PREOЮIA (grija preotului pentru pгstoriюii sгi)

 

„Dupг cum sporul vostru duhovnicesc оmi dг mai multг оndrгznire єi bogгюia mea duhovniceascг este sг vг vгd propгєind оn cele duhovniceєti, strгlucind оn virtute єi depгrtвndu-vг de cele ce pot a vг vгtгma, tot aєa mг umplu de tristeюe єi, ca sг spun aєa, ruєinea-mi stгpвneєte sufletul, cвnd vг vгd оmpiedicaюi єi subjugaюi de оnєelгciunile drгceєti”. (Omilii la Facere, omilia VII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 87)

 

„ Toate оmi sunt оngгduite, dar nu toate zidesc (I Cor., 10, 23). Ai vгzut pricepere apostolicг? Dacг оmi este оngгduit sг fac ceva, spune Pavel, єi asta nu mг vatгmг cu nimic, totuєi nu vreau sг fac lucrul acela, dacг prin el nu zidesc pe semenul meu. Ai vгzut ce suflet plin de iubire? Ai vгzut cг niciodatг nu cautг pe ale sale, ci prin tot ce face aratг cг cea mai mare virtute este a te оngriji mult de zidirea semenilor?” (Omilii la Facere, omilia VII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 89)

 

„Aєadar, dacг eu оmi dau toatг silinюa, dacг sunt mereu cu luare aminte ca sг vг povгюuiesc оn fiecare zi pe calea virtuюii, dar voi stгruiюi оn aceleaєi pгcate, gвndiюi-vг cвt de mare оmi este durerea єi vouг cвt de mare vi-i osвnda, ca sг nu spun ceva mai mult. Da, eu n-am nici o vinг, pentru cг n-am lгsat nimic la o parte din cele ce юin de zidirea voastrг sufleteascг; dar nu mi-i sufletul liniєtit, pentru cг eu port grija mвntuirii voastre. Єi un оnvгюгtor, cвnd оєi dг seama cг єcolarii sгi nu cвєtigг nimic de pe urma strгdaniei sale, se supгrг єi se amгrгєte nu puюin cвnd vede cг munceєte оn zadar”. (Omilii la Facere, omilia XI, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 132)

 

„Un doctor, de-ar da de mii de ori doctorii unui bolnav, dacг bolnavul nu vrea sг ia doctoriile, dacг de multe ori se оmpotriveєte sг primeascг pe doctor, nimeni din cei cu judecatг n-are sг mustre pe doctor, pentru cг doctorul a fгcut tot ce I-a stat оn putinюг. Tot aєa єi eu; v-am dat doctoria оnvгюгturii duhovniceєti, dar datoria voastrг este, deci, sг оnduraюi durerile, sг primiюi оngrijirile, sг scгpaюi de boale єi sг vг faceюi deplin sгnгtoєi. Aєa, fгcвnd, veюi simюi єi voi folosul, iar eu voi avea nu puюinг mвngвiere, vгzвnd cг s-au fгcut repede sгnгtoєi cei ce fuseserг bolnavi mai оnainte.” (Omilii la Facere, omilia XI, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 133)

 

„Ce cuvвnt de apгrare mai pot avea cei cгrora li s-au оncredinюat pгstorirea turmelor cuvвntгtoare, care din pricina trвndгviei lor nu vor sг aibг nici o grijг de oi єi, dupг cuvвntul profetului (Iez., 34, 3-6), оn fiecare zi pe unele le junghie, pe altele le vгd sfвєiate de fiare, iar pe altele furate de strгini? Єi doar aici osteneala e mai micг, iar grija de turmг e uєoarг; cг numai sufletul trebuie instruit.

Iatг ce spune Iacov! Ziua mг ardea arєiюa, iar noaptea sufeream de frig; єi nu se prindea somnul de ochii mei.

Cine ar putea spune cг pentru mвntuirea celor pгstoriюi pгstorul de suflete оnfruntг necazuri єi primejdii? Nici unul din cei de acum n-ar оndrгzni sг spunг. Numai lui Pavel, dascгlul lumii, оi este оngгduit sг spunг cu оndrгznire acestea єi mai mari decвt acestea.

– Dar unde, aє putea fi оntrebat, a оndurat Pavel acestea?

– Ascultг-l, cг оnsuєi o spune! Cine este slab єi eu sг nu fiu slab? Cine se sminteєte єi eu sг nu ard? (II Cor., 11, 29). Ce iubire de pгstor! Cгderile altora, spune Pavel, оmi mгresc durerile mele. Smintelile altora оmi aprind cuptorul suferinюei mele. Pe Pavel sг-l imite toюi cei cгrora li s-a оncredinюat pгstorirea oilor cuvвntгtoare! Sг nu fie mai rгi ca Iacov, care a vegheat cu mare grijг oile cele necuvвntгtoare atвta numгr de ani! La pгstorirea turmelor de oi de este cineva trвndav nu-i vreo vгtгmare! Dincoace, оnsг, de se pierde o oaie cuvвntгtoare sau de e sfвєiatг de fiare, paguba e multг, vгtгmarea e foarte mare, iar osвnda nespusг. Dacг Stгpвnul nu s-a ferit sг-єi verse propriul Sгu sвnge pentru noi, ce iertare mai meritг cel care dispreюuieєte pe cei cinstiюi atвta de Stгpвn, cel care nu face tot ce-i stг оn putinюг pentru paza oilor?” (Omilii la Facere, omilia LVII, VI-VII, оn col. PSB, vol. 22, pp. 242-243)

 

„Cвnd vezi un duєman al adevгrului, vindecг-l, оngrijeєte-l, reоntoarce-l la virtute. Dг-te tu pildг de viaюг curatг; cautг sг nu poatг fi osвndite cuvintele tale; apгrг-l, poartг-i de grijг; fг totul ca sг-l оndrepюi imitвnd pe marii doctori; aceia nu vindecг numai оntr-un singur chip, ci, cвnd vгd cг o doctorie nu e de folos, se folosesc de o altг doctorie, apoi de alta; uneori taie rana, alteori o leagг. Єi tu eєti un doctor al sufletelor; foloseєte tot felul de doctorii, dupг legile lui Hristos, ca sг iei plata: єi a mвntuirii tale єi a folosului altora. Fгcвnd totul spre slava lui Dumnezeu, eєti єi tu slгvit, cг a spus Domnul: Pe cei ce Mг slгvesc оi voi slгvi, iar cei ce Mг defaimг vor fi defгimaюi (I Regi 2, 31)”. (Omilii la Matei, omilia XXIX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 367)

