SГRГCIA (rгbdarea ei cu nobleюe єi cu mulюumire)

 

„De multe ori am arгtat cг cei ce nu au nimic sunt cu mult mai bogaюi decвt aceєtia єi оntru o mai mare mulюumire sufleteascг єi neprimejduire.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IX, p. 97)

SГRГCIA (elogiu sгrгciei)

 

„Nu te minuna cг fug mulюi de sгrгcie! Nechibzuiюii fug єi de celelalte virtuюi.

- Dar sгracul e ocгrвt єi dispreюuit de bogat, mi se spune.

- Cвnd оmi vorbeєti aєa, оmi vorbeєti tot de lauda sгrгciei. Spune-mi, cine-i fericit: Cel ce ocгrгєte sau cel ocгrвt? Negreєit cel ocгrвt. Deci iubirea de argint porunceєte sг ocгrгєti, pe cвnd sгrгcia te оndeamnг sг suferi ocara.

- Sгracul rabdг de foame, mi se spune.

- Єi Pavel a rгbdat de foame єi a fost flгmвnd.

- Sгracul n-are odihnг.

- Nici Fiul Omului n-a avut unde sг-Єi plece capul (Matei 8, 20). Ai vгzut pвnг unde urcг laudele sгrгciei? Ai vгzut unde te aєazг? Lвngг ce bгrbaюi te pune? Ai vгzut cг te face imitator al Stгpвnului? Dacг ar fi fost bine sг avem aur, Hristos le-ar fi dat aur ucenicilor Sгi, El, Care le-a dat acele bunгtгюi nespuse. Dar aєa nu numai cг nu le-a dat, ci i-a єi oprit sг aibг aur. Din pricina aceasta єi Petru, nu numai cг nu se ruєineazг de sгrгcie, ci se єi laudг cu ea, zicвnd: Argint єi aur nu am, dar ce am aceea оюi dau (Fapte 3, 6). Cine n-ar voi sг rosteascг aceste cuvinte?

- Negreєit cг toюi, mi-ai rгspunde, poate.

- Atunci aruncг argintul, aruncг aurul!

- Єi dacг-l arunc, voi dobвndi puterea lui Petru?

- Spune-mi, ce l-a fгcut fericit pe Petru? Cг a оnzdrгvenit un olog? Nu! Nicidecum! Ci cг n-a avut averi! Lucrul acesta i-a pricinuit cerul. Mulюi din cei ce au fгcut averi au ajuns оn iad, dar cei care au aruncat aurul єi argintul au dobвndit оmpгrгюia. Єi aceasta afl-o chiar de la Petru. Douг lucruri a spus el. Unul: Aur єi argint n-am; al doilea: оn numele lui Iisus Hristos scoalг-te єi umblг (Fapte 3, 6). Ce l-a fгcut pe Petru strгlucitor єi fericit? Оnsгnгtoєirea ologului sau aruncarea banilor? Rгspunsul cautг-l chiar din gura Celui Ce rгsplгteєte, din gura lui Hristos! Ce-a spus El bogatului care cгuta viaюa veєnicг? Nu i-a spus: оnsгnгtoєeazг ologi!, ci: Vinde-юi averile tale єi le dг sгracilor єi vino єi urmeazг Mie єi vei avea comoarг оn ceruri (Luca 18, 22)”. (Omilii la Matei, omilia XC, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 1005)

 

„Sгrгcia este un folos оnsemnat pentru cel ce o оndurг cu curaj; ea este un tezaur pe care nimeni nu va єti sг ni-l rгpeascг, un sprijin care nu ne va lipsi niciodatг, o avere care nu poate sг ne vatгme, un adгpost la umbra tuturor atacurilor.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 50)

 

„Unde se оntвlnesc eroii? Unde va afla Biserica cei mai mгrinimoєi apгrгtori ai sгi? Unde se aratг o virtute mai curatг, o forюг mai generoasг? Unde au virtuюile o ieєire єi o maturitate mai оmbelєugatг? Oare la bogat? Bogгюia aduce chemгri exclusive, un egoism de nevindecat, teroarea pericolului, voinюa fierbinte de a continua sг se bucure (…)

Sгracul dimpotrivг, lipsit de bunuri este liber de griji. El se devoteazг uєor; el se prinde de niєte cauze nobile; el este fгcut pentru greutate єi suferinюa pentru oarecare оntreprindere generoasг nu-l costг.

