SFATURILE (acceptarea єi urmarea sfaturilor bune) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

SFATURILE (acceptarea єi urmarea sfaturilor bune)



 

„Dacг cutare, de pildг, nu spune ce trebuie a spune, iar un altul sculвndu-se sг spunг - chiar mic єi nebгgat оn seamг de ar fi acesta, оnsг ar spune ceva din cele de folos - primeєte-i pгrerea. Mгcar de ar fi dintre cei mai proєti єi mai de rвnd, tu sг nu-l dispreюuieєti. Cгci nimeni nu poate fi atвt de departe de aproapele sгu pe cвt de departe era Moise de socrul sгu; єi totuєi nu a crezut cг este nevrednic de a-l asculta, ci оncг i-a єi primit pгrerea, a оncuviinюat-o, ba оncг a єi scris-o оn cartea sfвntг єi nu s-a ruєinat a o predanisi viitorimii, doborвnd prin aceasta trufia celor mulюi. Pentru care, scriind astfel de fapte оn istoria sfвntг ca pe stвlpul vieюii, le-a lгsat omenirii - fiindcг єtia cг istoria aceasta va fi multora de folos.

Deci sг nu trecem cu vederea pe cei ce ne sfгtuiesc cu cele trebuitoare, fie cг ar fi poate dвnєii dintre cei mai mici, fie cг dintre cei mai de rвnd.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVIII, pp. 172-173)

 

„... bogatul din Evanghelie (Luca 16, 19-31), pe cвnd trгia, socotea basme єi poveєti sfaturile єi оndemnurile profeюilor єi ale Legii. Cвnd a ajuns оnsг pe lumea cealaltг, a preюuit sfaturile lor, dar n-a mai putut sг aibг nici un folos de pe urma laudelor pe care le aducea acestor sfaturi; de asta a rugat pe patriarhul Avraam sг trimitг pe cineva din iad ca sг spunг celor de pe pгmвnt pгюania lui; se temea ca nu cumva ei, bгtвndu-єi joc de dumnezeieєtile Scripturi, sг aibг soarta lui єi sг punг preю pe sfaturile Scripturilor doar atunci cвnd nu vor mai avea nici un folos de pe urma preюuirii lor.” (Apologia vieюii monahale, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 193)

 

„Suntem nesu­feriюi cвnd mustrгm, pentru cг ne оnfuriem cвnd suntem mustraюi. Dacг ar єti fratele tгu cг ai sг-l lauzi cвnd te ceartг, юi-ar da aceeaєi rгsplatг cвnd ar fi certat.

Vrei sг vezi cг ai nevoie de sfгtuitor, de cineva care sг te оndrepte, care sг te critice oricвt de priceput ai fi, ori­cвt de desгvвrєit ai fi, de-ai fi ajuns chiar pe piscul virtuюii? Ascultг o istorie de demult. Nimeni nu-1 egala pe Moise. Era, spune Scriptura, cel mai blвnd dintre toюi oamenii (Num., 12, 3), era prieten cu Dumnezeu, cunoєtea desгvвrєit єi оnюelep­ciunea lumeascг, єi era plin єi de pricepere duhovniceascг. Оnvгюase Moise toatг оnюelepciunea egiptenilor (Fapte 7, 22). Ai vгzut cг avea o culturг desгvвrєitг? Єi era puternic оn cuvвnt єi оn fapte (Fapte 7, 22). Darascultг єi altг mгrturie. Cu mulюi prooroci a vorbit Dumnezeu, spune Scriptura, dar cu nimeni n-a vor­bit aєa; cu ceilalюi a vorbit оn ghicituri єi vise, cu Moise, faюг cгtre faюг (Deut., 34, 10). Ce dovadг mai mare de virtute a lui mai vrei, cвnd vezi cг Stгpвnul tuturor vorbeєte cu robul ca єi cu un prieten? Cunoєtea єi оnюelepciunea lumeascг, єi оnюelepciu­nea duhovniceascг! Era puternic оn cuvвnt єi оn faptг. A poruncit chiar zidirii, pentru cг era prieten cu Domnul zi­dirii. A scos atвta popor din Egipt a despгrюit marea єi a unit-o iarгєi (Ieє., 14, 21-22). Puteai vedea minune nemaivгzutг. Atunci, pentru оntвia oarг, soarele a vгzut cг pe mare nu umblг corгbii, ci pedeєtri, cг marea nu e trecutг cu corгbii єi cu vвsle, ci cu picioare de cai. Єi totuєi, omul acesta оnюelept, puternic оn cuvвnt єi оn faptг, prieten al lui Dumnezeu, omul care a poruncit zidirii, care a fгcut atвtea minuni, n-a vгzut un lucru uєor de observat pentru mulюi oameni. Єi l-a vгzut socrul lui, un necredincios єi om de rвnd, єi i l-a spus lui Moise. Moise nu-1 vгzuse.