 

„Hristos folosea orice mijloc pentru mвntuirea sufletelor, nu numai cвnd vorbea, nici numai cвnd vindeca, nici numai cвnd mustra pe duєmani, ci єi cвnd stгtea la masг, pe mulюi pгcгtoєi оi оndrepta. Prin asta ne оnvaюг cг orice timp єi orice faptг pot sг ne fie de folos pentru a mвntui. Deєi cele puse pe masг atunci de Matei erau fructul nedreptгюii єi lгcomiei, totuєi Hristos n-a refuzat sг mгnвnce din ele, pentru cг mare era cвєtigul pe care avea sг-l scoatг de acolo; de aceea a єi intrat оn casг єi a єi stat la masг cu oameni care fгcuserг niєte pгcate ca acelea. Aєa e doctorul; dacг se оngreюoєeazг de puroiul bolnavilor nu-i scapг de boalг”. (Omilii la Matei, omilia XXX, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 370)

 

„Dacг doisprezece oameni au plгmгdit toatг lumea, gвndeєte-te cвt de pгcгtoєi єi de rгi suntem noi, cвnd nu putem aduce la credinюг pe cei ce au rгmas, deєi suntem atвt de mulюi, deєi suntem destul aluat pentru a plгmгdi mii de lumi.

Mi s-ar putea оnsг spune:

- Aceia au fost apostoli!

- Єi ce-i cu asta? N-au trгit єi ei cum trгieєti єi tu? N-au crescut єi ei оn oraєe? Nu s-au bucurat de aceleaєi lucruri? N-au avut єi ei cвte o meserie? Erau, oare, оngeri? S-au pogorвt din cer?

- Nu, dar au fгcut minuni!

- Nu minunile i-au fгcut pe ei minunaюi! Pвnг cвnd vom оntrebuinюa minunile fгcute de apostoli ca scuzг pentru trвndгvia noastrг? Uitг-te la ceata sfinюilor. Nu strгlucesc datoritг minunilor. Mulюi au izgonit demoni, dar pentru cг au sгvвrєit fгrгdelegi, n-au ajuns minunaюi, ci chiar au fost pedepsiюi.

- Atunci, ce i-a fгcut mari pe apostoli?

- Dispreюul averilor, dispreюul slavei, despгrюirea de toate grijile єi afacerile lumeєti. Dacг n-ar fi fгcut asta, ci ar fi fost robii patimilor, chiar dacг ar fi оnviat mii de morюi, n-ar fi avut nici un folos, ci ar fi fost socotiюi niєte єarlatani. Aєa cг viaюa omului оl face pe om strгlucit. Ea atrage harul Duhului. Ce minune a fгcut Ioan Botezгtorul, cel care a adus la pocгinюг atвtea oraєe? Cг n-a fгcut nici o minune, ascultг-l pe evanghelist: Ioan n-a fгcut nici o minune (Ioan 10, 4). Prin ce a ajuns Ilie minunat? Nu prin оndrгznirea lui faюг de оmpгrat? Nu prin rвvna lui faюг de Dumnezeu? Nu prin sгrгcia lui de bunгvoie? Nu datoritг cojocului, peєterii єi munюilor? Minunile le-a fгcut dupг toate acestea”. (Omilii la Matei, omilia XLVI, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 540-541)

 

„Aєadar, dacг Dumnezeu Se bucurг atвt de mвntuirea unuia din aceєtia mici, pentru ce sг-i dispreюuieєti pe cei ce sunt atвt de dragi lui Dumnezeu, cвnd ar trebui sг-юi dai chiar viaюa pentru unul din ei? Оmi spui cг e un neputincios єi un om de rвnd? Dar tocmai pentru aceasta trebuie sг faci totul ca sг-l mвntui. Cг єi Hristos a lгsat cele nouгzeci єi nouг de oi; n-a avut putere mвntuirea atвtor oi sг acopere pierderea uneia singure. Evanghelistul Luca spune cг a luat-o pe umeri (Luca 15, 5) єi cг a spus: Mai mare bucurie se face pentru un pгcгtos care se pocгieєte, decвt pentru nouгzeci єi nouг de drepюi (Luca 15, 7). A arгtat marea Lui grijг de cel pierdut єi prin aceea cг pentru el a lгsat pe cei mвntuiюi єi prin aceea cг Se bucurг mai mult de mвntuirea lui.

Sг nu dispreюuim, dar, sufletele unor astfel de oameni! Pentru sufletele lor a spus Hristos toate cuvintele acestea.” (Omilii la Matei, omilia LIX, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 690-691)

 

„Este o оncercare mare pгzirea Bisericii, o primejdie mare care are nevoie de multг оnюelepciune єi de un curaj ca cel despre care vorbeєte Iisus Hristos, acela ca sг-єi dea viaюa pentru oile sale, ca niciodatг sг nu le pгrгseascг, ca sг fie tare sг stea оn faюa lupului. Оn aceea se deosebeєte pгstorul de mercenar. Acesta se оngrijeєte puюin de oile sale єi nu vegheazг decвt pentru propriul sгu interes; dar celгlalt se uitг pe sine оnsuєi, єi vegheazг оn mod unic numai la mвntuirea turmei sale.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXI, 1, p. 296)

 

„Iisus Hristos, voia sг-l оntгreascг pe Petru єi sг-i arate cг pata lepгdгrii lui era deja єtearsг; pentru aceasta оi оncredinюeazг lui grija conducerii fraюilor sгi єi nu-i aminteєte, nu-i reproєeazг lepгdarea, ci zice: Dacг Mг iubeєti primeєte conducerea fraюilor mei; aratг acum iubirea fierbinte pe care ai arгtat-o totdeauna єi cu care te slгveєti; viaюa care ai vrut s-o dai pentru mine, dг-o pentru oile mele.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVIII, 1, p. 470)

 

