RГUTATEA (lepгdarea rгutгюii) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

RГUTATEA (lepгdarea rгutгюii)



 

.................... „Nimic nu este atвt de vrгjmaє sufletului nostru ca rгutatea.

Nimic nu iubeєte mai mult Dumnezeu ca faptul de a fi cineva fгrг rгutate оn inima sa. Aceasta оюi iartг toate pгcatele, aceasta оюi dezleagг toate greєalele. Dacг оnsг ne rгzboim єi ne lovim unii pe alюii, suntem departe de Dumnezeu. Din luptele noastre se nasc duєmгniile єi din duєmгnii ajungem sг fim rгzbunгtori. Scoate, deci, rгul din rгdгcinг єi atunci nu va mai fi nici rodul.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XV-a, pp. 260-261)

RГZBOIUL ЄI PACEA

 

„Poate sг fie o pace rea єi un rгzboi bun.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVII, 2, p. 283)

RГZBUNAREA (cauzele rгzbunгrii)

 

„Faptul rгzbunгrii nu este rezultatul mвniei, sau al unei iuюimi necumpгtate, ci al rгutгюii inimii cu premeditare.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVI, p. 160)

RГZBUNAREA (gravitatea)

 

„Pentru ce cauюi masa, sau mai bine zis ospгюul dracilor rгzbunгtori?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVIII, p. 250)

 

„Rгzbunarea e un rгu atвt de mare pentru cг ea a respins iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi a invalidat iertarea deja datг a nesfвrєite pгcate. Cгci cel care a primit iertarea datoriei de zece mii de talanюi (Mt., 18, 24) єi s-a bucurat de un atвt de mare dar plecвnd de la o simplг cerere, atunci cвnd a cerut de la tovarгєul sгu de sclavie o sutг de dinari, adicг atunci pentru cг a cerut socotealг pentru cele greєite faюг de el, prin asprimea sa faюг de tovarгєul sгu de robie єi-a pronunюat condamnarea оmpotriva lui оnєiєi. Єi pentru nimic altceva, ci doar pentru aceasta a fost predat chinurilor єi torturat єi i s-a poruncit sг dea оnapoi cei zece mii de talanюi єi nu s-a mai bucurat de nici o iertare єi de nici o apгrare, ci a suferit cele insuportabile poruncindu-i-se sг achite toatг datoria pe care iubirea de oameni a lui Dumnezeu i-o iertase mai оnainte.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 10, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 249-250)

RГZBUNAREA (nu este permisг creєtinilor)

 

,,Eєti slujitorul Dumnezeului pгcii: al aceluia care, оn timp ce alunga demonii єi оnfгptuia mii de binefaceri, cвnd оl numirг posedat de diavol nu a trimis foc din cer asupra defгimгtorilor lui, nu i-a spulberat, nu le-a mistuit limba lor atвt de neruєinatг єi de neєtiutoare, deєi toate acestea оi stгteau оn putere, ci doar a rгspuns acuzaюiei, spunвnd: Eu nu am demon, ci оl cinstesc pe cel ce m-a trimis (In. 8, 49). Iar cвnd slujitorul arhiereului l-a lovit, ce spune? Dacг am vorbit rгu, dovedeєte cг este rгu, iar dacг am vorbit bine, de ce mг baюi? (In. 18, 23).