- Care-i acel lucru?

Ascultaюi, ca sг pricepeюi cг fiecare are nevoie de un sfгtuitor, chiar de-ar fi acela Moise, ca sг оnюelegeюi cг de cele mai multe ori lucruri care scapг unor bгrbaюi mari єi minunaюi nu scapг unor oameni mici єi de rвnd. Dupг ce Moise ieєise din Egipt, cвnd era оn pustie, tot poporul, єase sute de mii, stгtea оnaintea lui єi Moise judeca pricinile ce le aveau unii cu alюii. L-a vгzut fгcвnd asta Ietro, socrul lui, un om єi neоnvгюat, єi trгitor оn pustie, un om care nu cunoєtea nici legile, nici viaюa оntr-un stat; mai mult, era єi necredincios, dovada cea mai mare a neєtiinюei lui. Cг nu este om mai lipsit de єtiinюг ca un pгgвn. Cu toate acestea, cвnd a vгzut acel barbar, necredinciosul, neоnvгюatul, cг Moise nu lucreazг cum trebuie, a оndreptat pe Moise, pe оn­юeleptul, cel priceput, pe prietenul lui Dumnezeu. L-a оn­trebat pe Moise: Pentru ce stau aceєti oameni оnaintea ta? (Ieє., 18, 14).Iar cвnd a cunoscut pricina, i-a spus: Ceea ce faci nu faci bine (Ieє., 18, 17). Sfatul a fost оnsoюit de certare. Moise nu s-a supгrat, ci a primit sfatul, el, оnюeleptul, destoinicul єi prie­tenul lui Dumnezeu, оnaintea atвtor mii єi mii de oameni. Nu este uєor lucru sг te laєi sfгtuit de un necredincios, de un om de rвnd! Nu l-au fгcut sг se trufeascг nici minunile pe care le sгvвrєise, nici mгreюia dregгtoriei єi nici nu s-a оnfuriat cг fusese оndreptat оnaintea supuєilor lui! S-a gвn­dit cг este om єi el єi poate greєi adesea multe, chiar dacг fгcuse minuni mari. De aceea a primit sfatul cu voie bunг. De multe ori oamenii, ca sг nu parг cг au nevoie de sfatul altora, preferг sг piardг folosul pe care l-ar avea dacг ar primi povaюa, decвt sг primeascг sfatul care sг le оndrepte greєeala. Vor mai bine sг rгmвnг proєti decвt sг оnveюe! Nu-єi dau seama cг vinг n-ai cвnd єtii, ci cвnd nu єtii; nu cвnd оnveюi, ci cвnd rгmвi neоnvгюat; nu cвnd eєti mustrat, ci cвnd greєeєti єi nu te-ndrepюi. Se poate, se poate sг gгseєti єi la un om mic єi neоnsemnat un sfat bun, pe care adesea nu-l gгseєti la un om mare єi оnюelept. Asta a priceput-o Moise; de aceea a ascultat cu toatг blвndeюea cвnd socrul lui оl sfгtuia, zicвndu-i: Alegeюi oameni... cгpetenii peste o mie, peste o sutг, peste cincizeci, peste zece; prici­nile grele sг le aducг la tine, iar pe cele mici sг le judece ei (Ieє., 18, 21-22). Auzind aceasta, Moise nu s-a ruєinat, nu s-a оnfuriat, nu s-a sfiit de supuєii sгi, nu єi-a zis оn sine: Mг vor dispreюui supuєii mei dacг eu, cгpetenia lor, оnvгю de la altul ce trebuie sг fac. Dimpotrivг, sfatul l-a convins єi a fгcut ce a fost sfгtuit. Єi nu numai cг nu s-a ruєinat de cei de atunci, dar nici de noi, cei de mai tвrziu. Dimpotrivг, ca єi cum i-ar fi fost o podoabг sfatul dat de socrul lui, a оnvгюat, prin scrierile lui, nu numai pe oamenii din vremea lui, ci єi pe cei ce au fost de-atunci єi pвnг acum єi vor fi de-acuma оn toatг lumea, pвnг la venirea lui Hristos, cг el n-a putut vedea ce trebuia fгcut єi cг a primit sfatul dat de socrul lui. Noi оnsг, cвnd vedem cг un om ne mustrг єi ne dг sfat, ne tulburгm, ne ieєim din fire, socotim cг ne-am pierdut viaюa. Dar Moise, nu! A vгzut cг are-n faюa lui atвtea mii de oameni, єi nu s-a ruєinat; dar, mai bine spus, atвtea mii de mii, pe toюi cei de atunci єi pвnг azi, de pe оntreg pгmвntul! Dimpotrivг, tuturor le predicг оn fiecare zi, prin scrierile lui, cг ceea ce nu vгzuse el a vгzut socrul lui.” (Despre schimbarea numelor, cuv. III, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 40-43)