„Domnul оl оntreabг pe Petru de trei ori, de trei ori оi dг aceeaєi poruncг, pentru a arгta cвtг grijг are el de oi єi cг aceastг grijг este cea mai mare dovadг a iubirii pe care poate sг i-o dea.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVIII, 1, p. 470)

 

„Sг ne gвndim єi la pгstorii oilor celor din Capadocia, cвte suferinюe оntвmpinг оn apгrarea acelor dobitoace. De multe ori stau cвte trei zile оn єir оngropaюi оn zгpadг. Se spune cг єi cei din Libia nu оndurг suferinюe mai mici ca aceia, cгci оn timp de luni оntregi оєi pгstoresc oile prin acele pustietгюi оntinse єi pline de fiare sгlbatice. Deci, dacг avem o astfel de оngrijire pentru animalele necuvвntгtoare, apoi ce оndreptare vom avea pentru sufletele оncredinюate nouг spre pгstorire, cвnd noi dormim somnul cel mai adвnc? Avem oare timpul de a trвndгvi? Avem timpul de a ne liniєti? Oare nu este nevoie de multe ori de a ne оnvвrti оn jurul lor, єi a ne pune pe noi оn pericol de moarte pentru aceste oi? Sau poate nu єtiюi care este оnsemnгtatea єi vrednicia acestei turme? Oare nu pentru ea Stгpвnul tгu a sгvвrєit mii de fapte, єi la urmг єi-a vгrsat єi sвngele Sгu? Єi tu cauюi odihnг? Dar ce ar putea fi mai rгu ca asemenea pгstori? Nu оnюelegi cг оn preajma acestor oi stau lupi cu mult mai sгlbatici єi mai iuюi decвt cei de prin pustiuri? Nu te gвndeєti оn sinea ta ce fel de suflet trebuie sг aibг cel ce voieєte sг-єi ia asemenea stгpвnire? Oamenii cei care conduc se sfгtuiesc єi chibzuiesc pentru lucruri de puюinг оnsemnгtate, zi єi noapte la un loc priveghind, єi noi care purtгm lupta pentru cele cereєti, dormim chiar єi оn timpul zilei? Dar atunci cine ne va scгpa de osвnda pentru asemenea trвndгvie? Dacг trebuie de a ne munci trupul єi a suferi mii de rele, apoi oare nu este nevoie de a priveghea neоncetat? Acestea sг le audг nu numai pгstorii, ci єi oile, ca astfel єi pгstorii sг se facг mai harnici, iar оn acelaєi timp єi pгstoriюii sг arate toatг supunerea єi ascultarea, cгci numai acestea vor putea оncг mai mult sг-i оncurajeze pe pгstori єi sг-i atragг la lucru. Tot aєa єi Pavel a poruncit, zicвnd: Ascultaюi pe mai marii voєtri єi vг supuneюi lor, fiindcг ei privegheazг pentru sufletele voastre, avвnd sг dea de ele seamг, ca sг facг aceasta cu bucurie єi nu suspinвnd, cгci aceasta nu v-ar fi de folos (Evrei 13, 17). Cвnd el zice: privegheazг, prin aceastг expresie aratг єi miile de osteneli, precum єi grijile єi primejdiile prin care trec, cгci pгstorul cel bun trebuie a fi aєa, dupг cum єi Hristos оl voieєte; adicг sг se оntreacг cu miile de mucenici care au pгtimit pentru El. Pгstorul care o datг a murit pentru El, pentru turmг va muri de mii de ori, dacг va fi pгstor aєa dupг cum trebuie a fi. Un asemenea pгstor poate sг moarг оn fiecare zi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIX, pp. 519-520)

 

„De aceea єi corifeului Apostolilor, care Оl iubea mai mult decвt ceilalюi, aceasta i-a оncredinюat, dupг ce mai оntвi a fost оntrebat dacг Оl iubeєte, ca tu sг afli cг оnaintea tuturor celorlalte el a pus ca dovadг a dragostei оngrijirea de pгstoriюi, cгci aceastг оngrijire are nevoie de un suflet tвnгr єi sprinten оn luptг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIX, p. 520)

 

„Aceasta este mai cu seamг оnsuєirea de cгpгtвi a dascгlului plin de forюг, ca el nu numai prin cuvвnt, ci єi prin rugгciuni sг foloseascг ucenicilor. De aceea єi zicea: Iar noi vom stгrui оn rugгciune єi оn slujirea cuvвntului (Faptele Apostolilor 6, 4).” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXXII, p. 553)

 

,, Єi al cгrui lucru va rгmвnea, carele a zidit platг va lua, iar al cгrui lucru va arde, se va pгgubi, deєi dacг ceea ce spune aici este cu privire la ucenici єi la dascгli, nu ar trebui ca sг se pгgubeascг, fiindcг a cui este vina dacг ucenicii n-au ascultat?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IX, p. 93)

 

,, Fiecare va lua plata sa dupг ostenealг, nu dupг sfвrєitul sau rezultatul lucrului, ci dupг ostenealг. Cгci ce sunt eu vinovat dacг nu sunt cu bгgare de seamг cei ce mг ascultг?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IX, p. 93)

 

,, Tuturor toate m-am fгcut, ca oricum pre vreunii sг mвntuiesc. Ai vгzut exageraюie la dвnsul? Tuturor s-a fгcut toate, nu aєteptвnd doar ca pe toюi sг mвntuiascг, ci mгcar puюin din ei sг-i mвntuiesc – zice. Slujba єi rвvna mea ce am pus-o a fost atвt de mare, оncвt puteau єi toюi sг se mвntuiascг, єi cu toate acestea, eu nu am nгdгjduit cг se vor mвntui toюi. Vorba aceasta este foarte оnsemnatг, cгci este plinг de buna lui voire, єi оncг voire fierbinte. Fiindcг єi cel ce seamгnг, seamгnг peste tot locul, єi deєi nu a оncolюit toatг sгmвnюa, totuєi el a fгcut ceea ce a trebuit sг facг. Zicвnd deci de numгrul cel mic al celor mвntuiюi, iarгєi pune particula oricum sau cel puюin, prin care mвngвie pe cei ce se оntristeazг pentru cei nemвntuiюi. Cг dacг nu este cu putinюг a оncolюi toatг sгmвnюa, cu toate acestea єi a se pierde toatг este cu neputinюг. Pentru aceea zice ca oricum, cг adicг cel ce se osteneєte cu atвta rвvnг єi cгldurг este mai presus de orice оndoialг cг va reuєi.

