RUGГCIUNEA (cum trebuie sг ne rugгm?)

 

„Єtiindu-i vicleniile lui, sг ne strгduim ca mai ales оn timpul rugгciunii, ca єi cum diavolul ar fi de faюг єi l-am vedea stвnd оnaintea ochilor noєtri, sг-l punem pe fugг, ca sг alungгm orice gвnd care ne turburг mintea, sг ne adunгm gвndurile єi sг ne facem rugгciunea aєa cum trebuie fгcutг, ca nu numai limba sг grгiascг, ci ca єi mintea sг оnsoюeascг gвndurile. Cг dacг limba noastrг rosteєte cuvintele rugгciunii, dar mintea colindг pe afarг, dacг se duce sг vadг ce e pe acasг sau se gвndeєte ce se petrece оn tвrg, apoi nu vom avea nici un folos, ba poate chiar mai multг osвndг. Dacг atunci cвnd ne apropiem de un om, pentru a-l ruga ceva, suntem atвt de concentraюi, cг de multe ori nu vedem nici pe cei ce stau alгturi; dacг atunci mintea noastrг ne este atвt de оncordatг оncвt vede numai pe acela de care ne apropiem, apoi cu mult mai mult se cuvine sг facem asta, cвnd ne apropiem de Dumnezeu, cu mult mai mult se cuvine sг stгruim neоntrerupt єi adeseori оn rugгciune. De aceea spunea єi Pavel оn epistolele sale: Rugвndu-vг оn toatг vremea, rugaюi-vг єi оn Duhul (Efes., 6, 18). Nu numai cu limba, spune Pavel, nici numai chiar cu priveghere continuг, ci єi cu tot sufletul, оn Duhul. Cererile voastre sг fie duhovniceєti, spune Pavel; gвndul vostru sг vг fie treaz, mintea voastrг sг оnsoюeascг spusele voastre. Cereюi acele lucruri, pe care e firesc sг le cereюi de la Dumnezeu, pentru ca sг єi dobвndiюi cele ce cereюi. Privegheaюi оn rugгciune cu mintea treazг, fiюi treji, fiюi concentraюi, nu staюi cu gurile cгscate, scгrpinвndu-vг, єi cu gвndurile ici єi acolo, ci cu fricг єi cu cutremur lucraюi la mвntuirea voastrг! ”. (Omilii la Facere, omilia XXX, V, оn col. PSB, vol. 21, pp. 389-390)

 

„Atunci ne ascultг mai mult Stгpвnul cвnd Оl chemгm cu sufletul smerit єi cu inima zdrobitг єi cвnd facem rugгciuni cu multг stгruinюг.” (Omilii la Facere, omilia XXXVIII, VI, оn col. PSB, vol. 22, p. 60)

 

„Sг ne strгduim ca оntotdeauna sг scгpгm de turburгri єi sг avem gвnduri liniєtite, mai cu seamг оn vreme de rugгciune, cвnd avem multг trebuinюг de iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Dacг Dumnezeu ne va vedea cг ne rugгm aєa cum ne-a poruncit El, ne va dгrui grabnic belєugul Sгu de daruri…”. (Omilii la Facere, omilia XLIX, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 172)

 

„Dacг noi nu ne auzim rugгciunile єi cererile noastre, cum putem cere ca Dumnezeu sг ni le audг? Totuєi sunt unii oameni care, dupг atвtea єi astfel de porunci, se schimonosesc cвnd se roagг; оєi ascund trupul, dar єtie toatг lumea cг se roagг, pentru cг strigг cвt оi юine gura, fгcвndu-se de rвs єi cu trupul єi cu vocea. Nu vezi cг chiar оn piaюг, dacг s-ar apropia de tine, pe furiє, un cerєetor єi юi-ar cere de pomanг, strigвnd оn gura mare, te-ar speria; dar dacг-юi cere cu voce liniєtitг єi cu оnfгюiєare cuviincioasг, оl miluieєti cu dragг inimг? Sг nu ne facem, dar, rugгciunile cu оnfгюiєarea trupului, nici cu strigгtul vocii, ci cu rвvna sufletului. Sг nu ni le facem cu zgomot, cu strigгte єi cu gвndul de a atrage asupra noastrг luarea aminte a celor din jur, ci cu toatг mгsura, cu zdrobire de inimг єi cu lacrimile cele dinгuntru”. (Omilii la Matei, omilia XIX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 248)

 