Stгpвnul оngerilor se apгrг єi dг socotealг unei slugi. Nu e nevoie de cuvвntгri care sг cuprindг o mulюime de cuvinte. Zгboveєte numai asupra acestor vorbe оn cugetul tгu, mediteazг la ele fгrг оntrerupere єi rosteєte: dacг am vorbit rгu, dovedeєte cг este rгu, iar dacг am vorbit bine, de ce mг baюi? Єi ia seama la cel care vorbeєte, оn faюa cui vorbeєte єi pricina pentru care vorbeєte, iar vorbele acestea оюi vor deveni un descвntec divin nesfвrєit, care va putea potoli orice rгbufnire a spiritului tгu. Ia seama la оnгlюimea celui jignit, la cвt de joasг e condiюia celui care оl jigneєte єi la neasemuirea jignirii. Cгci nu numai cг l-a insultat, ba оncг l-a єi lovit. Єi nu doar l-a lovit, l-a plesnit peste faюг, loviturг mai umilitoare decвt oricare alta. Dar, cu toate acestea, le-a suportat pe toate pentru ca tu sг ai din belєug de unde оnvгюa sг fii cumpгtat. Sг nu cugetгm la acele cuvinte numai оn clipa de faюг, ci єi de fiecare datг cвnd ne amintim de ele.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea I, pp. 31-32)

 

RГZBUNAREA (remedii)

 

Nu vг rгzbunaюi singuri vouг, iubiюilor, ci lгsaюi loc mвniei (lui Dumnezeu), cгci scris este: «A Mea este rгzbunarea; Eu voi rгsplгti, zice Domnul (12, 19).

Cгrei mвnii sг lase loc? Mвniei lui Dumnezeu. Fiindcг cel nedreptгюit mai cu seamг aceasta doreєte sг vadг cu ochii: rгzbunarea nedreptгюii lui. Doreєte, cu alte cuvinte, sг se vadг rгzbunat; atunci tocmai aceasta i se dг din belєug. Dacг tu nu te rгzbuni singur, zice, Dumnezeu va fi Acela care te va rгzbuna, El va pedepsi dupг cum trebuie. Dг-i voie, deci, Lui, sг vinг оn apгrarea ta; cгci aceasta оnseamnг: ci lгsaюi loc mвniei.

Apoi, fiindcг a оndemnat оndeajuns, la urmг adaugг єi mгrturia extrasг din Sfвnta Scripturг, оn puterea cгreia atrгgвnd mai mult pe auditori, le cere totodatг єi o mai оnaltг filozofie, zicвnd: Deci, dacг vrгjmaєul tгu este flгmвnd, dг-i de mвncare; dacг оi este sete, dг-i sг bea, cгci, fгcвnd aceasta, vei grгmгdi cгrbuni de foc pe capul lui (12, 20). Iar dupг acestea imediat adaugг: Nu te lгsa biruit de rгu, ci biruieєte rгul cu binele (12, 21).

Єi ce spun eu – zice – cг trebuie a pгstra pacea? Iatг cг poruncesc оncг mai mult: poruncesc chiar de a face bine vrгjmaєului. Hrгneєte-l, zic, єi adapг-l. Apoi, fiindcг a poruncit un lucru foarte mare єi greu de оndeplinit, a adгugat: cгci, fгcвnd aceasta, vei grгmгdi cгrbuni de foc pe capul lui. Aceasta o zice Apostolul pentru ca єi pe acela sг-l оnfrвneze cu groaza, єi pe aceasta sг-l facг mai binevoitor оn fapta bunг, prin nгdejdea rгsplгюii ce o va avea. Cвnd cel nedreptгюit este slab cu duhul, nu se gвndeєte atвt de mult la propriile sale bunuri, pe cвt se gвndeєte la pedeapsa celui ce l-a оndurerat pe el; iar pentru el nimic nu este atвt de plгcut, ca a vedea pe duєmanul sгu pedepsit. Deci, ceea ce el doreєte, aceasta оi єi oferг de la оnceput. Iar dupг ce crede cг furia l-a pгrгsit, оl оndeamnг spre lucruri mai оnalte, zicвnd: Nu te lгsa biruit de rгu, ci biruieєte rгul cu binele. Єtia bine Apostolul cг de ar fi duєmanul chiar fiarг sгlbaticг, nu va mai rгmвne оn duєmгnie cвnd vede cг i se dг pвine fiind flгmвnd; оn acelaєi timp єi cel nedreptгюit, chiar de ar fi de mii de ori nesгbuit єi mic la suflet, totuєi hrгnind єi potolind setea duєmanului, la urmг el оnsuєi nu va mai dori pedeapsa aceluia. De aceea la urmг оncurajвndu-se, nu mai ameninюг pur єi simplu, ci vorbeєte de pedeapsa cea mai mare pe care o va lua acela; cгci n-a zis: оl vei pedepsi, ci vei grгmгdi cгrbuni de foc pe capul lui. Apoi, lгudвndu-l pentru acest fapt, zice: Nu te lгsa biruit de rгu, ci biruieєte rгul cu binele, dвndu-ne de оnюeles cг nu trebuie a fi stгpвniюi de ideea rгzbunгrii...” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXII, pp. 426-427)