Єi aceasta fac pentru Evanghelie, ca оmpreunг-pгrtaє ei sг mг fac (1 Cor. 9, 23), adicг sг se vadг cг am fгcut ceva єi de la mine, єi astfel sг mг оmpгrtгєesc cununilor celor date credincioєilor (…) prin cuvintele ca оmpreunг-pгrtaє Evangheliei sг mг fac, adicг sг pot a mг оmpгrtгєi єi eu cu cei ce cred оn Evanghelie. Ai vгzut smerenie? Cum el care a оntrecut pe toюi cu ostenelile, cвnd este vorba de rгsplatг se pune pe sine ca pe unul din cei mulюi? De aici оnsг este sigur cг dupг cum cu ostenelile a оntrecut pe toюi, tot asemenea єi cu rгsplata covвrєeєte pe mulюi. Єi cu toate acestea el nu cere a se bucura de оntвietate, ci оi place, dacг s-ar putea, ca sг se оmpгrtгєeascг єi el din cununile celorlalюi. Acestea le spunea nu pentru cг fгcea aєa pentru platг, ci pentru ca sг miєte pe aceia єi cu astfel de nгdejdi sг-i оndemne a face totul pentru fraюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXII, pp. 230-231)

 

,,Єi єtiu cг acestea le vorbesc оn zadar, оnsг nu voi оnceta a vг vorbi, cг dacг poate nu veюi asculta cu toюii, apoi fireєte cг nici cu toюii nu vг veюi оmpotrivi, sau mai bine zis, chiar dacг єi cu toюii vг veюi оmpotrivi єi nu veюi asculta, apoi atunci єi plata mea va fi mai mare, оn acelaєi timp єi osвnda voastrг va fi mai mare. Deci ca acestea sг nu se оntвmple, eu nu voi оnceta a vг vorbi, cг poate prin оnєiruirea aceloraєi vorbe vг voi оmboldi cumva.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 290)

 

,,Eu iubesc foarte mвntuirea voastrг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, p. 461)

 

,,… єi оn sarcina ta юi se va pune un mare pгcat; acela adicг cг, vгzвndu-l pe fratele tгu rгtгcit, tu nu l-ai оndreptat. Cгci dupг cum legea Iudeilor, nu trebuie a trece cu vederea nici vita cea de sub jug a duєmanului, dar оncг cel ce nu vita, ci chiar sufletul prietenului єi a fratelui sгu оl trece cu vederea, ce iertare va avea? Nu este de ajuns spre оndreptгюirea noastrг faptul cг acela are minte, fiindcг єi noi de multe ori sfгtuind pe alюii, totuєi deseori nu am fost destoinici nici pentru noi, єi nici cг am fost mai folositori. Apoi aceasta cugetг єi pentru cel ce pгcгtuieєte, cг poate este mai firesc a primi un sfat bun de la tine decвt de la dвnsul єi, prin urmare, nu zice: Ce mг priveєte pe mine? Teme-te de pгюania celui dintвi care a zis aceastг vorbг, cгci cuvintele: Nu cumva sunt pгzitorul fratelui meu? (Fac. 4, 9) la aceasta tocmai duce, ca єi vorba Ce mг priveєte pe mine?

De aici se nasc toate relele, cг adicг cele ale trupului nostru le credem strгine de noi. Ce spui? Nu-юi pasг defel ceea ce face fratele tгu? Dar atunci de cine-юi pasг? De necredincios, de cel ce se bucurг, saltг єi-l ia оn rвs? De diavolul care-l оmpinge la rele єi-l trвnteєte jos? Єi de unde este оnvederat, zici tu, cг eu оl ajut pe dвnsul zicвndu-i єi sfгtuindu-l cu cele trebuitoare? De unde se vгdeєte cг-l vei ajuta? Dar єi aceasta este cea mai de pe urmг prostie, ca sfвrєitul fiind nesigur, tu sг-юi iei asuprг un pгcat. Iatг cг єi Dumnezeu, care vede viitorul, de multe ori a zis, єi acela nu a fгcut, єi totuєi nici aєa nu s-a depгrtat de el, deєi єtia cг nu-l va оncredinюa. Deci dacг cel ce a vгzut cг nu va face nimic mai mult nu a contenit de a-l оndrepta, apoi tu, care nu єtii viitorul defel, ce оndreptгюire vei avea moleєindu-te єi dormitвnd? De multe ori cei ce au оncercat aceasta au izbutit, ba оncг de multe ori dupг ce se deznгdгjduiserг au izbutit. Єi chiar dacг nu ai fгcut nimic mai mult, tu totuєi юi-ai fгcut datoria.

Aєadar, nu fii neomenos єi fгrг milг, єi nici nepгsгtor faюг de fratele tгu care pгcгtuieєte. Cum cг vorbele acelea cг nu-mi pasг, єi nu mг priveєte sunt izvorвte din cruzime єi lene, aceasta se оnvedereazг de acolo. Pentru ce, de pildг, cвnd un mгdular al trupului tгu este bolnav, tu nu zici: Ce-mi pasг? – ci totul faci ca astfel, chiar dacг cu nimic nu te-ai folosi, totuєi sг nu ai cuvвnt a te оnvinovгюi pe sineюi cг ai trecut cu vederea ceva din cele ce erai dator a face. Apoi dacг noi ne оngrijim atвt de mult de mгdularele trupului nostru, oare de ale lui Hristos sг nu ne оngrijim? Dar de ce iertare sunt vrednice asemenea fapte? Cг dacг nu te voi оncredinюa pe tine, zicвndu-юi Оngrijeєte-te de mгdularul tгu, cel puюin de fricг poate te vei face mai bun, amintindu-юi cг єi tu eєti mгdularul trupului lui Hristos. Єi atunci cum sг nu fie vrednic de fricг faptul cг vezi trupul lui rгnit єi-l treci cu vederea? Cвnd sluga sau mгgarul tгu ar avea rгni оmpuroiate pe trup, nu ai suferi ca sг-l vezi єi sг-l treci cu vederea – єi trupul lui Hristos vгzвndu-l plin de rвie єi de rгni, tu оl treci cu vederea? Єi nu le crezi acestea vrednice de mii de trгsnete? Pentru aceea toate sunt anapoda, din pricina neomeniei noastre, din pricina lenevirii noastre.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, pp. 473-474)

