SCRIPTURA (оnюelegerea єi interpretarea ei)

 

„Sг primim cu multг recunoєtinюг cuvintele Scripturii; sг nu depгєim mгsura noastrг, dar nici sг iscodim cele mai presus de noi, aєa cum au pгюit duєmanii adevгrului, care, voind sг cerceteze totul cu propriile lor gвnduri, nu s-au gвndit cг este cu neputinюг omului sг cunoascг desгvвrєit creaюia lui Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia II, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 40)

 

„Da, cuvintele sunt puюine, dar mare e comoara ascunsг оn ele єi se cuvine ca acei cu mintea treazг єi cu luare-aminte sг nu se opreascг la suprafaюa lor. Cei ce cautг aur, aceastг comoarг materialг, nu sapг numai la suprafaюг, nici nu cautг aurul numai acolo, ci cвnd se coboarг оn adвncul pгmвntului, atunci sapг sвnurile pгmвntului єi aєa, cu mгiestria lor, despart aurul de pгmвnt єi, dupг multг ostenealг, adeseori abia pot gгsi o fгrвmг de aur. Aici nu-i aєa. Osteneala e micг, iar averea nespusг. Aєa sunt toate cele duhovniceєti.” (Omilii la Facere, omilia VIII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 99)

 

„Dupг cum parfumurile dau miros mai puternic cu cвt le freci mai mult оn mвnг, tot aєa єi dumnezeieєtile Scripturi: cu cвt te strгduieєti sг le citeєti mai mult, cu atвt poюi vedea mai bine comoara ascunsг оn ele єi poюi scoate din ele єi multг єi nespusг bogгюie”. (Omilii la Facere, omilia XIII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 148)

 

„Slгbiciunea minюii noastre este de vinг cг Scriptura foloseєte cuvinte atвt de grosolane, adicг cuvinte nepotrivite fiinюei Dumnezeirii. Auzul nostru omenesc nici n-ar fi putut оnюelege altfel cuvintele Scripturii, dacг nu ar fi avut parte de un pogorгmвnt atвt de mare”. (Omilii la Facere, omilia XIII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 149)

 

„Sunt legi dumnezeieєti pogorвte de sus, din ceruri, spre mвntuirea noastrг. Dacг la citirea scrisorilor оmpгrгteєti se face multг liniєte, dacг este alungat orice zgomot єi orice tulburare єi toюi stau cu urechile оncordate, doritori sг audг ce spun scrisorile оmpгrгteєti, єi primejdie mare ameninюг pe cel ce face chiar un mic zgomot єi оntrerupe firul cititului, apoi cu mult mai mult aici trebuie sг staюi cu fricг єi cu cutremur, sг tгceюi molcum, sг alungaюi tulburarea gвndurilor, ca sг єi puteюi оnюelege cele spuse, iar Оmpгratul cerurilor, vгzвndu-vг ascultarea, sг vг оnvredniceascг єi de mai mari daruri”. (Omilii la Facere, omilia XIV, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 157)

 

„Nu trebuie lгsat la o parte nici cel mai mic cuvвnt, nici o silabг din cele ce se оntвlnesc оn dumnezeieєtile Scripturi. Cuvintele Scripturii nu sunt cuvinte simple, ci cuvinte ale Sfвntului Duh; de aceea poюi gгsi, chiar оntr-o silabг, mare comoarг”. (Omilii la Facere, omilia XV, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 167)

 

„Dacг nici acum nu оnюelegem exact cele scrise оn Dumnezeieєtile Scripturi, acum, cвnd este post, cвnd ne bucurгm de atвta liniєte, cвnd suntem scгpaюi de gвndurile care ne tulburг mintea, оn ce altг vreme vom mai putea face lucrul acesta?”. (Omilii la Facere, omilia XIX, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 229)

 