 

„De-юi dг unul un sfat bun, primeєte sfatul, chiar de-ar fi de la slugг; de-юi dг altul un sfat rгu, respinge sfatul, chiar de юi l-ar da un mare dregгtor. Trebuie sг te uiюi mereu la felul sfatului, nu la dregгtoria celui ce-юi dг povaюa. Aceasta a fгcut-o єi Moise, оnvгювndu-ne sг nu roєim cвnd suntem mustraюi, chiar de-ar fi de faюг poporul оntreg. E cea mai mare slavг, nu оntвmplгtoare laudг, ci laudг a оnюelepciunii depline, sг оnduri bгrbгteєte mustrarea. Nu-l lгudгm єi nu-l admirгm atвt pe Ietro, cг a sfгtuit pe Moise, cвt ne minunгm de sfвntul acela, cг nu s-a ruєinat cвnd a fost sfгtuit de faюг cu atвюia, cг a lгsat оn scris faptul acesta, cг a arгtat prin toate оnюelepciunea lui єi cг a cгlcat оn picioare cu tгrie slava deєartг a lumii.” (Despre schimbarea numelor, cuv. III, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 43)

SFГTUIREA (aproapelui)

 

„Cвnd sfгtuim pe cineva sг facг vreo faptг bunг sг ne strгduim sг facem noi mai оntвi fapta aceea, ca sг dгm sfatul cu mai multг оndrгznire.” (Omilii la Facere, omilia VIII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 104)

 

„Spui cг nu te ascultг, cг nu-юi suferг sfatul? De unde єtii? Ai оncercat sг-l sfгtuieєti єi sг-l оndrepюi?

- L-am sfгtuit de multe ori! оmi spui.

- De cвte ori?

- De multe ori! O datг єi de douг ori!

- Vai de mine! Asta оnseamnг de multe ori? N-ar fi trebuit sг oboseєti, nici sг deznгdгjduieєti, chiar de-ai fгcut asta tot timpul. Nu vezi cг Dumnezeu ne sfгtuieєte necontenit prin profeюi, prin apostoli, prin evangheliєti? Ce? Am sгvвrєit tot ce ne-a sfгtuit? Ne-am lгsat convinєi? Deloc! A оncetat, oare, Dumnezeu de a ne sfгtui? A tгcut oare?”. (Omilii la Matei, omilia LIX, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 693)

 