 

„... єi оn sarcina ta юi se va pune un mare pгcat; acela adicг cг, vгzвnd pe fratele tгu rгtгcit, tu nu l-ai оndreptat. Cгci dacг dupг legea iudeilor, nu trebuie a trece cu vederea nici vita cea de sub jug a duєmanului, dar оncг ce nu vita, єi chiar sufletul prietenului юi a fratelui sгu оl trece cu vederea, ce iertare va avea? Nu este de ajuns spre оndreptгюirea noastrг faptul cг acela are minte fiindcг єi noi de multe ori sfгtuind pe alюii, totuєi deseori nu am fost destoinici nici pentru noi, єi nici cг am fost mai folositori. Apoi aceasta cugetг єi pentru cel ce pгcгtuieєte, cг poate este mai firesc a primi un sfat bun de la tine decвt de la dвnsul єi, prin urmare, nu zice: Ce mг priveєte pe mine?. Teme-te de pгюania celui dintвi care a zis aceastг vorbг, cгci cuvintele: Nu cumva sunt pгzitorul fratelui meu (Fac. 4, 9) la aceasta tocmai duce, ca єi vorba Ce mг priveєte pe mine?

De aici se nasc toate relele, cг adicг ale trupului nostru le credem strгine de noi, ce spui? Nu-юi pasг defel ceea ce face fratele tгu? Dar atunci de cinei pasг? De necredincios, de cel ce se bucurг, saltг єi-l ia оn rвs? De diavolul care-l оmpinge la rele єi-l trвnteєte jos? Єi de unde este оnvederat, zici tu, cг eu оl ajut pe dвnsul zicвndu-i єi sfгtuindu-l cu cele trebuitoare? De unde se vгdeєte cг-l vei ajuta? Dar єi aceasta este cea mai de pe urmг prostie, ca sfвrєitul fiind nesigur, tu sг-юi iei asuprг un pгcat. Iatг cг єi Dumnezeu, care vede viitorul, de multe ori a zis, єi acela nu a fгcut, єi totuєi nici aєa nu s-a depгrtat de el, deєi єtia cг nu-l va оncredinюa. Deci dacг cel ce a vгzut cг nu va face nimic mai mult nu a contenit de a-l оndrepta, apoi tu, care nu єtii viitorul defel, ce оndreptгюire vei avea moleєindu-te єi dormitвnd? De multe ori cei ce au оncercat aceasta au izbutit, ba оncг de multe ori dupг ce se deznгdгjduiserг au izbutit. Єi chiar dacг nu ai fгcut nimic mai mult, tu totuєi юi-ai fгcut datoria.

Aєadar, nu fii neomenos єi fгrг milг, єi nici nepгsгtor faюг de fratele tгu care pгcгtuieєte. Cum cг vorbele acelea cг nu-mi pasг, єi nu mг priveєte sunt izvorвte din cruzime єi lene, aceasta se оnvedereazг de acolo. Pentru ce, de pildг, cвnd un modular al trupului tгu este bolnav, tu nu zici: Ce-mi pasг — ci totul faci ca astfel, chiar dacг cu nimic nu te-ai folosi, totuєi sг nu ai cuvвnt a te оnvinovгюi pe sineюi cг ai trecut cu vederea ceva din cele ce erai dator a face. Apoi dacг noi ne оngrijim atвt de mult de mгdularele trupului nostru, oare de ale lui Hristos sг nu ne оngrijim? Dar de ce iertare sunt vrednice asemenea fapte? Cг dacг nu te voi оncredinюa pe tine, zicвndu-юi Оngrijeєte-te de mгdularul tгu, cel puюin de fricг poate te vei face mai bun, amintindu-юi cг єi tu eєti mгdularul trupului lui Hristos. Єi atunci cum sг nu fie vrednic de fricг faptul cг vezi trupul lui rгnit єi-l treci cu vederea? Cвnd sluga sau mгgarul tгu ar avea rгni оmpuroiate pe trup, nu ai suferi ca sг-l vezi єi sг-l treci cu vederea — єi trupul lui Hristos vгzвndu-l plin de rвie єi de rгni, tu оl trecu cu vederea? Єi nu le crezi acestea vrednice de mii de trгsnete? Pentru aceea toate sunt anapoda, din pricina neomeniei noastre, din pricina lenevirii noastre.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIV, pp. 473-474)

 

„Cгci noi toate facem spre bucuria voastrг, єi pentru aceastг bucurie ne silim, de vreme ce єi noi ne оm­pгrtгєim de dвnsa.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IV, p. 46)

 

„Aceasta este viaюг, aceasta mвngвiere, aceasta este bucuria dascгlului care are minte: propгєirea spre bine a ucenicilor.

Nimic nu aratг atвta pe un stгpвnitor ca iubirea de cei stгpвniюi - fiindcг єi pe tatг nu-l face numai faptul cг a nгscut, ci cг a єi iubi dupг ce a nгscut. Deci dacг unde este firea, єi оncг este atвta trebuinюг de dragoste, apoi cu atвt mai mult unde este harul. Astfel au strгlucit toюi cei vechi. Cвюi dintre evrei au fost slгviюi, de aici s-au arгtat aєa. Astfel s-a arгtat Samuil mare, zicвnd: Sг nu-mi fie mie a pгcгtui lui Dumnezeu, оncetвnd a mг ruga pentru voi (1 Imp., 12, 23). Astfel s-a arгtat David, astfel Avraam, astfel Ilie, astfel fieєtecare dintre drepюii din Legгmвntul Nou єi din cel Vechi. Cг єi Moisi, pгrгsind bogгюii єi comori nespuse pentru cei stгpвniюi, a voit mai bine a suferi rele оmpreunг cu norodul lui Dumnezeu, оn vreme ce mai оnainte de hirotonia sau alegerea lui la aceastг vrednicie era cгpetenie a norodului prin faptele sale. Pentru aceea cu multг nerozie zicea cгtre dвnsul acel evreu: Cine te-a pus pe tine stгpвn єi judecгtor preste noi? (Ieє., 2, 14). Ce spui? Vezi faptele єi te оndoieєti de nu­mirea aceasta? Ca єi cum cineva, vгzвnd un doctor strгlucit tгind єi legвnd un mгdular bolnav al trupului, i-ar zice: Єi cine te-a pus pe tine doctor єi юi-a po­runcit a tгia? Meєteєugul, prietene, cum єi boala ta, i-ar rгspunde doctorul. Tot asemenea єi pe Moise єtiinюa sau meєteєugul de a stгpвni l-a fгcut aєa pre­cum este.