„Eu vг rog pe toюi sг nu treceюi cu uєurinюг pe lвngг cele scrise оn Dumnezeieєtile Scripturi. Nu-i nici un cuvвnt scris оn Scripturг care sг nu cuprindг оn el multг bogгюie de idei; єi pentru cг fericiюii profeюi au scris inspiraюi de Duhul Sfвnt, de aceea cele scrise au mare comoarг ascunsг оn ele (...) Nu este silabг, nu este chiar virgulг din Scripturг, оn care sг nu se afle comoarг pusг оn adвncul ei. De aceea se cuvine ca, povгюuiюi de harul cel de sus єi luminaюi de Duhul Sfвnt, cu astfel de gвnduri sг citim dumnezeieєtile cuvinte. Dumnezeiasca Scripturг n-are nevoie de оnюelepciunea omeneascг pentru оnюelegerea celor scrise оn ea, ci de descoperirea Duhului, pentru ca, aflвnd adevгratul оnюeles al cuvintelor ei, sг primim din ele mult folos. Dacг оn actele оntocmite de oameni pentru afaceri lumeєti, distruse adeseori de vreme, are mare putere data pusг оn fruntea actului, iar adeseori chiar o silabг, apoi cu mult mai mult poюi vedea lucrul acesta оn Dumnezeieєtile Scripturi, scrise de Duhul Sfвnt. Cu o singurг condiюie: sг fim cu mintea treazг, sг nu trecem cu uєurinюг peste ele, ci sг ne оncordгm mintea ca sг vedem cu de-amгnuntul totul; sг nu fim mai rгi decвt cei care se strгduiesc mult pentru cele materiale. Cei care cautг aur оn pгmвnt nu sapг pгmвntul la suprafaюг, ci se coboarг adвnc de tot, ca sг poatг gгsi cвteva firmituri de aur; apoi cu multг obosealг єi rгbdare cautг оn pгmвntul sгpat; єi dupг munca aceea istovitoare abia de-єi mвngвie puюin ostenelile; єi totuєi, cu toate cг folosul le e mai mic decвt ostenelile, iar de multe ori, dupг multг ostenealг єi nesomn, оєi vгd nгdejdile оnєelate, nici aєa nu contenesc munca, ci, mвnaюi de nгdejde, nici nu simt oboseala. Dacг aceєtia se strгduiesc atвtea pentru niєte lucruri stricгcioase єi pieritoare, оn care de multe ori nici nu єtii de ai sг cвєtigi ceva, apoi cu mult mai mult se cuvine ca noi sг arгtгm aceeaєi rвvnг, ba chiar mai multг, cвnd cercetгm Scripturile, оn care єi bogгюia este nefuratг єi comoara este neоmpuюinatг, iar nгdejdile nedezminюite, da sг putem dobвndi ce cгutгm”. (Omilii la Facere, omilia XXI, I, оn col. PSB, vol. 21, pp. 244-245)

 

„Hristos spunea: Cercetaюi Scripturile (Ioan, 5, 39). Nu totdeauna putem gгsi dintr-o datг оnюelesul celor scrise, ci este nevoie de multг cercetare, ca sг nu ne scape nimic din cele aflate оn adвncul lor. (...) ce cвєtig nu vom avea, de vom citi cu luare aminte єi cu mintea treazг fiecare cuvвnt din Sfвnta Scripturг? Avem un Stгpвn iubitor de oameni; cвnd ne vede cг ne оngrijim, cг ardem de dorul оnюelegerii dumnezeieєtilor cuvinte, nu ne mai lasг sг avem nevoie de altcineva, ci оndatг ne lumineazг mintea, ne dгruieєte lumina Lui єi, potrivit iscusitei Lui оnюelepciuni, pune оn sufletul nostru оnvгюгtura cea adevгratг. De aceea, ca sг ne єi оndemne spre lucrul acesta єi ca sг ne facг єi mai rвvnitori, a fericit pe cei ce au o astfel de rвvnг, zicвnd: Fericiюi cei ce flгmвnzesc єi оnseteazг de dreptate cг aceia se vor sгtura (Matei, 5, 6). Uitг-te la оnюelepciunea Dascгlului! Prin aceastг fericire nu numai cг ne-a оndemnat, dar prin cuvintele: cei ce flгmвnzesc єi оnseteazг de dreptate ne-a оnvгюat cu cвtг rвvnг se cuvine sг ne pornim spre cercetarea duhovniceєtilor cuvinte. Dupг cum cei flгmвnzi, ne spune Domnul, se grгbesc destul de iute la mвncare, iar cei arєi de multг vreme de sete se apropie repede de bгuturг, tot aєa єi noi, ca єi cum am fi flгmвnziюi єi оnsetaюi, trebuie sг ne apropiem de оnvгюгtura cea duhovniceascг. Unii ca aceєtia sunt vrednici nu numai de fericiri, ci єi de dobвndirea celor dorite. Se vor sгtura, adicг se vor umple, li se va оmplini dorinюa lor duhovniceascг”. (Omilii la Facere, omilia XXIV, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 285-286)

 

„Sг nu оngгduiюi, deci, pe cei care оncearcг sг spunг basme cвnd tвlcuiesc Dumnezeiasca Scripturг, pe cei care introduc оn dumnezeieєtile dogme propriile lor gвnduri”. (Omilii la Facere, omilia XXIV, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 297)

 