„Cheamг pe Dumnezeu dintru adвncuri, aєa cum a spus psalmistul: Dintru adвncuri am strigat cгtre Tine, Doamne (Ps., 129, 1). Scoate-юi vocea din adвncul inimii! Fг tainг din rugгciunea ta! Nu vezi cг єi оn palatele оmpгrгteєti este alungat departe zgomotul єi pretutindeni e mare liniєte? Єi tu, dar, cвnd te rogi aratг multг bunг-cuviinюг, cг intri оn niєte palate оmpгrгteєti, dar nu оn cele de pe pгmвnt, ci оn unele cu mult mai оnfricoєгtoare decвt acestea, оn cele din ceruri. Dгnюuieєti оmpreunг cu оngerii, eєti la un loc cu arhanghelii, cвnюi оmpreunг cu serafimii! Toate aceste popoare de оngeri cвntг оn bunг rвnduialг, cu mult cutremur оmpгratului, Dumnezeului universului, acea cвntare tainicг єi acele sfinte imne! Amestecг-te dar cu ele, cвnd te rogi, єi imitг tainica lor frumuseюe! Nu te rogi oamenilor, te rogi lui Dumnezeu Care-i de faюг pretutindeni, Care te aude оnainte de a deschide gura, Care cunoaєte tainele inimii tale. Dacг te rogi aєa, vei primi mare platг! Єi Tatгl tгu, Cel ce vede оntru ascuns, оюi va rгsplгti юie la arгtare (Matei 6, 6). Domnul n-a spus: оюi va dгrui, ci va rгsplгti, adicг оюi va da оnapoi. Tatгl a ajuns datornicul tгu єi te cinsteєte єi de astг datг cu mare cinste. Єi pentru cг este Dumnezeu nevгzut, vrea ca єi rugгciunea ta sг fie nevгzutг”. (Omilii la Matei, omilia XIX, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 248-249)

 

„Rugгciunii, оnsг, Domnul оi mai adaugг оncг ceva: sг nu grгim multe. Dupг cum atunci cвnd a vorbit de milostenie a batjocorit pe fгюarnici, tot aєa acum pe pгgвni, cгutвnd totdeauna sг ruєineze pe ascultгtorii Sгi, prin josnicia persoanelor pe care le dг ca pildг. Оntr-adevгr, nimic nu piєcг єi nu оndurereazг atвta pe cineva, ca a-i spune cг se aseamгnг cu oamenii de nimic. Cu aceastг pildг Domnul оndreaptг pe ascultгtorii Sгi spre rugгciunea cea plгcutг Lui. Prin grгire multг Domnul оnюelege flecгreala; de pildг cвnd cerem de la Dumnezeu cele ce nu se cad: putere, slavг, biruinюг asupra duєmanilor, belєug de bani, bogгюie, pe scurt lucruri care nu ne sunt de folos.

Cг єtie Tatгl vostru, spune Domnul, de ce aveюi trebuinюг (Matei 6, 8).

Dupг pгrerea mea, odatг cu acestea, Domnul ne porunceєte aici sг nu facem rugгciuni lungi; lungi, nu оn ce priveєte timpul, ci оn ce priveєte mulюimea єi lungimea celor spuse. Trebuie, оnsг, sг stгruim оn a cere de la Dumnezeu aceleaєi lucruri. Stгruind оn rugгciune (Rom., 12, 12),dupг cum zice Pavel. Оnsuєi Domnul, prin pilda cu vгduva, care, prin stгruinюa rugгciunii ei, a оnduplecat pe judecгtorul cel crud єi nemilos (Luca 18, 2-8), єi prin pilda cu prietenul, care a venit la miezul nopюii єi l-a sculat din pat pe cel ce dormea, nu din pricina prieteniei, ci din pricina rugгminюii lui stгruitoare (Luca 11, 5-8), n-a legiuit altceva decвt ca noi toюi sг ne rugгm Lui stгruitor єi ne-a poruncit sг ne apropiem de El єi sг-I grгim simplu, nu alcгtuind rugгciuni cu mii de stihuri (Matei 6, 9)”. (Omilii la Matei, omilia XIX, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 249-250)

 

„… Cг єtie de ce aveюi trebuinюг.

- Dar dacг єtie de ce avem trebuinюг, pentru ce mai e nevoie sг ne rugгm?

- Nu ca sг-L оnveюi, ci ca sг-L оndupleci, ca sг юi-L apropii cu rugгciunea ta continuг, ca sг te smereєti, ca sг-юi aduci aminte de pгcatele tale”. (Omilii la Matei, omilia XIX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 250)

 

„Hristos Se retrage des оn pustie єi-Єi petrece de multe ori оntreaga noapte оn rugгciune, ca sг ne оnveюe sг cгutгm timp potrivit єi loc potrivit оn care sг ne facem netulburaюi rugгciunea”. (Omilii la Matei, omilia L, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 578)

 

„Sг ne apropiem de оmpгrat, sг cгdem la picioarele Lui nu numai cu trupul, ci єi cu mintea. Sг ne gвndim de Cine ne apropiem, pentru ce ne apropiem єi ce voim sг dobвndim. Ne apropiem de Dumnezeu, pe Care vгzоndu-L serafimii оєi feresc privirile neputвnd suferi strгlucirea; ne apropiem de Dumnezeu, de Care pгmвntul se cutremurг vгzоndu-L; ne apropiem de Dumnezeu, Care locuieєte оn lumina cea neapropiatг; ne apropiem de Dumnezeu, ca sг scгpгm de iad, ca sг ni se ierte pгcatele, ca sг ne izbгvim de muncile acelea grozave, ca sг dobвndim cerurile єi bunгtгюile cele din ceruri!

