RГBDAREA (оnsoюitг de mulюumirea cгtre Dumnezeu)

 

„Iubiюilor, toate sг le rгbdгm cu mulюumire; єi sгrгcie, єi boalг, єi orice de acest fel, cгci adevгratele noastre interese numai Elle єtie.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXIII, p. 380)

RГBDAREA (rгbdarea dreptului Iov)

 

,, Dacг am luat cele bune din mвna Domnului, sг nu rгbdгm єi cele rele? Adu-юi aminte, zice, de cele de mai оnainte єi gвndeєte-te la pricina lor, sau mai bine zis, la cel ce a fost pricina acelor bunгtгюi, єi atunci vei rгbda єi acestea cu bгrbгюie.

Ai vгzut cumpгtare de bгrbat (Iov – n.n.)? Cгci el nu socoteєte cг rгbdarea este urmarea bгrbгюiei lui, ci urmarea faptelor. De la care anume fapte ne-a dat nouг Dumnezeu cele ce am avut? Ce anume faptг ne-a rгsplгtit-o? Nici pe una, ci numai din bunгtatea lui. Deci ceea ce am avut a fost dar, iar nu rгsplatг. Prin urmare, sг le rгbdгm єi pe acestea cu bгrbгюie. Aceste vorbe ale fericitului Iov, atвt noi bгrbaюii, cвt єi femeile, sг le avem оntipгrite оn mintea noastrг, єi acestea ca єi cele dinaintea acestora, єi istoria patimilor acestui fericit sг o avem ca o icoanг оntipгritг оn cuget, adicг pierderea averilor, pierderea fiilor, rгnile trupului lui, batjocurile, primejduirile, uneltirile femeii єi, оn sfвrєit, toate patimile acelui drept sг le clгdim ca un liman mare єi puternic pentru ocrotirea noastrг, ca astfel rгbdвndu-le toate cu bгrbгюie єi mulюгmire, sг putem a depгrta de la noi orice tristeюe din viaюa aceasta, єi a ne bucura de plata unei astfel de veselii duhovniceєti, cu harul єi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVIII, pp. 298-299)

RГBDAREA (оndelunga rгbdare)

 

„Nimic nu este egal cu оndelunga rгbdare. Cel ce оndelung rabdг, niciodatг nu poate fi dispreюuit, ci dupг cum trupurile cele vвnjoase nu pot fi lovite, tot aєa єi astfel de suflete, care sunt mai presus de sгgeюi. Cel ce оndelung rabdг este atвt de оnalt, оncвt nu-l poate ajunge sгgeata ca sг-l rгneascг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXII, p. 273)

RГBDAREA (folosul rгbdгrii)

 

,,Cгci оn adevгr cг оndelunga-rгbdare este o armг neоnvinsг, єi turn care nu se poate strica, єi cu multг uєurinюг ea leapгdг toate cele supгrгcioase. Єi dupг cum scвnteia ce cade оn mare nu a vгtгmat pe mare cu nimic, iar dвnsa s-a stins uєor, tot aєa єi оn sufletul cel оndelung-rгbdгtor de s-ar оntвmpla sг cadг ceva din cele neaєteptate, aceasta piere cu uєurinюг, iar el (sufletul) nu se tulburг defel. Fiindcг оndelunga-rгbdare este mai puternicг ca orice; єi de ai spune de oєtiri, sau de averi, sau de cai, sau de ziduri, sau de orice, nimic nu vei spune la fel cu оndelunga-rгbdare. Cel ce stгpвneєte pe cele arгtate mai sus, de multe ori este stгpвnit de mвnie, єi оntocmai ca єi un bгieюandru prost se ameюeєte, єi toate le umple de vuiet єi zгpгcealг, pe cвnd cel stгpвnit de оndelunga-rгbdare, ca єi оntr-un liman se bucurг de o adвncг liniєte. De-l vei atinge cu vreo pagubг oarecare, nu ai miєcat defel piatra, de l-ai batjocori, nu ai clгtit defel turnul, de i-ai pricinui niscaiva rгni, nu ai sfгrвmat diamantul. Cгci оndelung-rгbdгtor (μακρόθυμος) pentru aceea se numeєte, fiindcг are sufletul mare єi оndelung, cгci tot ce este оndelung (μακρόν) este юi mare. Dar acest mare bine numai din dragoste izvorгєte, єi atвt celor ce au оndelunga-rгbdare, cвt єi celor ce se bucurг de dвnsa le aduce mare folos. Sг nu-mi spui de cei deznгdгjduiюi, cari fгcвnd rгu єi nepгtimind rгu, se fac оncг єi mai rгi, cгci aici faptul nu se petrece din pricina оndelungii-rгbdгri, ci din pricina acelora care оntrebuinюeazг rгu оndelunga-rгbdare. Deci sг nu-mi spui de aceєtia, ci de cei blвnzi, cari mult cвєtigг de aici. Cвnd, de pildг, cei ce fac rгu altora nu pгtimesc єi ei rгu din partea acelora, atunci noi, admirвnd blвndeюea celui ce a suferit rгul, de aici tragem cea mai mare оnvгюгturг de filosofie.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, pp. 346-347)