„Iubitorul de oameni Dumnezeu n-a fгcut lesne de оnюeles, de la simpla citire, toate cuvintele Sfinte Scripturi єi nici n-a lгsat sг ne fie clare єi lгmurite toate, tocmai ca sг ne trezeascг din trвndгvie єi sг fim cu mare luare aminte, ca aєa sг culegem folosul din ele. De obicei rгmвn mai bine оnfipte оn mintea noastrг cele pe care le gгsim cu greu єi dupг multг cercetare, pe cвnd cele pe care le descoperim uєor zboarг iute din mintea noastrг”. (Omilii la Facere, omilia XXXII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 408)

 

„Sг trezim mintea noastrг єi sг privim bine оn adвncul celor scrise de Scripturг, ca sг avem din ele cвt mai mult cвєtig.” (Omilii la Facere, omilia XXXII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 408)

 

„Mare e puterea Dumnezeieєtii Scripturi єi multг este bogгюia gвndurilor ascunse оn cuvintele ei. De aceea se cuvine sг o cercetгm cu deosebitг luare aminte, ca sг scoatem оmbelєugat folos din ea. Asta e pricina cг єi Hristos ne-a poruncit, zicвnd: Cercetaюi Scripturile, ca sг nu luгm aminte numai la citire, ci sг pгtrundem, adвncul ei, pentru a putea оnюelege sensul adevгrat al Scripturii. Aєa e obiceiul Scripturii! Оn puюine cuvinte poюi gгsi adeseori mare mulюime de idei. Cг dumnezeieєti єi nu omeneєti sunt оnvгюгturile Scripturii; de aceea poюi vedea cг оntreaga Scripturг este alcгtuitг altfel decвt cгrюile оnюelepciunii omeneєti.” (Omilii la Facere, omilia XXXVII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 40)

 

„Cu evlavie єi cu fricг mare sг ascultгm, iubiюilor, cele scrise оn Dumnezeieєtile Scripturi. Nu sunt scrise la оntвmplare єi fгrг rost, ci toate spre binele єi folosul nostru, chiar dacг folosul unora nu-l єtim. Cг nu putem cunoaєte cu de-amгnuntul totul; dar chiar dacг am putea cunoaєte atвt cвt ne este cu putinюг pricinile unor fapte din Scripturг, totuєi єi aєa mai rгmвne оncг o comoarг ascunsг, foarte tainicг єi greu de tгlmгcit.” (Omilii la Facere, omilia XLIV, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 123)

 

„Sг nu trecem cu uєurinюг peste cele scrise оn Dumnezeieєtile Scripturi. Dacг cei care scot din pгmвnt firiєoarele de aur оndurг orice obosealг єi se supun la tot felul de munci numai ca sг poatг despгrюi aurul de pгmвnt, apoi cu mult mai mult se cuvine ca noi sг cгutгm cuvintele Duhului.” (Omilii la Facere, omilia LIX, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 256)

 

„Sг nu trecem, dar cu uєurinюг pe lвngг cele scrise оn Dumnezeieєtile Scripturi, nici sг le citim fгrг multг luare aminte, ci coborвndu-ne оn adвncul lor єi cunoscвndu-le bogгюia aflatг оn ele, sг slгvim pe Stгpвnul nostru, Cel Ce cu atвta оnюelepciune a rвnduit totul.” (Omilii la Facere, omilia LXII, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 284)

 

 

„Oare vг amintiюi de locurile grele din Scripturг pe care vi le-am оnfгюiєat ieri? Cг la atвta nebunie єi оndrгznealг m-aюi оmpins оncвt deja am cutezat a face tвlcuiri la locurile grele din Scripturг. De fapt, asta nu e nici nebunie, nici cutezanюг: cг nu оntru puterea mea оndrгznind, ci оntru totul bizuindu-mг pe rugгciunile оntвistгtгtorilor єi ale voastre m-am dezbrгcat ca sг intru оn arenг – iar rugгciunea Bisericii atвta-i de puternicг, cг єi mai mut decвt pietrele sг fi fost mi-ar fi fгcut limba mai uєoarг ca orice aripг: precum zefirul, cгzвnd оn pвnzele corгbiei, o face sг ювєneascг оnainte mai iute ca sгgeata, aєa єi rugгciunea Bisericii, cгzвnd оn limba celui ce vorbeєte, face cuvвntul a ювєni mai uєor ca zefirul.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al doilea, pp. 25-26)

 

„Dacг nu ne vom scufunda оn adвncul Scripturilor acum (оn timpul postului – n. n.), cвnd mгdularele ne sunt uєoare spre a оnota, ochiul mai pгtrunzгtor (nefiind оncг stingherit de єuvoiul viclean al dezmierdгrii), iar duhul mai tare[347], ca sг nu se оnгbuєe, cвnd o sг ne mai scufundгm? Cвnd o sг fie dezmierdare, єi ospгю, єi beюie, єi masг plinг de оmbuibare? Dar atunci nu va fi lesne nici sг ne miєcгm, aєa de mult оmpovгreazг sufletul sarcina grea a dezmierdгrii.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al treilea, pp. 35-36)