 

„Tu crezi cг dгrвmi pe cele ale aproapelui, fгrг sг te gвndeєti cг, mai оnainte de cele ale aproapelui, dгrвmi pe ale tale?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 243)

 

„Cu adevгrat cг e culmea rгutгюii, a hulei єi a dispreюului de a te arunca asupra celui ce pгtimeєte, оn loc sг-l ajuюi єi sг-i faci bine; pe cвnd purtвndu-te aєa, adicг dacг nu te vei porni cu rгutatea asupra-i, vei avea laudг єi aprobare din partea tuturor. Deєi de voieєti a-юi rгzbuna, rгzbunг-юi оn acest mod: rгsplгteєte cu bine pe cei rгi, pentru ca astfel sг-i faci datornici юie, єi sг cвєtigi o biruinюг strгlucitг. Ai suferit vreun reu? Rгsplгteєte-i cu binele, pentru cг astfel оюi vei rгzbuna pe duєman. Dacг tu te arunci asupra lui, toюi te vor dispreюui tot aєa ca єi pe dвnsul, iar dacг tu ai rгbdat, se va оntвmpla din contra, cгci pe tine toюi te vor aproba єi te vor admira, iar pe acela toюi оl vor acuza. Ce suferinюг mai mare ar putea fi pentru un duєman, de cвt de a vedea cu ochii lui pe victimг, cum este aprobatг єi admiratг de toюi ceilalюi? Ce poate fi mai amar pentru un duєman, decвt de a se vedea hulit de toatг lumea оn faюa victimii lui? Dacг tu te aperi єi оl єi pвrгєti poate, atunci єi tu singur юi-ai rгzbunat, pe cвnd dacг оl ierюi, оn locul tгu, toюi te vor apгra contra lui. Aceasta este mai grozav de cвt orice suferinюг, adicг de a vedea pe contrariul sгu cг are atвюia apгrгtori. De vei deschide tu gura contra lui, aceia vor tгcea, pe cвnd dacг tu taci, nu numai gura ta, ci cu a multora оl vei acuza єi astfel mai mult оюi vei rгzbuna. Mulюi te vor acuza, dacг tu оl insulюi, pentru cг vor lua cuvintele tale ca izvorвte din patimг, pe cвnd dacг tu cel nedreptгюit nu оl vei vorbi de rгu, apoi mai cu seamг atunci rгzbunarea ta va fi scutitг de orice bгnuialг єi va fi curatг. Cвnd cei ce nu au pгtimit nici un rгu sufгr totuєi єi compгtimesc єi ei ca nedreptгюiюi, aєa zicвnd, din cauza blвndeюii tale cele exagerate, o asemenea rгzbunare pentru tine e curatг de orice bгnuialг.