Cгci, iubiюilor, a stгpвni este un meєteєug - iar nu numai o vrednicie – єi оncг un meєteєug mai оnalt decвt toate meєteєugurile din lume. Dar dacг stгpвnirea celor din afarг este meєteєug єi єtiinюг mai bunг decвt toate, apoi cu atвt mai mult este stгpвnirea celor duhovniceєti. Cгci cu atвt mai bunг este
stгpвnirea aceasta decвt aceea, cu cвt єi aceea este mai bunг decвt altele, єi
mai bine zis, cu mult mai bunг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XV, p. 146)

 

„Aceasta este iubire pгrinteascг, ca оnaintea laudelor noastre sг protimisim (sг preferгm) mвntuirea ucenicilor; aceasta mai cu seamг ne scapг de legгturile trupului єi ne face a zbura de la pгmвnt la cer.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIX, p. 260)

 

„Am arгtat (eu, Pavel – n.n.) cгtre voi оndelungг-rгbdare, am amвnat pedeapsa, nu am tгiat pe nimeni de la Bisericг, am rugat, am sfгtuit, am оnfricoєat, am ameninюat, ca astfel din toate pгrюile sг vг adun єi sг vг оndemn la pocгinюг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXX, p. 264)

 

„Meritul dascгlilor nu e de a cгuta onoare, nici slavг din partea celor mai mici, ci mвntuirea lor, єi pentru aceasta a face totul; iar acela care cautг altfeliu de lucruri, nici cг se poate numi dascгl, ci tiran. Nu doarг pentru aceasta te-a pus Dumnezeu peste dвnєii, pentru ca tu sг te bucuri de o mai mare оngrijire, ci pentru ca cele ale tale sг fie date la o parte toate, iar cele ale lor sг fie bine оngrijite єi edificate. Aceasta e treaba dascгlului.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia VIII, p. 71)

 

„Cг dacг fericitul Iacov, ziua єi noaptea se trudea cu paza turmelor, cu atвt mai mult trebuie a face cel ce i s-a оncredinюat sufletele altora spre pazг, care, chiar de ar fi lucrul cвt de greu, sau oricвt de оnjosit, el trebuie a face totul, avвnd оnaintea ochilor un singur lucru: mвntuirea discipolilor єi slava lui Dumnezeu ce va rezulta de aici.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia III, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 182)

 

„Eu nu numai оn bisericг, ci єi acasг, mai оnainte de orice, fac cгtre Dumnezeu rugгciunea mea pentru sгnгtatea voastrг sufleteascг єi trupeascг. Altг rugгciune nici nu este mai bunг pentru un preot, decвt a se ruga lui Dumnezeu pentru cвєtigarea celor bune de cгtre pгstoriюii sгi, mai оnainte de a se ruga pentru sine. Dacг Iov, sculвndu-se оn fiecare dimineaюг, de оndatг fгcea rugгciuni pentru fiii sгi trupeєti, apoi cu cвt mai mult oare nu suntem noi datori de a face aceasta pentru fiii cei duhovniceєti?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei II cгtre Tesaloniceni, omilia IV, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 326)

 

„Єi eu am nгscut pe mulюi dintre voi (duhovniceєte – n.n.), оnsг dupг aceasta am simюit durerile. Mamele trupeєti mai оntвi simt durerile facerii, єi apoi vine facerea, dar aici, оn naєterile duhovniceєti, durerile se юin оntr-una pвnг la suflarea cea mai de pe urmг, ca nu cumva cel nгscut sг fie vreo stвrpiciune, ceea ce doresc foarte mult sг nu se оntвmple.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei II cгtre Tesaloniceni, omilia IV, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 329)

 

„Preotul este ca un pгrinte obєtesc al оntregii lumi. Se cuvine deci ca el sг se оngrijeascг de toюi fгrг excepюie, ca єi Dumnezeu, Cгruia el Оi slujeєte оn cele sfinte.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VI-a, p. 67)

 

„... aceasta оnseamnг a юine dregгtoria, adicг a nu cruюa nimic pentru оngrijirea pгrinteascг a pгstoriюilor.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XV-a, p. 168)

 

„Astfel trebuie a se gгsi dascгlul; el sг nu caute spre cinstea personalг, ci sг se gвndeascг la interesul obєtesc.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia II, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 140)

 

„Cвnd trupul unui mort stг de faюг, tu voieєti ca toюi sг jeleascг оmpreunг cu tine, iar pe cei ce nu plвng оi crezi ca antipatici юie, єi un suflet pierdut zici ca sг nu-1 plвng? Dar nu pot fi pгrinte fгrг sг lгcrimez, cгci sunt pгrinte ce are dragoste pгrinteascг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXIII, p. 283)

 

„Єi pentru unul a murit Hristos. Єi tu nu te оngrijeєti de acela pentru care a murit Hristos?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXI, p. 357)

 

„Doar un lucru mг macinг: propгєirea celor care mг ascultг.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 30)

 

„Nu vreau sг se mвntuiascг puюini, ci toюi. Єi dacг un singur rгtгcit se pierde, mг pierd єi eu, єi mг vгd urmгtor acelui pгstor care avea nouгzeci єi nouг de oi, dar a alergat dupг cea pierdutг.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 33)

 

„Cвnd Domnul l-a оntrebat: Petre, Mг iubeєti? єi cвnd Petru i-a rгspuns: Da, Doamne, Tu єtii cг Te iubesc, Hristos nu i-a spus: Azvвrle averile, posteєte, du viaюг asprг, оnvie morюi, izgoneєte demoni! Nu i-a spus nimic din acestea, nici nu i-a spus sг facг alte minuni, nici alte fapte mari! Nu! A trecut peste toate astea єi i-a spus: Dacг Mг iubeєti, paєte oile Mele (Ioan 21, 16). A grгit acestea nu numai pentru cг voia sг ne arate care-i cel mai mare semn al dragostei noastre pentru El, ci a fгcut din dragostea pe care Petru o arгta pentru oi, cea mai mare dovadг a dragostei lui pentru Hristos, ca єi cum ar fi zis: Cel ce iubeєte oile Mele, pe Mine Mг iubeєte.

