PREOЮIA (cгderile preotului)

 

„Ceilalюi oameni, de-ar pгcгtui de mii de ori, pot dobвndi iertare. Dar dascгlul, dacг pгcгtuieєte, e lipsit de orice apгrare єi va primi cea mai mare pedeapsг”. (Omilii la Matei, omilia XV, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 185)

 

„Cг spune Scriptura: Cei tari, cumplit se vor certa (Оnю. Sol., 6, 6);єi: Cel care a єtiut voia stгpвnului sгu єi n-a fгcut-o se va bate mult (Luca 12, 47). Deci cu cвt cunoєti mai mult, cu atвt eєti mai mult pedepsit. De aceea preotul care face acelaєi pгcat ca єi mireanul nu primeєte pedeapsa mireanului, ci o pedeapsг mult mai grea”. (Omilii la Matei, omilia XXVI, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 339)

 

„Orice om care calcг legea meritг sг fie pedepsit, dar mai ales cel care-i pus sг оnveюe pe alюii este drept sг fie pedepsit оndoit єi оntreit; o datг, pentru cг el calcг legea; a doua oarг, pentru cг, fiind dator sг оndrepte pe ceilalюi, єchioapгtг; de aceea este vrednic de o pedeapsг єi mai mare din pricina slujbei sale de cinste; a treia oarг, pentru cг оi stricг pe ceilalюi єi mai mult prin aceea cг, fiind оnvгюгtor, sгvвrєeєte astfel de cгlcгri de lege”. (Omilii la Matei, omilia LXXII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 821)

 

„Cвnd un om de rвnd cade, nu este un scandal pentru Bisericг; dar cвnd o persoanг a cгrei virtute оnaltг e pusг ca pildг de urmat, care e cunoscut pretutindeni єi admirat оn general, cedeazг ispitei, el cauzeazг o mare ruinг єi o оnsemnatг pagubг, nu numai pentru cг el cade din оnгlюime, dar pentru cг exemplul sгu pierde un mare numгr care оl luase ca model. Єi dupг cum, cвnd capul sau ochii sunt bolnavi, tot restul corpului lвncezeєte єi rгmвne fгrг acюiune, tot astfel cвnd aceste mari lumini ale creєtinismului se оntunecг prin pгcat єi-єi pun o oarecare patг, tot corpul Bisericii suferг.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, p. 13)

 

„De asta s-a rвnduit єi s-a оngгduit lui Petru sг pгcгtuiascг, pentru cг avea sг i se оncredinюeze popor mult; pentru ca nu cumva, din pricina firii sale aspre єi a lipsei de pгcat, sг fie neiertгtor cu fraюii lui. A cгzut оn pгcat pentru ca, gвndindu-se la pгcatul lui єi la iertarea Stгpвnului, sг ierte єi el pe alюii dupг rвnduiala dumnezeiascг, potrivit lui Dumnezeu. I s-a оngгduit sг pгcгtuiascг celui cгruia avea sг i se оncredinюeze Biserica, stвlpului Bisericii, lima­nului credinюei; i s-a оngгduit sг pгcгtuiascг lui Petru, dascгlul lumii, pentru ca iertarea lui sг ajungг pricinг iertгrii altora. Dar pentru ce spun eu asta? Pentru cг єi noi, preoюii, care stгm pe scaun єi оnvгюгm, suntem legaюi cu pгcate. De aceea preoюia n-a fost оncredinюatг nici оngerilor, nici arhanghelilor - cг ei sunt fгrг de pгcat -, ca nu cumva din pricina sfinюeniei lor, necruюгtoare fatг de pгcat, sг trгsneascг pe pгcгtoєii din popor, ci a оncredinюat dregгtoria aceasta unui om dintre oameni, legat єi el de plгceri єi de pгcate, pentru ca, pe temeiul pгcatelor sale, sг fie bun cu pгcгtosul cвnd prinde pe cineva оn pгcat. Dacг preotul ar fi оnger єi ar prinde pe cineva fгcвnd desfrвnare, оndatг l-ar ucide, de vreme ce el nu este оncurcat cu aceste pгcate. De aceea, dacг оngerul ar fi luat puterea preoюiei, оngerul n-ar fi predicat, ci оndatг ar fi ucis; s-ar fi pornit cu urgie asupra unui pгcгtos, pentru cг el nu este ca pгcгtosul. Acesta a fost motivul pentru care Dumnezeu a оncredinюat preoюia oamenilor; omul, cunoscвndu-єi pгcatele lui єi єtiind din experienюг ce e pгcatul, iartг pe pгcгtoєi єi nu se porneєte cu mвnie оmpotriva lor, iar Biserica оєi оmplineєte astfel rostul ei.” (Cuvвnt la Petru Apostolul єi Ilie Proorocul, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 547-548)

 