Dar ce? zici tu, dacг nimeni nu mг va apгra? Aflг оnsг, cг nu sunt atвt de petrificaюi omenii, оncвt vгzвndu-te оnzestrat de atвta filozofie, sг nu te admire. Chiar de nu юi-ar lua apгrarea atunci, o vor face aceasta mai оn urmг, cвnd ei vor judeca mai amгnunюit оmprejurгrile; atunci ei formвndu-єi convingerea nevinovгюiei tale, vor critica aspru єi vor acuza pe acela. Єi chiar dacг nimeni nu te-ar admira, tu singur te vei admira de rгbdarea ta, de єi nu ai spune poate nimгnui. Judecata binelui, care este sгditг оn noi, - chiar de am ajunge la rгutatea cea mai mare, - este nepгrtinitore єi nu se abate din calea cea dreaptг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVI, pp. 159-160)

 

„Bine a fгcut apostolul cг a adгugat: єi mulюumitori vг faceюi, cгci aceasta оnseamnг de a fi mulюumitor cineva, cвnd el se poartг deopotrivг cu ceilalюi, dupг cum s-a arгtat єi Dumnezeu faюг de el; a urma, cu alte cuvinte, Stгpвnului, a se supune Lui, a mгrturisi harul cгpгtat, chiar de l-ar insulta cineva, chiar de l-ar lovi. Aceastг expresie оn fine este foarte aювюгtoare de sfialг, pentru cel ce mгrturiseєte harul lui Dumnezeu, oriєice ar pгtimi din partea altuia, nu cautг a se rгzbuna, iar dacг se rгzbunг, apoi nu mгrturiseєte acel har. Dar sг nu fim ca єi acel ce avea de luat de la altul o sutг de dinari, ca sг nu auzim єi noi: slugг vicleanг (Mt., 18, 32) pentru cг nimic nu este mai rгu ca nemulюumirea. Aєadar cei ce se rгzbunг, sunt nemulюumitori harului lui Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 96)

 

„Iubiюilor, sг jelim єi sг plвngem pe cei ce ne nedreptгюesc. Sг nu ne оnfuriem asupra lor, cгci cu adevгrat cг sunt vrednici de lacrimi, iar noi cгutвnd a ne rгzbuna, ne facem singuri rгspunzгtori de pedeapsa єi osвnda ce se cuvenea lor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IV, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 209)

 

„Aceasta este filosofia cea mai оnaltг, nu numai de a nu-юi rгzbuna rгul cu rгu, ci de a rгspunde cu bine la rгul ce l-ai primit. Aceasta este cu adevгrat rгzbunare demnг, care aceluia aduce vгtгmare, iar юie folos, єi chiar aceluia-i poate aduce folos, dacг va voi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia X, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 267)

 

„Nu vedeюi pe albinг, cum moare de оndatг ce te-a оnюepat cu acul ei? Prin acea vietate ne оnvaюг pe noi Dumnezeu, ca sг nu ne scвrbim de cei de aproape ai noєtri, care ne nedreptгюesc, cгci ei mai оntвi vor muri.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia X, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 268)

 

„Voieєti a lovi pe duєman? Roagг-te pentru el, оnsг nu cu gвndul de a te rгzbuna sau a lovi.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VI-a, p. 71)

 

„Cгci dacг vrei sг te rгzbuni tu оnsuюi єi faci aceasta fie prin vorbe, fie prin fapte, fie rugвndu-te оmpotriva lui, atunci Dumnezeu nu оl va mai pedepsi, de vreme ce faci tu acest lucru; єi nu numai nu-l va pedepsi pentru nedrep­tгюile ce юi-a fгcut, dar te va mustra pe tine, pentru cг l-ai nesocotit.

Єi dacг la oameni se оntвmplг acest lucru, cг dacг am bгtut sluga cuiva, stгpвnul ei se supгrг єi spune cг l-am jignit; єi noi, dacг suntem nгpгstuiюi sau de slugi, sau de oameni slobozi, trebuie sг aєteptгm hotгrоrea stгpвnilor sau a judecгtorilor: dacг, prin urmare, оn cele omeneєti nimeni nu dг singur pedeapsa, cu cвt mai mult trebuie sг pгzim acest lucru оn acele lucruri, оn care Dumnezeu a fost pus judecгtor?