Uitг-te cвte a оndurat Hristos pentru turma aceasta! S-a fгcut om, a luat chip de rob, a fost scuipat, a fost pгlmuit, оn urmг nu S-a ferit nici de moarte, єi оncг o moarte plinг de ocarг, cгci pe cruce Єi-a vгrsat sвngele. Prin urmare, dacг vrei sг fii lгudat de Hristos, poartг grija de oile acestea, cautг folosul cel de obєte, оngrijeєte-te de fraюii tгi! Nu este o faptг mai de preю оnaintea lui Dumnezeu decвt aceasta! De aceea єi оn altг parte Domnul spune: Simone, Simone, Satana a cerut sг te cearnг ca pe un grвu; dar eu M-am rugat pentru tine, ca sг nu piarг credinюa ta (Luca 22, 31-32). Ce-mi dai, Petre оn schimbul acestei purtгri de grijг ce o am faюг de tine? Oare ce-i cere Domnul lui Petru оn schimb? Єi tu,оi spune Domnul, cвnd te vei оntoarce, оntгreєte pe fraюii tгi (Luca 22, 32). Tot aєa spune єi Pavel: Fiюi urmгtori ai mei, cum sunt єi eu al lui Hristos (I Cor., 11, 1).

-Dar cum ai ajuns, Pavele, urmгtor al lui Hristos?

- Plгcвnd tuturor оntru toate єi necгutвnd folosul meu, ci pe al celor mulюi, ca sг se mвntuiascг (I Cor., 10, 33)”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VI, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 97)

 

„Cгci dacг Hristos, zicea el (Episcopul Flavian al Antiohiei – n.n.) S-a dat Оnsuєi pentru noi, prin ce motiv am fi vrednici de iertare noi, care avem оncredinюatг pгstorirea unui popor aєa de mare, dacг nu alegem toate mijloacele єi nu suferim pentru ajutorarea celor ce ne sunt оncredinюaюi?

Cгci dacг patriarhul Iacov, zicea el, оnsгrcinat de a pгzi turme, oi lipsite de raюiune єi obligat sг dea socotealг unui om, petrecea nopюile fгrг sг doarmг (Geneza 31, 40), suferea cгldura, frigul єi toate intemperiile timpului pentru ca sг nu piardг nici una, cu mult mai ales noi, puєi peste oi, nu lipsite de raюiune, ci spirituale, єi avвnd sг dгm socotealг nu unui om, ci lui Dumnezeu Оnsuєi, trebuie sг nu ne temem de nimic sau sг nu оntoarcem spatele acelora care pot sг ajute turmei noastre; cu cвt mai mult preюuieєte aceastг turmг decвt cea a lui Iacov, cвt de mult preюuiesc oamenii faюг de animale єi cвt de mult Domnul faюг de oameni: cu atвt mai mare grijг єi cгldurг trebuie sг arгtгm.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, p. 53)

 

„Sг nu mi se spunг cг mulюi s-au оn­dreptat; nu e vorba de asta, ci e vorba ca toюisг se оndrepte. Cвt timp nu voi izbuti aceasta, nu voi putea rгsufla. Pгstorul acela care avea o sutг de oi єi pierduse doar una, n-a simюit nici o plгcere pentru cele nouгzeci єi nouг, pвnг ce n-a gгsit pe cea rгtгcitг єi a adus-o iar la turmг. Nu vezi cг єi cu trupul se оntвmplг la fel? Cгci dacг, lovind, suceєti mгcar numai o unghie, tot trupul simte dureri, din pricina aces­tui mгdular. Sг nu zici aєadar: Au rгmas doar puюini care nu s-au оndreptat, ci mai de grabг vezi ca aceєti puюini sг nu strice pe mulюi alюii. Cгci єi la Corint numai unul se dedase destrг­bгlгrii єi totuєi Pavel aєa se vгita, de parcг s-ar fi prгpгdit toatг cetatea.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIII-a, pp. 55-56)

 

„Dacг nu vrea, nu-i din pricina mea, ci din pricina оnvвrtoєгrii lui. Єi Hristos a avut doisprezece ucenici, єi unul a ajuns vвnzгtor (Luca 6, 16), dar nu din pricina lui Hristos, ci din pricina voinюei lui stricate. Єi Elisei a avut un ucenic iubitor de arginюi (IV Regi 5, 20-27); dar nu din pricina slгbiciunii dascг­lului, ci din pricina trвndгviei ucenicului. Eu arunc seminюele. Dacг pгmвntul care primeєte e gras, dг єi rod; dar dacг e piatrг neroditoare, eu n-am nici o vinг. Fie cг mг asculюi, fie cг nu mг asculюi, eu nu voi conteni sг-юi cвnt cвntarea duhovniceascг єi sг-юi oblojesc cu оnvгюгtura rгnile, ca sг nu aud оn ziua aceea: Slugг vicleanг, trebuia sг dai argintul meu la zarafi (Matei 25, 26-27). ” (La Sfвntul sfinюitul Mucenic Foca єi оmpotriva ereticilor, єi la cuvintele din Psalmul 141: „Cu glasul meu cгtre Domnul am strigat, cu glasul meu la Dumnezeu m-am rugat”, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 519-520)

 