„Dupг cum focul cearcг tгria metalelor, tot aєa єi preoюia aratг cum e sufletul oamenilor; de e supгrгcios, mic la suflet, iubitor de slavг, оngвmfat, de are vreun alt cusur, pe toate le descoperг; dezgoleєte toate cusururile; dar nu le dezgoleєte numai, ci le face єi mai grozave єi mai mari. Rгnile trupului, cвnd sunt zgвndгrite, se vindecг mai greu; tot aєa єi patimile sufletului, cвnd sunt aювюate єi оntгrвtate, se sгlbгticesc mai mult єi silesc pe cei ce le au sг pгcгtuiascг єi mai mult. Оl fac pe cel ce nu ia aminte de sine оnsuєi sг оndrгgeascг slava, sг ajungг mвndru єi sг-i pla­cг banii, оl tвrгsc pe nesimюite spre desfгtгri, spre petreceri, spre tihnг єi trвndгvealг; єi оncetul cu оncetul оl оmping la pгcate mai mari decвt acestea, la pгcatele ce se nasc din acestea.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 8, оn vol. Despre preoюie, p. 144)

 

„Оnainte de vremea profeюilor, Dumnezeu, voind sг arate cг mult mai mare pedeapsг se cuvine pгcatelor sгvвrєite de preoюi decвt celor sгvвrєite de oamenii de rвnd, a poruncit ca pentru pгcatele preoюilor sг se aducг o jertfг tot atвt de mare cвt se aducea pentru pгcatele оntregului popor (Lev., 4, 3, 14). Asta nu aratг altceva decвt cг pгcatele preotului au nevoie de mai mare ajutor, tot atвt de mare cвt ajutorul dat оntregului popor. Єi n-ar avea nevoie de un ajutor mai mare dacг pгcatele lui n-ar fi mai grele; єi sunt mai grele, nu prin natura lor, ci prin dregгtoria preotului care le sгvвrєeєte (Lev., 21, 9).

Dar pentru ce vorbesc de preoюi? Chiar fiicele preoюilor, care nu aveau nici o legгturг cu preoюia, erau pedepsite pentru ace­leaєi pгcate cu mult mai aspru, tocmai din pricinг cг pгrinюii lor erau preoюi. Pгcatul sгvвrєit era acelaєi ca єi cel sгvвrєit de fetele oamenilor de rвnd - amвndouг pгcate de desfrвnare -, totuєi fiicele preoюilor erau pedepsite cu mult mai aspru.

Vezi cвt de lгmurit оюi aratг Dumnezeu cг pedepseєte pe preot cu mult mai mult decвt pe credincioєi? Cг Dumnezeu, Care pedepseєte pe fiica preotului mai mult decвt pe fiicele celorlalюi oameni, din pricina tatгlui ei, nici pe tatгl ei, care a fost pricina sporului ei de pedeapsг, nu-1 va pedepsi la fel cu ceilalюi oameni, ci cu mult mai mult. Єi pe bunг dreptate, cг prin pгcatul sгu preotul nu mгrgineєte paguba sufleteascг numai la el, ci vatгmг єi sufletele credincioєilor mai slabi care оl vгd. Asta vrea sг spunг єi Iezechiel, cвnd desparte la judecatг ber­becii de oi (Iez., 34, 17).” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 11, оn vol. Despre preoюie, p. 148)

 

„Cг de vei greєi deosebi, nimic ca de acest fel nu vei pгtimi, iar dacг preot fiind – te-ai prгpгdit. Socoteєte cвte a suferit, cвte a filosofat Moise, cвte lucruri bune a arгtat. Єi pentru cг a greєit numai o greєealг, se pedepsea cu amar. Cu cuviinюг! Cг cu paguba celorlalюi s-a fгcut aceasta. Pentru aceasta mai amar se pedepsea, nu pentru cг s-a fгcut arгtat, ci pentru cг єi de preot era greєeala. Cг nu cu aceeaєi muncг ne pedepsim єi pentru greєelile cele arгtate єi pentru cele оn tainг fгcute. Cг pгcatul este acelaєi, iar paguba nu este aceeaєi; iar mai ales nici pгcatul. Cг nu este aceeaєi оn tainг єi оntru ascuns a greєi, єi arгtat. Iar episcopul nu este cu putinюг оntru ascuns a greєi. Cг iubit lucru este, ca negreєind sг se izbгveascг de vine, cu cвt mai vвrtos greєind. Ori de se va mвnia, ori de va rвde, ori de va pofti odihnг оn vis, mulюi sunt cei ce se ocгrгsc, mulюi cei ce se smintesc, mulюi cei ce legiuiesc, mulюi cei ce pomenesc de cei mai dinainte єi pe cel de acum оl prihгnesc. Єi acestea fac nu vrвnd sг-i laude pe aceia, ci ca sг-l оmpungг pe acesta pomenesc de cei оmpreunг episcopi, de preoюi”. (Din Cuvвntul 3 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, pp. 478-479)