Te-a asuprit - zici - te-a vгtгmat єi юi-a fгcut nespus de multe rele; fereєte-te de a da tu singur pedeapsa ca sг nu jigneєti pe Stгpвnul tгu (Dumnezeu); lasг aceasta оn grija Domnului; El va face lucrul acesta mult mai bine decвt doreєti tu.

Юie юi s-a poruncit doar atвt: sг faci rugг­ciuni pentru acel ce te-a vгtгmat; ce hotгrвre trebuie sг ia оn privinюa acestuia, Dumnezeu єi-a lгsat-o pe seama Lui. Niciodatг nu vei putea tu sг te rгzbuni cum te va rгzbuna El, numai dacг laєi aceasta pe seama Lui єi nu blestemi pe cel vinovat, ci-1 laєi pe Dumnezeu sг hotгrascг. Cгci chiar dacг iertгm celor ce ne-au greєit, єi ne оmpгcгm cu ei єi ne rugгm pentru dвnєii, Dumnezeu nu-i iartг, dacг nu se schimbг єi dвnєii єi nu se fac mai buni. Єi nu-i lasг, pentru cг are оn vedere folosul lor. Pe tine te laudг єi оnюelepciunea ta o primeєte, pe acela оnsг оl pedepseєte, pentru ca sг nu se facг prin iertarea (datг de оnюelepciunea) ta mai rгu.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 186-187)

 

,,… cвnd vezi pe vrгjmaєul tгu оntristвndu-se, nu-i arunca nici o vorbг amarг, nici nu te ruga оmpotriva lui chiar dacг el te duєmгneєte. Ci intrг оn [cгmara ta] єi pleacг genunchii; varsг lacrimi єi roagг-l pe Dumnezeu sг dezlege mвhnirea єi sг stingг оntristarea.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul I, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 23)

 

„Poate cг оmi vei spune acum: Nu оl vorbesc de rгu degeaba. Mi-a fгcut nedreptate. Юi-a fгcut nedreptate? Atunci de ce te nedreptгюeєti єi tu acum, judecвndu-1 pe omul care юi-a fгcut nedreptate? Astfel, semeni cu cel care, оncercвnd sг se apere, оntoarce cuюitul оnspre sine. Dacг vrei єi юie sг-юi faci bine єi pe acela sг-l cuminюeєti, spune despre el cuvinte bune. Dacг spui cuvinte rele, nu vei fi crezut de ceilalюi, care se vor gвndi cг vorbele tale izvorгsc din duєmгnia pe care o ai faюг de el.

Nu-юi murdгri, dar, sufletul cu rгutate, ci оmpodobeєte-l cu virtuюi. Nu arunca оn semenul tгu cu noroi, ci оmpleteєte-i cununi prin cuvinte de laudг. Nu scoate din gura ta necurгюii, cгci tu vei fi primul care le va simюi duhoarea, ci oferг bunгtate єi dragoste, ca sг fii tu primul care le simte mirosul plгcut. Nimeni nu-1 iubeєte pe omul invidios, pe cвnd pe omul bun, care єtie sг spunг cuvinte frumoase despre orice, cu toюii оl iubesc ca pe un frate adevгrat.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 235-236)

 

„Iatг virtutea lui David: deєi i s-a dat оn repetate rвnduri ocazia sг scape de urmгritorul sгu, nu a vrut sг-єi mвnjeascг mвinile de sвnge. A preferat sг оnfrunte оn fiecare zi primejdie de moarte, decвt sг facг ceva оmpotriva voii lui Dumnezeu. Ce оnюelegem, aєadar, din pilda lui David? Cг nu trebuie sг ne rгzbunгm nici mгcar pe cei care voiesc sг ne ia viaюa, cu atвt mai puюin pe cei care ne pricinuiesc alte supгrгri.