Sг cгdem, dar, оnaintea Lui єi cu trupul єi cu sufletul, ca El sг ne ridice pe noi cei de jos. Sг-I grгim cu blвndeюe єi cu toatг bunгtatea”. (Omilii la Matei, omilia LI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 596)

 

„Pentru cг aceєti ucenici (Petru, Iacov єi Ioan – n.n.) erau nedespгrюiюi de Hristos, Hristos i-a luat cu El єi le-a spus: Rгmвneюi aici pвnг ce voi merge sг Mг rog (Matei 26, 36-38). Cг Hristos avea obiceiul sг Se roage singur, fгrг ei. A fгcut aceasta ca sг ne оnveюe sг ne rugгm оn liniєte єi оnconjuraюi de multг tгcere.” (Omilii la Matei, omilia LXXXIII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 938)

 

„Adesea Iisus se retrгgea pe munte єi-єi petrecea acolo toatг noaptea оn rugгciune (Lc., 6, 12), pentru a оnvгюa cг cel ce vrea sг se apropie de Dumnezeu, trebuie sг aibг sufletul liber, lipsit de orice tulburare єi de orice risipire; єi sг caute un loc plгcut єi liniєtit.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLII, 1, p. 204)

 

„Cгci dacг altгdatг (Hristos – n.n.) vorbeєte despre rugгciune, dacг оl aratг pe Domnul pe atвt оn genunchi, pe atвta ridicг ochii sгi la cer, nu vг tulburaюi deloc: aceasta o face pentru a ne оnvгюa cг trebuie sг stгruim оn rugгciune, cг, noi stвnd jos trebuie sг privim cerul, nu numai cu ochii trupului, ci єi cu ochii duhului; єi la fel trebuie sг ne putem оn genunchi єi sг ne frвngem inimile noastre. Cгci Iisus Hristos n-a venit numai pentru a ni se arгta nouг, ci la fel pentru a ne оnvгюa virtutea nespusг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXX, 1, pp. 415-416)

 

„Sг єtim cвnd este timpul de rugгciune, sг ne оnгlюгm mintea sus, sг ne dezbrгcгm de cele pгmвnteєti єi sг ne atingem de оnseєi bolюile cerului, ca astfel sг putem face pe Dumnezeu оndurat єi sг ne putem оnvrednici de bunгtгюile fгgгduite.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, p. 30)

 

„Orice rugгciune a nostrг sг aibг оn sine єi mulюumire cгtre Dumnezeu.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VI-a, p. 69)

 

„Dacг noi ne rugгm cu umilinюг, dacг ne batem pieptul ca єi vameєul, єi dacг grгim aceleaєi ca єi el: Dumnezeule, milostiv fii mie pгcгtosului єi mг miluieєte (Luca 8, 13), pe toate le vom cвєtiga.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXVII, p. 321)

 

„Dacг ar cerceta nepгsarea noastrг оn timpul rugг­ciunilor, єi nesocotinюa noastrг, єi cг, stвnd оnaintea lui Dumnezeu єi chemвndu-L оn ajutor, nici mгcar atвta cinste єi ruєine faюг de El nu arгtгm, cвt aratг robii pentru stгpвn, ostaєii pentru cгpeteniile lor єi prietenii faюг de pri­eteni? Cгci cвnd vorbeєti cu prietenul, eєti cu luare aminte faюг de el, оnsг cвnd ai de a face cu Dumnezeu, cerвndu-I iertare pentru atвtea pгcate єi greєeli, adesea te leneveєti, єi, pe cвnd genunchii юi-s plecaюi jos la pгmвnt, tu-юi laєi cugetul sг rгtгceascг оn tвrg єi acasг, pe cвnd limba ta aiureazг vorbe fгюarnice єi fгrг rost; єi lucrul acesta оl facem nu o datг sau de douг ori, ci adesea. Dacг ar vrea Dumnezeu sг cer­ceteze numai asta, oare ne va ierta, vom pu­tea sг ne dezvinovгюim оn faюa Lui? - Eu nu cred.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 179)

