RUGГCIUNEA (ce ajutг rugгciunea?)

 

„Totdeauna trebuie sг fie rugгciunea unitг cu postul. Cг acesta e adevгrul, ascultг-L pe Hristos cг spune: Acest neam de draci nu iese decвt cu rugгciune єi post iar despre apostoli se spune: Rugвndu-se єi postind, i-au оncredinюat pe ei Domnului, оn care crezuserг; єi iarгєi, apostolul spune: Sг nu vг lipsiюi unul de altul decвt numai pentru rugгciune єi post. Ai vгzut cг postul are nevoie de ajutorul dat de rugгciune? Cвnd rugгciunile se fac cu mintea treazг atunci mai ales sufletul este mai uєor, pentru cг nu-l оngreuneazг nimic, nici nu-i strivit de povara cea rea a desfгtгrii.” (Omilii la Facere, omilia XXX, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 389)

 

„Hristos ne-a arгtat cг rugгciunea noastrг este nefolositoare dacг nu оnsoюim rugгciunea cu fapte; ne-a mai arгtat apoi cг nu trebuie sг ne оntemeiem numai pe puterile noastre, ci sг cerem єi ajutorul lui Dumnezeu, aducвnd, оnsг, єi faptele noastre. Єi Domnul ne-a оnvгюat necontenit єi una єi alta”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 300)

 

„Rugгciunea ajunge prin milostenie puternicг єi оnaripatг. Cг spune Scriptura: Rugгciunile tale єi milosteniile tale s-au suit spre pomenire оnaintea lui Dumnezeu (Fapte 10, 4)”. (Omilii la Matei, omilia LXXVII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 883)

 

„ De asemenea єi Duhul vine оn ajutorul slгbiciunii noastre (8, 26).

Cel dintвi fapt, adicг rгbdarea, este al tгu, iar cel de-al doilea, adicг ajutorul, este al Duhului, care te оncurajeazг оn speranюг, єi tot prin aceasta uєureazг durerile. Apoi, pentru ca tu sг afli cг acest har nu este prezent numai оn necazuri єi primejdii, ci cг el conlucreazг chiar єi оn cele ce par mai uєoare, єi cг in orice оюi dг ajutor, a adгugat, zicвnd: cгci noi nu єtim sг ne rugгm cum trebuie. Acestea le-a spus spre a оnvedera marea оngrijire a Duhului faюг de noi, єi totodatг ne оnvaюг sг nu credem cг toate cele ieєite din judecata noastrг omeneascг sunt prin aceasta єi оn interesul nostru. Cгci spre exemplu e posibil sг fim bгtuюi, alungaюi, sau sг suferim mii de alte rele, єi noi sг cerem din partea harului lui Dumnezeu liniєte, crezвnd cг aceasta ne este de folos. De aceea el ne єi zice: sг nu credeюi cг toate cele ce vi se par vouг cг vг sunt de folos, sunt оntr-adevгr aєa. Tocmai de aceea єi avem nevoie de ajutorul Duhului, fiindcг omul este slab, єi prin sine singur nu este nimic. De aceea a zis Apostolul: cгci noi nu єtim sг ne rugгm cum trebuie. Єi, ca nu cumva discipolul sг se ruєineze de aceastг neєtiinюг, a arгtat cг єi dascгlii sunt la fel, cгci nu a zis nu єtiюi, ci nu єtim. Cum cг pe acestea nu le spune din moderaюie, a dovedit-o єi оn alte оmprejurгri. Cгci, de pildг, el se ruga necontenit ca sг vadг Roma, dar nu a reuєit aceasta pe cвnd se ruga; de asemenea se rugase de multe ori єi pentru boldul dat trupului sгu – adicг primejdiile – єi nu a reuєit оntru totul. De asemenea, vedem єi оn Legea veche pe Moise rugвndu-se sг vadг Palestina, єi pe Ieremia rugвndu-se pentru iudei, єi pe Avraam stгruind pentru sodomiteni; оnsг fгrг succes.
Ci Оnsuєi Duhul Se roagг pentru noi, zice, cu suspine negrгite. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, pp. 273-274)

 

,,Este cu neputinюг omului sг stea de vorbг cu Dumnezeu fгrг lucrarea Duhului; harul trebuie sг fie de faюг, sг ne ajute оn sfintele noastre nevoinюe; єi aєa, sг intre, sг ne plece genunchii noєtri ca sг ne rugгm єi sг cerem. Pentru cг a sta de vorbг cu Dumnezeu e mai mult decвt a sta de vorbг cu oamenii, de aceea trebuie sг vinг harul Duhului ca sг ne оntгreascг, sг ne dea оndrгznire єi sг ne arate cвt e de mare cinstea de a sta de vorbг cu Dumnezeu.” (Despre rugгciune, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 214)