Dar pentru cг socoteєti cг nu este cu putinюг ca vrгjmaєul tгu sг-єi schimbe gвndul rгu ce оl are asupra ta, оюi voi spune doar atвt: existг vreun animal mai sгlbatic decвt leul? Cu toate acestea, єi pe el оl оmblвnzesc oamenii. Dacг folosesc mijloacele potrivite, ei pot schimba chiar єi firea leului, transformвndu-1 оntr-un animal liniєtit єi blвnd ca o oaie. Crezi cг tu, care ai puternicele arme ale iubirii єi smereniei, nu vei putea оmblвnzi un om care, oricвt de rгu ar fi, este totuєi o fiinюг raюionalг, fгcutг de Dumnezeu dupг chipul Sгu?

Ce rгspuns vom da atunci cвnd vom оmblвnzi animale, dar nu єi oameni, chiar dacг blвndeюea este оmpotriva firii animalului, iar sгlbгticia оmpotriva firii omului? Dacг putem transforma firea, cum de nu putem schimba un gвnd rгu? Cu cвt duєmanul tгu este mai sгlbatic, cu atвt mai mare va fi rгsplata cuvenitг юie, dacг vei reuєi, cu rгbdare єi insistenюг, sг-l vindeci de rгutatea sa.

Dar a spus atвtea despre mine, te plвngi tu. Єi ce e cu asta? Dacг are dreptate, sг te оndreptezi. Iar dacг nu are dreptate, sг rвzi єi sг priveєti spusele lui cu dispreю.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 243)

 

„Iatг de ce atunci cвnd оl vezi pe vrгjmaєul tгu sau оюi aduci aminte de el, nu trebuie sг spui: Mi-a fгcut asta єi asta sau: A spus despre mine cutare єi cutare lucru. Pentru cг оn felul acesta, aprinzi єi mai tare оn tine flacгra mвniei. Uitг orice lucru urвt pe care acela 1-a fгcut sau l-a zis. Iar atunci cвnd relele оюi vin оn minte fгrг sг vrei, supгrг- te pe diavol, nu pe semenul tгu. Sг-юi aduci aminte numai de binele pe care юi l-a fгcut sau юi l-a spus vreodatг. Оn felul acesta, vei scгpa repede de mвnia pe care o ai оmpotriva lui. Iar dacг este nevoie sг-1 chemi ca sг-i vorbeєti, оnainte de aceasta, alungг din inima ta toatг mвnia, єi abia dupг aceea sг discuюi cu el. Pentru cг dacг vei fi mвnios, nu vei putea nici spune, nici asculta vreun lucru drept. Dar dacг eєti liniєtit, nici tu nu vei scoate din gura ta vreun cuvвnt rгu, nici pe ceilalюi nu оi vei auzi spunвndu-юi asemenea cuvinte. De obicei, nu ne оnfurie atвt cuvintele pe care le auzim de la celгlalt, cвt duєmгnia pe care o simюim faюг de el. Оn timpul nopюii, nu putem sг recunoaєtem un prieten de-al nostru din cauza оntunericului, pe cвnd оn timpul zilei, оl recunoaєtem de departe. Оn acelaєi fel, din cauza mвniei, nu recunoaєtem оn semenul nostru chipul lui Hristos, єi ne purtгm cu el cu rгutate, pe cвnd dacг alungгm mвnia, atunci chipul sгu ne pare prietenos єi cuvintele sale plгcute.

Sг vedem acum cazul cel mai des оntвlnit, cвnd duєmanul tгu te provoacг pentru un neajuns adevгrat pe care оl ai sau pentru un pгcat pe care 1-ai sгvвrєit cu adevгrat. Dacг оn loc sг-l оnjuri єi sг-l provoci єi tu, oftezi cu amгrгciune єi О1 rogi pe Dumnezeu sг te ierte, scapi de pгcatul tгu.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 246-247)

 