 

„Dumnezeu cautг rugгciunea din cuget bun, nu din strigгt puternic.” (Cuvвnt la Fericitul Avraam, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 567)

 

,,Cгci, precum copacii cei оnrгdгcinaюi adвnc nu se rгstoarnг єi nu se smulg nici de оnmiitele nгvгliri ale vijeliei, tocmai pentru cг rгdгcinile cele оnfipte adвnc оn pгmвnt sunt tari, aєa єi rugгciunea care se naєte din adвncul sufletului se suie cu siguranюг la оnгlюime, pentru cг rгdгcina sa e tare єi nu poate fi rгsturnatг de nici o furtunг a gвndurilor. De aceea zice єi profetul: Dintr-un adвnc am strigat cгtre Tine, Doamne (Ps. 129, 1).

Dar mai sus se оnalюг cгtre cer rugгciunea cвnd iese dintr-o inimг strвmtoratг єi evlavioasг. Precum apa cвnd curge pe un cвmp єes єi se poate lгюi pe o mai mare оntindere, nu se suie la оnгlюime, dar cвnd se strвnge єi se apasг, ювєneєte la оnгlюime mai iute decвt sгgeata, tot aєa єi duhul omenesc, cвnd se оndulceєte de o liberare mare, se оmprгєtie oricum; dar cвnd se strвnge sau se apasг prin vreo nenorocire, atunci transmite la оnгlюime o rugгciune curatг єi binesunгtoare. Єi, ca sг єtii cг rugгciunea care se sгvвrєeєte оn nevoie mai оntвi decвt toatг ascultarea, ascultг pe profetul ce zice: Оn necazul meu l-am chemat pe Domnul, єi m-a auzit (Ps. 119, 1). (Cuvвnt la Duminica a cincea a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 94-95)

 

„Cei care se duc la оmpгrat – dar pentru ce spun la оmpгrat? ci chiar la cei mai mici funcюionari -, robii care se оnfгюiєeazг stгpвnilor lor, fie pentru a se plвnge pentru o nedreptate fгcutг de alюii, fie cг au nevoie sг li se facг un bine, fie cг se grгbesc sг potoleascг o mвnie pornitг оmpotriva lor, оєi fac rugгminюile cu ochii aюintiюi єi toatг inima оndreptatг spre ei; iar dacг оєi fac rugгminюile cu trвndгvealг, nu numai cг nu li se satisfac cererile, dar pleacг оncгrcaюi єi cu vreo pedeapsг. Prin urmare, dacг noi, atunci cвnd vrem sг potolim mвnia oamenilor, ne purtгm cu atвta grijг єi atenюie faюг de ei, ce vom pгюi noi, ticгloєii, cвnd ne оnfгюiєгm оnaintea Stгpвnului tuturor cu atвta trвndгvie, mai cu seama cвnd mвniem pe Dumnezeu cu mult mai mult decвt pe oameni. Nu poate mвnia o slugг pe stгpвn єi un supus pe оmpгrat atвt de mult cвt Оl mвniem noi pe Dumnezeu оn fiecare zi. Hristos ne-a arгtat cвt de mult Оl mвniem noi pe Dumnezeu, prin pilda datornicului nemilostiv (Matei 18, 23-34): a preюuit greєelile pe care le facem faюг de aproapele la o sutг de dinari[337], pe cвnd greєelile noastre faюг de Dumnezeu, la zece mii de talanюi[338]. Cвnd ne apropiem de Dumnezeu prin rugгciunile noastre, facem aceasta pentru a potoli o aєa de mare mвnie a lui єi a ne plгti o atвt de mare datorie; facem aceasta pentru a ni-L face prietene El, оmpotriva cгruia ducem rгzboi оn fiecare zi. Din pricina aceasta, pe bunг dreptate Pavel ne cere sг оndepгrtгm de la noi orice legгturг trupeascг dacг vrem sг potolim mвnia lui Dumnezeu. Aproape cг ne spune: Este vorba de sufletul nostru! Suntem оn primejdie de moarte! Trebuie sг tremurгm, sг ne temem, sг ne smerim! Cвnd ne rugгm, ne apropiem de un Stгpвn оnfricoєгtor, insultat de nenumгrate ori de noi, Care poate sг ne оnvinuiascг de multe єi mari pгcate, timpul acesta de mari єi amare suspine, de mгtгnii єi mгrturisirea tuturor pгcatelor, de litanii stгruitoare єi оndelungate rugгciuni. Fericit este omul care cade оn genunchi оn faюa lui Dumnezeu cu o rвvnг atвt de mare, spre a putea, prin aceastг atвt de mare apropiere, sг potoleascг mвnia lui. Nu vreau sг spun prin aceste cuvinte cг Stгpвnul nostru este aspru єi crud - cгci este foarte blвnd єi iubitor de oameni – ci cг pгcatele noastre sunt atвt de mari, оncвt ele nu-I оngгduie bunului, blвndului єi mult-milostivului Dumnezeu sг ne ierte degrabг. Din pricina aceasta Pavel spune: Ca sг vг оndeletniciюi cu postul єi cu rugгciunea (I Cor., 7, 5). ” (Despre Feciorie, 32, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 49-50)