„Obiceiul lui Pavel este ca sfaturile sale sг le оncheie totdeauna cu rugгciuni єi doxologii, cгci cunoєtea el foarte bine cг nu puюinг importanюг aveau acestea. Obiєnuia de a face aєa din pricina iubirii lui celei pгrinteєti pe care o avea cгtre discipoli єi din marea lui evlavie. Pentru cг, оntr-adevгr, dascгlul cel iubitor de copii єi iubitor de Dumnezeu nu se mгrgineєte numai de a оnvгюa cuvвntul, ci єi prin rugгciunile sale el aduce оn sprijinul discipolilor puternicul ajutor al lui Dumnezeu. Iatг legгtura єi continuitatea ideii dintre aceste trei versete: Iar celui ce poate sг vг оntгreascг dupг Evanghelia mea (…) slavг оn vecii vecilor. Amin! ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXVII, p. 488)

 

„Nici sг socotim cг ceea ce noi am sfгtuit sau am povгюuit pe cineva trebuie a fi nu­maidecвt ascultat єi a se оndeplini оntocmai, ci numai acele ce li s-ar pгrea de folos, numai acelea primeascг-se de toюi. Cг mulюi din cei cu vederile scurte vгd de multe ori mai bine decвt cei cu vederile cele mai agere, pentru cг cer­ceteazг poate mai cu amгnunюime єi mai cu stгruinюг. Єi nici sг zici: Dar pentru ce mг chemi la sfat, dacг nu asculюi de ceea ce-юi spun? - fiindcг ast­fel de vorbe nu pot fi ale unui sfгtuitor, ci ale unui tiran. Cгci cel ce sfгtuieєte este stгpвn numai a spune cele ale lui; iar dacг cel sfгtuit ar gгsi cг altceva i-ar fi lui de folos, pe cвnd celгlalt ar voi sг se facг numai ceea ce el a spus, apoi atunci nu mai este sfгtuitor, ci tiran, dupг cum am spus.

Deci dar sг nu facem aєa, ci izbгvindu-ne sufletul de toatг trufia єi uєurin­юa, sг avem ca scop nu numai ca pгrerile noastre sг stea оn picioare, ci ca sг stгpвneascг totdeauna pгrerea care foloseєte, chiar de nu ar fi ieєitг din capul nostru. Nu puюin vom cвєtiga єi atunci cвnd, neputвnd gгsi noi acele cuvenite, vom primi cele ce ni se pun оnainte de alюii, fiindcг єi de la Dumnezeu vom lua o mare platг єi ne vom bucura єi de o mai mare slavг. Cг dupг cum cel ce spune care anume sunt foloasele noastre este оnюelept, tot aєa єi noi, primind sfatul, vom avea laudг єi vom culege roadele оnюelepciunii єi ale recunoєtinюei. Tot aєa deci єi casele, ca єi cetгюile, tot aєa єi Biserica fiind iconomisitг, va lua un mai mare avвnt. Tot aєa de bine iconomisind єi noi viaюa de faюг, ne vom оnvrednici de bunгtгюile viitoare.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVIII, p. 173)

 

„Deci cвnd tu sfгtuieєti pe altul ce trebuie sг facг adreseazг-te lui cu multг graюie; cвnd voieєti a-l оnvгюa, aibi gura plгcutг оn vorbг; cвnd оl оnveюi bunгoarг ca pe nimeni sг nu vorbeascг de rгu, prin aceasta mai mult decвt orice, l-ai оnvгюat un mare adevгr єi i-ai dat dar nepreюuit, spre zidirea trebuinюei, zice, ca sг dea dar celor ce aud. Deci dacг tu conversezi despre pietate, despre evlavie, despre binefacere єi milostenie, toate acestea vorbite graюios vor muia sufletul auditoriului.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIV, p. 142)

 

„Sfaturile trebuie date оntotdeauna оmpreunг cu laudele pentru ca atunci devin bine primite, deoarece оi оndemnгm pe cei sfгtuiюi оn propriul lor interes (…)” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, p. 149)

 