„Darchiar dacг vrei sг pedepseєti pe cineva care юi-a fгcut rгu, nu-i rгspunde cu rгu. Fг-i bine єi 1-ai pedepsit! Pentru cг dacг te rгzbuni pe el, vei fi judecat cu acela. Pe cвnd dacг arгюi bunгtate, tu vei fi lгudat єi numai acela va fi judecat. Єi nu existг pentru duєmanul tгu o pedeapsг mai mare decвt sг vadг cг tu eєti lгudat, iar el este judecat. Nu uita nici cг Dumnezeu, Care este dreptul Judecгtor, оl va pedepsi pentru rгul pe care юi 1-a fгcut, оn afarг de cazul оn care se va pocгi Ia timp. Єi cum se va pocгi? Vгzвndu-юi оndelunga-rгbdare.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 262-263)

 

„Cгci, cu adevгrat, nimic nu este mai bineplгcut lui Dumnezeu, mas minunat єi mai оnюelept decвt, sг-юi ierюi duєmanii. Єi nimic nu este mai nebunesc decвt sг te rгzbuni pe duєmani єi sг le faci rгu. Cel care plгteєte la rгu cu rгu este pentru totdeauna mustrat de conєtiinюa sa. Dimpotrivг, cel care nu se rгzbunг suferг pentru o vreme rгutatea vrгєmaєului sгu, оnsг conєtiinюa оi rгmвne liniєtitг, avвndu-L pe Domnul alгturi de el. Nerгutatea оl face pe om sг aibг оndrгznealг оn rugгciune, atrгgвnd, ajutorul lui Dumnezeu asupra sa. оn orice situaюie, ca un om care urmeazг pilda Creatorului sгu єi a sfinюilor. Dacг omul care nu nedreptгюeєte este virtuos, cel care nu se rгzbunг atunci cвnd i se face un rгu este de-a dreptul un sfвnt.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 317)

 

„Adu-юi aminte cum S-a purtat Domnul atunci cвnd a fost trгdat de Iuda. Cu toate cг єtia rгutatea єi intenюiile sale necurate, nu 1-a оndepгrtat pвnг la sfвrєit de lвngг El, ci i-a arгtat tot timpul dragoste pгrinteascг. Chiar єi оn ceasul trгdгrii, atunci cвnd nerecunoscгtorul ucenic L-a predat pe Оnvгюгtorul sгu оn mвna iudeilor, trгdвndu-L cu un sгrut, preabunul lisus nu a fгcut altceva decвt sг Se оntoarcг оnspre Iuda єi sг-i spunг cu durere: luda, cu sгrutare vinzi pe Fiul Omului? (Luca 2-2, 48). Vocea aceea sfвntг ar fi putut miєca єi pietrele din loc, ar fi putut muia єi cea mai nesimюitoare inimг. Оnsг sufletul lui Iuda a rгmas de piatrг, la acele cuvinte. Dacг Domnul ar fi fost mвniat - єi cu dreptate ar fi fost sг fie mвniat —, i-ar fi strigat ucenicului Sгu: Trгdгtorule! Ticгlosule! Nelegiuitule! Astfel Mг rгsplгteєti pentru binele pe care юi 1-am fгcut? Cu toate acestea, chiar єi оn momentele оn care era prins єi legat. Domnului оi pгrea rгu nu pentru rгstignirea Sa, ci pentru pierzania ucenicului Sгu, El i-a spus acele cuvinte lui Iuda tocmai ca sг-1 facг sг-єi vinг оn fire єi sг se pocгiascг. L-a оntrebat cu dragoste: Iuda, cu sгrutare vinzi pe Fiul Omului? Nu a zis pe оnvгюгtorul tгu, nici pe Domnul tгu, nici pe binefгcгtorul tгu, ci pe Fiul Omului. Cu alte cuvinte, a spus: Dai morюii pe Cel care, chiar dacг n-ar fi fost Оnvгюгtorul, Domnul єi Binefгcгtorul tгu, a fost єi este atвt de bun, оncвt te iubeєte єi оn ceasul оn care tu Оl trгdezi.