 

,,… se cuvine ca atunci cвnd ne apropiem de Dumnezeu sг o facem cu bucurie єi cu fricг: cu fricг, de teamг sг nu pгrem nevrednici de rugгciune; cu bucurie, pentru cг ne umplem de mulюumire pentru marea cinstire ce ni se face, cг neamul nostru cel muritor a fost оnvrednicit de o atвt de mare purtare de grijг, cг ne desfгtгm de bucuria de a sta de vorbг cu Dumnezeu." (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 206)

 

,,Cг atunci cвnd trupul zace la pгmвnt єi gura bodogгneєte оn zadar, iar mintea umblг peste tot prin casг єi оn piaюг, cum mai poate zice unul ca acesta cг s-a rugat оnaintea lui Dumnezeu? Оnaintea Domnului se roagг cel ce оєi adunг sufletul din toate cele єi nu are nimic comun cu pгmвntul, ci se mutг cu totul cгtre cer єi scoate din sufletul sгu tot gвndul [ λογισμος ] omenesc.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul II, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 33)

 

,,Cг spunвnd ucenicilor sг nu se roage precum pгgвnii єi sг nu spunг multe оn zadar, ne-a оnvгюat єi mгsura rugгciunii. Єi ne-a arгtat cг nu оn mulюimea cuvintelor, ci оn trezvia minюii stг faptul de a fi ascultaюi.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul II, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 33)

 

,,Cг dacг nu trebuie sг ne оntindem la multe cuvinte, dar [оn acelaєi timp] sг ne rugгm necontenit єi concentrat, una este potrivnicг alteia. Dar nu sunt potrivnice, sг nu fie, ci se potrivesc foarte. Cг єi Hristos єi Pavel au poruncit sг facem rugгciuni scurte єi dese la rгstimpuri scurte. Dacг оntinzi mult cuvвntul [rugгciunii] єi adesea оюi pierzi atenюia, dai multг оndrгznire [siguranюг] diavolului sг intre єi sг te оmpiedice єi sг-юi abatг mintea de la cele ce le zici. Dar dacг faci rugгciuni concentrate єi dese, оmpгrюind toatг vremea [pe care o ai] оn dese [clipe de rugгciune], vei putea cu uєurinюг sг dobвndeєti оntreaga оnюelepciune [ σωφροσυνη ] єi sг-юi faci rugгciunile cu multг trezvie.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul II, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 34)

 

,,Iubesc ochii care lгcrimeazг єi pururea stгruie оn rugгciuni єi buzele єi gura care nu se face de ruєine rostind ocгri єi оnjurгturi, ci este оmpodobitг cu mulюumirea cea cгtre Dumnezeu.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul IV, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 62)

 

,,Cгci rugгciunea nu are trebuinюг atвt de glas cвt de minte, nici de оntinderea mвinilor cвt de un suflet оncordat єi adunat, nici de poziюie exterioarг cвt de cuget de rugгciune.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul IV, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 68)

 

,,Care este оndemnul obiєnuit pe care vi-l adresгm? Sг vг dedicaюi stгruitor rugгciunii cu un cuget treaz єi cu un suflet care stг de veghe.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, p. 96)

 

,,Cвnd vorbesc de rugгciune, nu mг refer la simpla bolborosire plinг de neglijenюг, mг refer la rugгciunea fгcutг cu atenюie, оnsoюitг de оndurarea sufletului єi de freamгtul cugetului. Aceasta din urmг este rugгciunea care se оnalюг la cer. Оntocmai cum єuvoiul apelor, cвtг vreme este lгsat sг se scurgг pe un cвmp neted se rгspвndeєte pe o suprafaюг оntinsг єi nu se оnalюг spre cer, оn schimb, cвnd niєte mвini pricepute o supun fгcвnd-o sг se scurgг оn jos prin niєte єanюuri, atunci se оndreaptг оn sus mai repede decвt orice sгgeatг, tocmai оn acest mod, cugetul omenesc, cвnd se bucurг de multг uєurгtate, se rгspвndeєte єi se pierde; оnsг, cвnd este silit sг se adune din pricina оmprejurгrilor grele, o datг ajuns оn reculegere deplinг, оnalюг cгtre cer rugгciuni adevгrate єi pline de tгrie.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea V, pp. 125-126)