„Ai vгzut cum nu-i sfгtuieєte de la bun оnceput (Flp., 3 – n.n.), ci dupг ce mai оntвi оi laudг єi оi admirг? Abia apoi оi sfгtuieєte, ca din nou sг-i laude la sfвrєit. Dacг n-ar fi fгcut aєa, cuvвntul lui ar fi fost prea greu de primit, de unde se vede cum mereu avea grijг sг aibг roade bune оn cuvвnt.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XI-a, p. 190)

 

„Оnvгюгturile, pe care le primeєti, nu sunt proprietatea ta, ci ele sunt ale Sfвntului Duh; dar dacг tu faci dintr-оnsele o оntrebuinюare dreaptг, vei trage din aceasta un folos duhovnicesc foarte mare.” (Cuvвnt la Duminica a 16-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 134)

 

„Gвndiюi-vг оn sfвrєit cг cel ce nu оnceteazг cu sfгtuirea, deєi ar face-o оn deєert va cвєtiga o platг mai mare decвt acela care este ascultat, cгci acela care de-a pururi оndeamnг fгrг sг fie ascultat totuєi nu oboseєte єi dг dovadг de cea mai adevгratг єi cгlduroasг dragoste.” (Cuvвnt la 30 Ianuarie, оn ziua Sfinюilor trei Ierarhi, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 274)

 

„Intenюionat єi cu un scop bine determinat nu le-a vorbit Pavel (corintenilor - n.n.) despre o virtute atвt de mare cum este fecioria. Aєteaptг ca ei оnєiєi sг ajungг sг aibe aceastг dorinюг, sг dobвndeascг prin ei оnєiєi o oarecare idee despre feciorie. Aєteaptг ca sufletele lor sг se familiarizeze cu fecioria, pentru a putea semгna cu folos оn sufletele lor sfaturile lor despre feciorie. Sfaturile sunt primite cu foarte multг uєurinюг de ascultгtori atunci cвnd aceєtia sunt familiarizaюi cu obiectul sfaturilor pe care vrei sг li le dai.” (Despre Feciorie, 13, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 23)

 

„Sг оncercгm sг-i facem buni pe cei rгi, dвndu-lesfaturile potrivite. Dar dacг ei dispreюuiesc cuvintele noastre, sг nu mai insistгm. Nimeni nu se face bun cu forюa. Nici Dumnezeu nu vrea sг urmгm calea virtuюii cu forюa, ci numai prin propria noastrг voire. Poate cг mг veюi оntreba: Nu ar fi mai bine ca oamenii sг devinг buni cu forюa decвt sг rгmвnг rгi? Nu. Pentru cг cel care se face bun cu forюa nu rгmвne bun pentru totdeauna. Cum scapг de constrвngere, el se оntoarce оnapoi la rгutate. Pe cвnd cel care este bun pentru cг aєa vrea el rгmвne cu hotгrвre pe calea virtuюii.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 372-373)

 

SFГTUIREA (duhovniceascг)

 

„Cel ce se strгduieєte sг оnveюe pe semenul sгu nu face atвt bine aceluia cвtг rгsplatг оєi aduce luiєi; are un оndoit cвєtig: dobвndeєte єi mai multг rгsplatг de la Dumnezeu єi оєi оmprospгteazг єi el оn minte cele auzite оn bisericг prin оnvгюгtura pe care оncearcг sг o dea fratelui lui”. (Omilii la Facere, omilia X, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 126)

SFINЮENIA (definiюia)

 

,,Єi ce este sfinюirea? Baia naєterii de a doua oarг, curгюirea de pгcate.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia I, p. 8)

 

„Sfвnt este numai cel curat.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIII, p. 133)

 

„Sfinюenie se numeєte оnюelepciunea sau cumpгtarea noastrг, dupг cum єi necurгюie se numeєte curvia єi preacurvia.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IV, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 206)

 

„Sfinюenia constг оnainte de toate оn realizarea voinюelor divine. Sfвnt va fi acela care va face voinюa lui Dumnezeu, єi cum aceastг voinюг este consemnatг єi concretг оn legea Lui, pгzirea credincioasг a legii divine constituie оn mod esenюial sfinюenia.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 344)

 



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 106; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 35.173.178.60 (0.032 с.)