Astfel S-a purtat lisus cu trгdгtorul Sгu, Єi cum credeюi cг S-a purtat cu cei care veniserг оnarmaюi sг-L prindг? Chiar dacг, fiind Dumnezeu, putea sг-i distrugг оntr-o clipitг, i-a lгsat sг-L tвrascг ca pe un rгufгcгtor pвnг la casa arhiereului Caiafa єi le-a spus cu liniєte оn glas numai: Ca la un tвlhar aюi ieєit, cu sгbii єi cu toiege (Luca 22, 52).

Sг fim єi noi, fraюilor, buni єi blвnzi, la fel ca Hristos. El оnsuєi ne оndeamnг: оnvгюaюi-vг de la Mine, cг sunt blвnd єi smerit cu inima єi veюi gгsi odihnг sufletelor voastre (Mt., 11, 29). De asemenea, Sfвntul Apostol Pavel ne porunceєte: Binecuvвntaюi pe cei ce vг prigonesc, binecuvвntaюi-i єi nu-i blestemaюi (Rom., 12, 14). Nu a zis: sг nu юineюi rгul оn inima voastrг, sau sг nu vг rгzbunaюi pe ei, ci a cerut mai mult; a cerut un fapt pozitiv, єi anume sг ne rugгm pentru cei care ne fac rгu єi sг le dorim binele. A nu юine minte rгul єi a nu te rгzbuna sunt trгsгturi ale oamenilor virtuoєi, dar a te ruga pentru cei care оюi fac rгu este trгsгtura оngerilor. Єi sг nu uitгm cг cei care ne fac rгu єi ne nedreptгюesc, fгrг sг vrea, ne fac, de fapt, un bine; cгci cu cвt aceia ne оntristeazг mai mult, cu atвt mila lui Dumnezeu єi bunгtatea Sa sunt mai aproape de noi. Iar dacг vede cг vrem binele duєmanilor noєtri єi cг оn loc de a-i blestema, ne rugгm pentru ei, atunci Dumnezeu ne binecuvinteazг єi ne iubeєte de douг ori mai mult. Totuєi, suntem datori sг dovedim gвndurile bune pe care le avem faюг de duєmanii noєtri prin fapte.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 318-320)

 

„Blestemг dar pe diavolul, care ne face tuturor strвmbгtate, оnvrгjbitorul oamenilor, pentru cг omul oricвt ar face, tot prieten este єi frate. Pentru ce dar laєi pe alesul diavol єi-юi muєti mгdularele tale?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 158)

 

Nu te lгsa biruit de rгu (Rom., 12, 21). Cu alte cuvinte Pavel spune aєa: De continui sг-юi aduci aminte de rгul pe care l-ai suferit єi sг porюi оn suflet dor de rгzbunare, pari cг birui pe duєman; de fapt, оnsг, eєti biruit de rгu, adicг de mвnie. Prin ur­mare, dacг vrei sг birui, оmpacг-te, nu cгuta sг te rгzbuni. Atunci biruinюa e plinг de strгlucire, cвnd birui rгul cu binele, adicг prin blвndeюe, cвnd scoюi din suflet mвnia єi aducerea aminte de rгu.” (Cгtre cei ce n-au venit la bisericг; єi la cuvвntul apostolic care zice: <<Dacг flгmвnzeєte duєmanul tгu, dг-i pвine…>>, 6, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 117)

RВNDUIALA (buna rвnduialг)

 

,,… nu zideєte atвt de mult ca buna rвnduialг, ca pacea, ca dragostea, dupг cum єi cele potrivnice totul dгrвmг. Єi aceasta ar putea-o vedea cineva nu numai оn cele duhovniceєti, ci єi оn toate celelalte. Dacг vei tulbura rвnduiala, fie оn cor, fie оn corabie, fie оn oaste, fie оn hipodrom, єi scoювnd pe cele mari din locul lor, vei pune pe cele mici оn locul acelora, toate le-ai stricat єi toate sunt rгsturnate pe dos.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVII, p. 398)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 100; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 18.118.9.7 (0.037 с.)