„Iar dacг s-ar оntвmpla sг nu-mi ajung scopul, voi avea cel puюin cвєtigul cг n-am sг mг pot acuza cг am tгcut. Nu voi fi mai rгu decвt cei ce cгlгtoresc pe mare. Aceєtia, cвnd vгd pe alюi cгlгtori оn primejdie de moarte, purtaюi pe scвnduri оn voia valurilor din pricinг cг le-a fost sfгrвmatг corabia de furtunг, cautг sг salveze de la оnec niєte oameni necunoscuюi, dar cunoscuюi numai dupг nenorocirea оn care se zbat; coboarг frвnghii, dau drumul ancorei єi оi iau оn bгrci. Dacг оnsг cei naufragiaюi nu vor sг primeascг ajutorul dat, nimeni n-ar putea sг-i оnvinuiascг de pierderea lor pe cei care au оncercat sг-i scape de la оnec.” (C гtre acelaєi Teodor, 5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 388)

 

„O, omule, tu cвnd cazi оn boalг pofteєti sг te mвngвie toюi єi sг le fie milг de tine, iar pe cei ce оi vezi cг nu le este milг de tine оi huleєti ca pe niєte nemilostivi єi apoi sufletul tгu оl vezi оn muncг єi-mi zici sг nu plвng? Iar eu nu pot sг nu plвng, cг sunt pгrinte iubitor de fii, cг mгcar de aюi putea sг vedeюi para din inima mea єi vгzвnd-o aюi cunoaєte durerea ce-o am pentru voi єi ca o vгduvг cвnd оєi pierde copilul mai multг durere am eu pentru voi, care sunteюi poporul єi turma lui Hristos, vгzвndu-vг pe toюi оn zavistie єi ocгrвndu-vг unul pe altul єi petrecвnd toatг vremea voastrг оn rгutate, iar nu оn bunгtate.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 43)

 

„Dacг pгstorul (Matei 18, 12) pentru o singurг oaie rгtгcitг strгbate munюi єi locuri neumblate, cum sг nu arate rвvnг multг cвnd e vorba sг scoatг oi multe din trвndгvie єi sг le оntoarcг de la rгtгcire? Hristos nu dispreюuieєte nici pe cei puюini. Ascultг cг Оnsuєi o spune: Nu este voia Tatгlui Meu ca sг piarг vreunul dintre aceєtia mici (Matei 18, 14). Nici numгrul mic, nici starea noastrг umilг nu-L fac sг dispreюuiascг mвntui­rea noastrг.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 266-267)

 

„ Nu vreau sг nu єtiюi voi, fraюilor, cг de multe ori m-am gвndit sг vin la voi, dar am fost оmpie­dicat pвnг acum, ca sг am puюin rod єi оntre voi, ca єi оntre celelalte neamuri. Dator sunt єi elinilor єi barbarilor, єi оnюe­lepюilor єi neоnюelepюilor (Rom., 1, 13-14). Оn fiecare zi se оngrijea de ceea ce fac macedonienii, de ceea ce fac corintenii, filipenii, capadocienii, galatenii, atenienii, locuitorii Pontului, toюi oa­menii! Dar cu toate cг i se оncredinюase tot pгmвntul, nu se оngrijea numai de neamuri, ca un tot, ci єi de fiecare om. Scria cвnd o Epistolг pentru Onisim, cвnd o alta pentru des­frвnatul din Corint. Nu se uita cг pгcгtosul sau cel ce avea nevoie de ajutor era un singur om. Nu! Se uita cг este om; om, fiinюa cea mai de preю a lui Dumnezeu, pentru care Tatгl nu a cruюat nici chiar pe Fiul Sгu (Ioan 3, 16; Rom., 8, 32).” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 336)

 

„Sг nu-mi spui mie cг e un rob fugar cutare, un tвlhar, un hoю, plin de mii єi mii de pгcate, sau cг este sгrac, un om de lepгdat, de rвnd єi de nimica. Ci gвndeєte-te єi pentru el a murit Hristos, єi юi-e de ajuns temeiul acesta ca sг-i porюi de grijг. Gвndeєte-te ce valoare trebuie sг aibг acela pe care Hristos l-a preюuit atвt, оncвt nici sвngele Sгu nu Єi l-a cruюat! Dupг pгrerea mea, dacг un rege ar prefera sг se jertfeascг pentru cineva, apoi n-am mai cгuta altг dovadг pentru valoarea omului aceluia. Moartea regelui e dovadг оndestulгtoare pentru dragostea ce-i poartг. Acum, оnsг, nu un om, nici un оnger, nici un arhanghel, ci Оnsuєi Stгpвnul Cerurilor, Оnsuєi Fiul Unul-Nгscut al lui Dumnezeu a luat trup єi S-a jertfit pentru noi. Nu vom face oare totul, nu vom iscodi totul, ca sг se bucure de toatг grija noastrг omul, cel care a fost atвt de mult cinstit de Dumnezeu? Ce iertare vom avea? Ce cuvвnt de apгrare? Asta a vrut sг arate єi Pavel prin cuvintele: Nu pierde cu mвncarea ta pe acela pentru care a murit Hristos (Rom., 14, 15). Vrвnd Pavel sг-i miєte, sг-i facг rвvnitori єi sг-i оnduplece sг se оngrijeascг de semeni pe cei ce оi dispreюuiesc pe fraюi єi-i trec cu vederea ca pe niєte neputincioєi, a pus moartea Stгpвnului оn locul oricгrei dovezi.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 5, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 336-337)

 

„Cг Pavel era unit cu ucenicii sгi nu mai e nevoie nici de do­vadг, nici de cuvвnt, o datг ce se оngrijea de ei chiar cвnd era оn lanюuri єi murea pentru ei оn fiecare zi, arzвnd de dor.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 5, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 337)

PREOЮIA („voi sunteюi lauda apostoliei mele”)

 

„Virtutea voastrг este atвt de importantг, оncвt nu doar pe voi vг salveazг, ci mг face єi pe mine mai strгlucit.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, p. 162)

 

 

PREOЮIA (ascultarea faюг de cei din clerul bisericesc)

 

„Єi voi, cunoscвnd necazul єi oboseala pгstorului, ajutaюi-l cu rugгciunile voastre, cu sвrguinюa, cu bunгvoinюa, cu dragostea, ca astfel єi noi sг fim lauda voastrг, iar оn acelaєi timp єi voi sг fiюi lauda єi mвndria noastrг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIX, p. 520)