 

,,… pentru a ne petrece viaюa prezentг cu bine, pentru a reuєi sг fugim din calea tuturor pгcatelor care ne оncearcг, єi pentru a pгєi cu оncredere оnaintea scaunului de judecatг a lui Hristos, sг ne pregгtim neоncetat acest leac, (rugгciunea – n.n.) la prepararea cгruia sunt folosite deopotrivг lacrimile, strгduinюa, grija єi tгria sufleteascг.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea V, p. 132)

 

„Cг єi rugгciunile se fac atunci (cвnd sunt оmpreunate cu postul – n.n.) mai uєor єi mai cu trezvie, fiindcг mintea este mai uєoarг єi neоngrгditг de nimic, nici strвmtoratг de sarcina cea grea a desfгtгrii.” (Cuvвnt la cuvвntul ce zice: <<Єi era tot pгmвntul o gurг єi o limbг tuturor>> (Fac 10, 1), оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 178)

 

„Nu spalг apa aєa de bine murdгria trupului, cвt poate milostenia єterge murdгria pгcatului. Dupг cum nu оndrгzneєti sг vii sг te rogi cu mвinile nespгlate, deєi e mai mic pгcatul acesta, tot aєa sг nu vii niciodatг la rugгciune fгrг milostenie. Єi doar adeseori, cu toate cг avem mвinile curate, totuєi nu le оnгlюгm la rugгciune dacг nu ni le spгlгm mai оntвi cu apг. Atвt de puternicг e obiєnuinюa! Sг facem aєa єi cu milostenia. Chiar dacг nu ne єtim cugetul оmpovгrat cu vreun pгcat mare, totuєi sг ne curгюim cugetul cu milostenia.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 12, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 314)

 

„Flacгrг este rugгciunea, mai ales cвnd porneєte dintr-un suflet cuminte єi treaz. Flacгra aceasta оnsг are nevoie єi de untdelemn, ca sг se оnalюe chiar pвnг оn оnaltul cerului. Iar untdelemnul flгcгrii acesteia nu-i altul decвt milostenia. Toarnг dar untdelemn din belєug pentru ca, bucuros de fapta ta, sг-юi faci rugгciunea cu mai multг оndrгznire, cu mai multг tragere de inimг. Dupг cum cei ce se єtiu cг n-au fгcut vreun bine nici nu pot sг se roage cu оndrгznire, tot aєa єi cei ce au fгcut vreo faptг bunг, iar dupг fapta aceea de dreptate vin la rugгciune, оєi fac rugгciunea cu mai multг tragere de inimг, bucuroєi la amintirea faptei lor.

Deci, ca sг ne fie єi prin aceasta rugгciunea mai puter­nicг, fiindu-ne treaz sufletul оn vremea rugгciunii datoritг amintirii faptelor noastre bune, sг venim la bisericг оnsoюiюi de milostenie єi sг ne aducem aminte bine de toate cele spuse.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 12, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 315)

RUGГCIUNEA („Оnsuєi Duhul Se roagг pentru noi cu suspine negrгite”)

 

„Noi, neєtiind multe din cele ce ne sunt de folos, de multe ori cerem tocmai ceea ce nu ne foloseєte, pentru aceasta venea harul rugгciunii оn vreunul din cei de atunci, єi acesta stгtea єi se ruga pentru interesul obєtesc al tuturor єi al оntregii Biserici, єi оnvгюa єi pe alюii. Deci aici, prin expresia: ci Оnsuєi Duhul Se roagг pentru noi cu suspine negrгite, el numeєte un astfel de har, cum єi sufletul care primeєte harul se roagг lui Dumnezeu єi suspinг. Cel ce s-a оnvrednicit de un astfel de har, stвnd оn rugгciune cu multг zdrobire de inimг єi umilinюг, єi cгzвnd оnaintea lui Dumnezeu cu multe suspine, cere оn cugetul sгu cele folositoare tuturor. Simbol al acestuia este єi astгzi diaconul, care оnalюг rugгciuni pentru obєtea credincioєilor. Aceasta оnvederвnd-o Pavel, zicea: Ci Оnsuєi Duhul Se roagг pentru noi cu suspine negrгite. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, pp. 274-275)