Vedeюi de asemenea care au fost оntemeietorii єi primii eroi ai Bisericii: sгracii. Єi оn cursul veacurilor cine munceєte єi se devoteazг mai continuu la lucrurile sfinte? Cei smeriюi, cei mici, sгracii.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 530)

SГRГCIA (care оmbogгюeєte)

 

„Dacг nu crezi poate cг sгrгcia este fгcгtoare de bogгюie, gвndeєte-te la Stгpвnul tгu, єi atunci nu te vei mai оndoi. Cг dacг Acela nu se fгcea sгrac, tu nu te-ai fi fгcut bogat. Cг minunea aceasta este: cг sгrгcia a оmbogгюit pe bogгюie. Оnsг bogгюie aici el numeєte cunoaєte­rea bunei-cinstiri, curгюirea pгcatelor, dreptatea, sfinюirea єi toate celelalte bu­nгtгюi nenumгrate pe care ni le-a dat єi ni le va da.

Єi toate acestea prin sгrгcie le-am cвєtigat. Prin care sгrгcie? Prin faptul cг a luat trup omenesc, s-a fгcut om єi a pгtimit ceea ce a pгtimit - deєi pentru toate acestea el nu a fost dator cu nimic юie, ci tu оi datorezi Lui.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVII, p. 161)

SГRГCIA („a moєtenit оnюelepciune”)

 

„- Dar ce folos are sгracul de pe urma priceperii lui?

- Poate cг n-o єtii! Nici orbul nu єtie care-i folosul luminii. Ascultг pe Solomon, care spune: Pe cвt este deosebirea оntre оntuneric єi luminг, pe atвt este mai presus оnюeleptul de nebun (Ecl. 2, 13). Cum sг-l оnvгюгm pe cel din оntuneric? Cг оntuneric este dragostea de avuюii єi nu lasг sг se vadг cum sunt ele оn realitate, ci le aratг altfel. Dupг cum cel care este оn оntuneric socoteєte o nimica vasele de aur, pietrele preюioase sau hainele de purpurг, pentru cг nu vede frumuseюea lor, tot aєa єi cel stгpвnit de iubirea de argint nu vede cum trebuie frumuseюile celor ce meritг sг fie dorite. Оmprгєtie, te rog, оntunericul pricinuit de patima aceasta єi vei vedea ce sunt avuюiile! Nicгieri nu se vede aceasta aєa de bine ca оn sгrгcie; nicгieri nu se vгdesc bogгюiile a fi o nimica, ca оn filosofie!

O, oameni nebuni, care blestemaюi pe sгraci єi spuneюi cг sгrгcia face de ruєine єi viaюa oamenilor єi casele lor! Din pricina aceasta amestecaюi totul pe lume. Spune-mi, care e ruєinea casei unui sгrac? Cг nu are pat de fildeє, cг nu are vase de argint? Cг toate lucrurile din casa lui sunt de lut єi de lemn? Dar tocmai aceasta dг unei case cea mai mare slavг єi strгlucire. Cвnd nu te ocupi de cele lumeєti poюi sг-юi оntrebuinюezi timpul cu grija de suflet. Cвnd vezi cг te оngrijeєti numai de cele lumeєti, ruєineazг-te de marea ta necuviinюг. Єi mai ales casele bogaюilor sunt lipsite de cuviinюг. Poate fi, oare, o mai mare necuviinюг decвt aceea de a оmbrгca lemnele cu covoare, de a fereca paturile cu argint ca la teatru єi ca pe scenг? Care casг seamгnг mai mult cu scena єi cu cele de pe scenг? Casa bogatului sau casa sгracului? Nu-i aєa cг a bogatului? Deci ea este plinг de necuviinюг. Care casг seamгnг cu casa lui Pavel, cu a lui Avraam? Nu-i aєa cг a sгracului? Deci ea este plinг de podoabe єi de bunг-cuviinюг. Єi ca sг cunoєti cг mai cu seamг aceasta este podoaba unei case, mergi оn casa lui Zaheu єi aflг cum єi-a оmpodobit el casa cвnd Hristos a vrut sг intre оn ea! Zaheu n-a alergat la vecini ca sг cearг scaune єi paturi de fildeє, nici n-a scos din lгzi covoare юesute оn Lacedemonia, ci єi-a оmpodobit casa cu podoaba potrivitг lui Hristos.

- Care-i podoaba aceasta?

- Voi da, spune el, jumгtate din averile mele sгracilor єi celui de la care am rгpit оi voi оntoarce оmpгtrit! (Luca 19, 8)

Aєa sг ne оmpodobim єi noi casele noastre, ca sг intre єi оn casa noastrг Hristos.” (Omilii la Matei, omilia LXXXIII, III-IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 944-945)