PREOЮIA (оndatoririle preotului)

 

„Aceasta este datoria celui ce оnvaюг: nu numai a sfгtui, ci a se єi ruga єi a ajuta prin rugгciune, astfel nici de ispite sг nu fie оntru totul biruiюi єi nici de оnєelгciune sг nu fie abгtuюi din calea cea dreaptг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XV-a, p. 255)

 

„Mare este cu adevгrat, єi mai cu seamг mult contribuie spre edificarea Bisericii de a fi preoюii didactici, sau оnvгюгtori ai credincioєilor; iar dacг aceasta nu este, multe din cele ale Bisericii se pierd sau se rгstoarnг pe dos.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XV-a, p. 168)

 

„Dar tu grгieєte cele ce se cuvin оnvгюгturii sгnгtoase (2, 1). Chiar de nu ar primi, tu оnsг fг cele ce se cuvin a face, chiar dacг nu se conving, tu оnsг оndeamnг єi sfгtuieєte” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia III, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 157)

 

„Preotul trebuie sг fie оnfrвnat, veghetor, sг aibг ochii оn patru, pentru cг el trгieєte nu numai pentru el, ci єi pentru o atвt de mare mulюime de oameni.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 10, оn vol. Despre preoюie, p. 75)

 

„Cг Biserica lui Hristos este, dupг fericitul Pavel, trupul lui Hristos (Col., 1, 24). Єi trebuie ca acela cгruia i s-a оncredinюat trupul lui Hristos, sг se nevoiascг sг-1 юinг оn bunг stare єi оntr-o frumuseюe nemeєteєugitг; sг se uite оn toate pгrюile, ca nu cumva vreo patг sau zbвrciturг (Efes., 5, 27) sau vreun alt cusur asemгnгtor sг strice frumuseюea єi bunг-cuviinюa lui. Ce altг оndatorire are, oare, pre­otul decвt aceea de a arгta, dupг puterea lui omeneascг, trupul lui Hristos, Biserica, vrednicг de Capul (Col., 1, 18) ei, Capul Acela nemuritor єi fericit? Dacг atleюii, cei ce se strгduiesc sг-єi menюinг trupurile lor оn bune condiюii fizice, au nevoie de doctori, de profesori, de o hranг aleasг єi bine chibzuitг, de exerci­юiu neоntrerupt єi de multe supravegheri, iar cea mai micг negli­jenюг stricг єi dгrвmг totul, ce grijг trebuie sг aibг cei ce au primit оnsгrcinarea sг poarte grijг de trupul lui Hristos, preoюii, care n-au de luptat cu trupurile, ci cu puterile cele nevгzute? (Efes., 6, 12). Cum vor putea sг-1 pгstreze оntreg єi sгnгtos, dacг nu vor depгєi cu mult virtutea omeneascг єi dacг nu vor єti sг dea fiecгrui suflet leacul potrivit?” (Tratatul despre preoюie, cartea a patra, cap. 2, оn vol. Despre preoюie, pp. 105-106)

 

„Negreєit, o viaюг оmbunгtгюitг poate sг ne ajute mult la sгvвr­єirea poruncilor lui Dumnezeu, dar n-aє putea susюine cг ea sг­vвrєeєte totul. Ce tгrie va putea sг-i dea cuiva viaюa sa оmbunг­tгюitг, cвnd оncepe lupta pentru credinюг єi cвnd toюi luptг cu ar­gumente din aceleaєi Scripturi? La ce-i va folosi mulюimea de sudori, cвnd dupг acele osteneli cade, din pricina grozavei lui neєtiinюe, оn erezie єi se desparte de trupul Bisericii? Cunosc mulюi oameni care au pгюit aєa. Care-i cвєtigul strгdaniei lui? Nici unul! Єi, la fel, nu-i de nici un folos o credinюг sгnгtoasг alгturi de o viaюг stricatг. Din pricina asta, mai mult decвt toюi, trebuie sг fie iscusit оn astfel de lupte cel care a primit sarcina de a оnvгюa pe ceilalюi. Chiar dacг el rгmвne nezdruncinat єi nu-ivгtгmat cu nimic de cei potrivnici, totuєi, credincioєii care nu sunt destul de оntгriюi оn credinюг, dacг ar vedea cг povгюuitorul lor este оnfrвnt єi cг nu mai poate rгspunde celor potrivnici, nu pun оnfrвngerea lui pe seama neєtiinюei lui, ci pe seama єubre­zeniei оnvгюгturii. Єi astfel, din pricina neєtiinюei unui singur om, este aruncat poporul cel mult оn cea mai adвncг prгpastie a pier­zгrii. Chiar dacг credincioєii nu trec cu totul de partea potriv­nicilor, totuєi sunt siliюi sг punг la оndoialг оnvгюгturile оn care credeau pвnг atunci; nu mai pot crede cu aceeaєi tгrie оn оnvг­югturile de care mai оnainte se apropiau cu credinюг nezdrunci­natг. Оnfrвngerea dascгlului strecoarг atвta tulburare оn sufletele credincioєilor, оncвt rгul sfвrєeєte prin a-i оneca.” (Tratatul despre preoюie, cartea a patra, cap. 9, оn vol. Despre preoюie, p. 120)

 

„Cea mai mare parte din cei rвnduiюi sub supravegherea preotului sunt legaюi cu griji lumeєti єi asta оi face mai trвndavi pentru lucrarea celor duhovni­ceєti. De aceea preotul trebuie neapгrat sг semene, ca sг spun aєa, оn fiecare zi, ca, prin continuг repetare, cuvвntul sгu de оnvгюгturг sг poatг fi юinut minte de cei ce оl aud. Bogгюia mare, mгreюia funcюiei, trвndгvia оnnгscutг de pe urma luxului єi a plг­cerilor єi altele multe pe lвngг acestea оnгbuєг seminюele arun­cate; adeseori desimea spinilor nici nu lasг ca cele semгnate sг ajungг pвnг la faюa pгmвntului. Dar єi supгrгrile mari, nevoia sгrгciei, necontenitele necazuri єi altele asemenea acestora, cu totul contrarii celor amintite mai оnainte, оndepгrteazг pe cre­dincioєi de rвvna celor dumnezeieєti. Cвt despre pгcatele cre­dincioєilor, preotul nu le poate cunoaєte nici оn cea mai micг parte. Єi cum sг le cunoascг, cвnd pe cei mai mulюi nu-i cu­noaєte nici din vedere?

Greutгюi aєa de mari оntвmpinг preotul оn оndeplinirea оnda­toririlor sale faюг de credincioєi. Dar dacг ai cerceta оndatoririle lui faюг de Dumnezeu, ai vedea cг cele faюг de credincioєi sunt o nimica; cer єi mai mare rвvnг єi mai multг purtare de grijг.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 4, оn vol. Despre preoюie, p. 137)