 

„Mulюi oameni intrг оn bisericг, spun cвteva rugгciuni єi apoi ies. Ies din bisericг fгrг sг єtie ce au spus. Buzele lor se miєcг, dar urechile lor nu ascultг. Dacг tu оnsuюi nu asculюi rugгciunea pe care o rosteєti, cum vrei sг o asculte Dumnezeu? Zici: Am оngenuncheat. Da, ai оngenuncheat, dar numai cu trupul, cгci gвndul tгu zbura prin alte pгrюi. Cu gura rosteai rugгciunea, iar cu mintea socoteai dobвnzi, оncheiai contracte, vindeai mгrfuri, cumpгrai proprietгюi, te оntвlneai cu prietenii tгi. Lucrul acesta se оntвmplг pentru cг diavolul, care єtie cг prin rugгciune multe putem sг dobвndim, tocmai atunci vine єi ne seamгnг gвnduri оn minte. De multe ori, stгm оn patul nostru єi nu ne gвndim la nimic; ne ducem la bisericг sг ne rugгm єi atunci mii de gвnduri ne trec prin minte. Оn felul acesta, pierdem roadele rugгciunii noastre, plecвnd din locul de unde ne-am rugat cu mвna goalг.

De aceea, оn ceasul rugгciunii noastre, de fiecare datг cвnd ne dгm seama cг gвndul nostru s-a оndepгrtat de Dumnezeu єi s-a apropiat de problemele ele zi cu zi, sг-l aducem оnapoi єi sг-l silim sг rгmвnг atent єi nedezlipit de оnюelesurile rugгciunii. Dacг ne-am pierdut atenюia, sг spunem rugгciunea din nou, de la capгt, єi dacг iarгєi gвndul nostru se оndepгrteazг, sг spunem rugгciunea єi a treia oarг, єi a patra oarг. Sг nu ne oprim din rugгciune pвnг cвnd nu am reuєit sг o spunem toatг, de la un capгt la celгlalt, avвnd cuget treaz єi netulburat. Iar cвnd diavolul va оnюelege cг nu depunem armele, atunci va renunюa єi el sг mai lupte cu noi.

Atunci cвnd ne оnfгюiєгm cu vreo problemг dinaintea unui stгpвn lumesc, suntem atвt de atenюi єi de concentraюi, оncвt nu-i vedem nici pe cei din jur. Оn mintea noastrг nu se mai aflг decвt omul dinaintea cгruia ne оnfгюiєгm єi problema despre care vrem sг-i vorbim. Cu atвt mai mult ar trebui sг ne purtгm la fel atunci cвnd ne aflгm dinaintea Preaоnaltului Dumnezeu, юinвnd gвndul lipit de rugгciune єi nelгsвndu-1 sг colinde pe unde vrea. Dacг limba noastrг rosteєte cuvinte de rugгciune, iar оn acelaєi timp mintea viseazг, nu avem nici un folos. Dimpotrivг, vom fi judecaюi pentru fapta noastrг, pentru cг ne-am purtat mai multг rгbdare єi am vorbit mai limpede cu oamenii decвt cu Domnul nostru.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 190)

 

„Apele curgгtoare nu dгruiesc plantelor atвta rгcoare cвtг dгruiesc lacrimile pomului rugгciunii, fгcвndu-l sг creascг pвnг la tronul lui Dumnezeu. Iar atunci cerescul Pгrinte ascultг rugгciunile noastre. Єi cum sг nu asculte rugгciunea unui om care stг dinaintea Sa cu gвndul neоmprгєtiat, cu evlavie єi smerenie, care a ajuns cu mintea la cer, care a alungat orice gвnd omenesc, orice grijг pгmвnteascг єi orice pornire pгtimaєг, venind оn tainicг comuniune cu El?

Da, оn felul acesta trebuie sг se roage creєtinul. Mai оntвi sг-єi adune toate gвndurile єi apoi sг se roage cu insistenюг lui Dumnezeu. Nu este nevoie sг spunг vorbe fгrг numгr. Ajung cuvintele puюine єi simple. Rгspunsul lui Dumnezeu la rugгciunile noastre nu depinde de mulюimea cuvintelor pe care le rostim, ci de curгюia gвndului єi a inimii noastre.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 191-192)

 

„Aєadar, cel care se roagг, sг nu spunг cuvinte fгrг rost. De altfel, atвt Hristos, cвt єi Apostolul Pavel ne оndeamnг sг ne rugгm des, cu rugгciune scurtг єi cu mici pauze, pentru cг lungind rugгciunea, ne putem pierde atenюia, dвnd astfel ocazia diavolului sг se apropie de noi єi sг ne umple mintea cu gвnduri de la el. Dacг ne rugгm cu rugгciuni scurte єi dese, este mai uєor sг ne concentrгm atenюia єi sг ne оndreptгm gвndul spre Dumnezeu.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 192)

 

„Оn faюa evreilor era marea, iar din spate veneau ameninюгtor egiptenii. Atunci, Moise a fost cuprins de o aєa de mare spaimг, оncвt a cerut ajutor lui Dumnezeu fгrг sг spunг nici un cuvвnt. Єi chiar dacг vocea lui Moise nu se auzea, Domnul l-a оntrebat: Ce strigi cгtre Mine? (Ieє., 14, 15). Aєadar, Dumnezeu l-a auzit chiar dacг nu spusese nimic. Aєa єi tu, atunci cвnd eєti ispitit, sг ceri tainic ajutor de la Dumnezeu. El este tot timpul alгturi de tine, de aceea nu trebuie sг I te adresezi оntr-un fel anume, aєa cum faci cu oamenii. Vei striga, Domnul te va auzi; la strigгtul tгu El va zice: <<Iatг-mг!>> (Isaia 58, 9). Dacг ai mereu inima curatг, Dumnezeu te va auzi oriunde єi oricвnd.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 196)

 

„… numai de ne vom apropia de Stгpвnul cu trezvie, strвngвndu-ne mintea din toate pгrюile єi nedвnd nici o intrare vrгjmaєului mвntuirii noastre.” (Cuvвnt la cuvвntul ce zice: <<Єi era tot pгmвntul o gurг єi o limbг tuturor>> (Fac 10, 1), оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 178)

 

„Єi dacг pe Pavel rugгciunea mulюimii l-a izbгvit de primejdii, cum sг nu nгdгjduim єi noi cг vom dobвndi foloase mari de la aceastг apгrare? Cвnd ne rugгm singuri suntem slabi, dar cвnd ne adunгm, ne facem mai tari, оmblвnzind pe Dumnezeu cu rugгciunea. De multe ori оmpгratul, trimiювnd pe cineva la moarte, nu se pleacг la unul ce se roagг pentru cel osвndit, dar pentru o cetate оntreagг ce se roagг se milostiveєte, єi, pe cel ce-l ducea la locul osвndirii, pentru mulюimea celor ce l-a rugat, оl rгpeєte de la osвndг єi-l оntoarce la viaюг. Aєa de mare este puterea rugгciunii mulюimii. De aceea ne adunгm toюi aici, ca mai mult sг plecгm spre milostivire pe Dumnezeu. Cгci singuri rugвndu-ne, suntem slabi, precum am zis, dar prin legгtura dragostei оnduplecгm pe Dumnezeu sг ne dea ceea ce cerem.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 85)

 

„Totdeauna sг vг sвrguiюi la slujbele bisericeєti. Єi poate vei zice: Ce, oare nu pot sг mг rog acasг? Poюi cu adevгrat sг te rogi, dar rugгciunea aceea nu are atвta putere, precum cвnd se face cu toate mгdularele sale, adicг cвnd оntreg trupul Bisericii оnalюг rugгciune cu un cuget єi cu un glas. Vrei sг єtii cвtг putere are rugгciunea ce se face оn Bisericг? Petru era legat oarecвnd оn temniюг єi оnfгєurat cu multe lanюuri iar rugгciunea se fгcea neоncetat de la Bisericг pentru el (F. Ap., 12, 5) єi оndatг l-a izbгvit pe el din temniюг. Ce poate fi mai tare decвt rugгciunea aceasta, care a folosit pe stвlpii єi turnurile Bisericii? Fiindcг Pavel єi Petru sunt stвlpii єi turnurile Bisericii. Unuia i-au dezlegat legгturile, iar celuilalt i-au deschis gura.

Єi pentru ca sг vг arat оndoita putere a rugгciunii, lгsвnd pe cele ce s-au оntвmplat atunci, sг vг aduc aminte de cele ce se fac оn fiecare zi єi anume de rugгciunea ce se face de popor. Dacг cuiva dintre voi cei mulюi i se va porunci sг se roage singur pentru mвntuirea episcopului, s-ar fi lepгdat, zicвnd cг aceastг sarcinг este mai presus de puterea sa, dar cвnd auziюi toюi pe diacon poruncind єi zicвnd: Sг ne rugгm pentru Episcopul, pentru bгtrвneюele, ajutorul єi pentru ca drept sг оnveюe cuvвntul adevгrului; apoi єi pentru toюi cei ce sunt aici єi pentru cei de pretutindeni, nu vг lepгdaюi a оmplini porunca, ci cu osвrdie оnгlюaюi rugгciune, єtiind puterea adunгrii voastre. Єi cele ce se zic le єtiu cei ce au оnvгюat tainele, iar celor chemaюi nu li s-a dat voie sг facг astfel de rugгciune, pentru cг оncг nu au ajuns la оndrгzneala aceasta. Vouг vi se porunceєte sг faceюi rugгciune pentru lume, pentru Biserica cea оntinsг pвnг la marginile pгmвntului єi pentru toюi episcopii ce o ocвrmuiesc, єi asculюi cu osвrdie, mгrturisind cu lucru cг mare este puterea rugгciunii care se оnalюг оntr-un glas de popor оn Bisericг.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 85-87)

 

„Sг lepгdгm tot gвndul care tulburг mintea noastrг єi sг ne rugгm cu dinadinsul, ca nu numai limba sг grгiascг, ci єi mintea sг se uneascг cu cele ce se grгiesc. Cгci dacг limba va zice cuvintele, iar mintea se risipeєte оn cele dinafarг, socotind cele din casг, sau оnchipuindu-ne cele din tвrg, nici un folos nu ne va aduce, ci poate mai multг osвndг. Єi dacг apropiindu-ne de oameni arгtгm atвta atenюie, оncвt єi pe cei ce stau aproape de ei nu-i vedem, ci ne fixгm mintea numai asupra aceluia de care ne apropiem, cu mult mai mult trebuie sг facem aceasta cвnd ne apropiem de Dumnezeu. Єi deseori єi neоncetat sг petreceюi оn rugгciuni. Cгci zice Pavel: Faceюi оn toatг vremea, оntru Duhul, tot telul de rugгciuni єi de cereri (Efes., 6, 18). Nu numai cu limba, ci єi cu sufletul оntru Duhul. Єi cererile noastre sг fie duhovniceєti, trezvindu-se gвndul єi оnюelegвnd cu mintea cele ce se grгiesc. Aєa sг cereюi, cum se cuvine sг cereюi de la Dumnezeu, ca sг dobвndiюi cele ce cereюi. Єi vг nevoiюi la aceasta scurtвnd somnul, trezvindu-vг cu mintea, iar nu cгscвnd, moleєindu-vг єi оnvвrtindu-vг cu gвndul оncoace єi оncolo, ci sг lucraюi cu fricг єi cu cutremur mвntuirea voastrг. Cгci fericit este omul care se teme de toate pentru evlavie (Pilde 28, 14).” (Cuvвnt la cuvвntul ce zice: <<Єi era tot pгmвntul o gurг єi o limbг tuturor>> (Fac 10, 1), оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 178-179)

 

„Cг оn ce chip cei ce se оmprietenesc cu оmpгratul єi vorbesc cu dвnsul єi au multг cinste la dвnsul nu primesc nici nu sufгr sг grгiascг cu oamenii cei mai de jos єi sгraci, aєa єi cela ce grгieєte cu Dumnezeu єi se roagг nu va primi nici оntr-un fel la el vorba acelui necurat єi viclean.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 88)

 

„Cг de se va оntвmpla vreo nevoie pentru un lucru precum am mai zis sг cerem de la un boier, ne strвngem mintea noastrг sг єtim cum ne vom ruga єi numai la el cгutгm, iar de єed alюii cu el nu ne uitгm la ei, cu mult dar mai vвrtos se cade sг facem aceasta la Dumnezeu, cвnd ne rugгm єi cerem iertarea pгcatelor noastre, sг nu ne umble gвndul оncolo єi оncoace, cг pentru aceea nu luгm cele ce cerem єi nu numai cвt nu luгm, ci ne єi osвndim.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 153)

 

„Cel ce se roagг оnaintea lui Dumnezeu trebuie sг-єi strвngг toate cele dinгuntrul lui, оmpreunг cu sufletul, precum zice Scriptura: Binecuvinteazг suflete al meu pe Domnul єi toate cele dinгuntrul meu єi sг se desprindг de la pгmвnt mintea lui єi gвndul lui; atunci ajunge nu numai la cer, ci tocmai єi la scaunul lui Dumnezeu, cгci cel ce se roagг aєa se cade sг se roage cu suflet duios, iar nu cu multe cuvinte єtiutoare, ci cu puюine єi simple єi cu minte deєteaptг vrea Dumnezeu sг ne rugгm.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 154)

 

„Dar ce va zice pгcгtosul cвnd se roagг? Ceea ce zicea єi cananeanca aceea: Miluieєte-mг, Doamne, cг fata mea rгu se оndrгceєte; aєa zi єi tu: Miluieєte-mг, cг sufletul meu rгu se оndrгceєte. ” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 155)

 

„Nimic, nimic nu este mai puternic decвt rugгciunea оnflгcг­ratг, fгcutг cu inimг curatг.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 13, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 346)