 

„Avem nevoie de multe privegheri, de multe rugгciuni, ca sг putem interpreta textul”. (Omilii la Matei, omilia IV, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 76)

 

„Cвnd sufletul єi mintea оюi sunt curate primeєti cu uєurinюг cuvвntul adevгrului”. (Omilii la Matei, omilia XXV, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 319)

 

„Asupra acestei probleme nu vг voi spune numai pгrerile mele, ci voi aduce єi spusele altor interpreюi ai Scripturii, pentru ca prin compararea acestor pгreri sг fac mai clar adevгrul. Este, dar, de neapгratг trebuinюг sг vг spun єi pгrerile altora”. (Omilii la Matei, omilia XXXVI, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 445)

 

„Dacг cineva ar vrea sг interpreteze aceastг minune (scoaterea diavolilor din oameni la porunca Mвntuitorului єi intrarea lor оn porci – n.n.) єi оn sens spiritual, nimic nu-l opreєte. Dar istoria rгmвne istorie.” (Omilii la Matei, omilia XXVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 358)

 

„Nu este voinюa lui Dumnezeu ca noi numai sг ascultгm cuvintele Sfintei Scripturi, noi trebuie sг meditгm оncг adвnc sensul. Pentru aceasta a pus Fericitul David la cei mai mulюi psalmi titlul acesta: Pentru оnюelegere єi el zicea: Deschide ochii mei єi voi cunoaєte minunile din legea ta (Ps., 118, 18). Dupг el, fiul sгu Solomon ne оnvaюг cг trebuie sг cerem оnюelepciunea la fel cum se cautг argintul, sau cг trebuie cinstitг mai mult decвt aurul. Domnul оi оndeamnг pe evrei sг examineze cu grijг Sfintele Scripturi (Ioan 5, 39), єi pe noi ne оndeamnг sг studiem cвt mai mult; El n-ar fi vorbit aєa dacг, pentru a le оnюelege, nu avem decвt sг le citim. Nimeni, оn sfвrєit nu se va оndemna sг examineze amгnunюit ceea ce prezintг оn faюa ochilor sгi, ci numai ceea ce este neоnюeles, єi ceea ce are nevoie de un examen lung; El numeєte Scripturile o comoarг ascunsг, pentru a ne оndemna s-o cгutгm.

Eu spun acestea, ca noi sг nu privim cu uєurinюг єi neglijenюг Sfintele Scripturi; eu o spun, ca voi sг le ascultaюi cu mai multг atenюie. Dacг sunt ascultate fгrг pregгtire, fгrг atenюie єi nu se ia decвt dupг literг, se vor forma despre Dumnezeu idei destul de absurde: va fi crezut om, se va crede cг El este оn aer, mвnios, furios єi vor fi acceptate оncг єi alte оnvгюгturi mai rele. Dar dacг se pгtrunde оn duhul lor, dacг se intrг оn adвncimea lor, vei fi departe de aceste pгreri ridicole.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XV, 1, p. 71)

 

„Trebuie fraюilor, multг grijг, multг sвrguinюг єi multг veghere, pentru a pгtrunde оn adвncul Sfintei Scripturi; cei leneєi єi оngвmfaюi nu vor dobвndi niciodatг оnюelepciunea. Trebuie un exact єi un minuюios examen єi a nu оnceta de a ne ruga, dacг vrem sг pгtrundem fie cвt de puюin adвncimea acestor sfinte taine ale Scripturii.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXI, 1, p. 99)

 

„Noi avem nevoie de mai multг grijг єi atenюie, sau mai sigur de harul lui Dumnezeu, pentru a nu ne opri la suprafaюг єi la litera cu totul goalг. Aceasta оi оnєealг pe rгtгciюi, greєeala de a nu examina care este scopul, care este intenюia celui ce vorbeєte; єi de asemenea, care este duhul, care sunt dispoziюiile celor cгrora li se adreseazг cuvвntul. Dacг nu suntem atenюi la aceste douг lucruri, la persoana care vorbeєte єi la cei cгrora li se vorbeєte, єi chiar la altele оncг, precum la timp, la loc, la duh єi la cei ce ascultг, vor urma absurditгюi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XL, 1, p. 195)

 

„Motivul pentru care ni se porunceєte sг citim cu grijг Sfintele Scripturi, este cг (…) ceea ce pгrea mai uєor de оnюeles ascunde ceea ce este cu un sens ascuns, care este de o adвncime destul de mare.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVII, 1, p. 280)

 

„Ori, pentru a оnюelege bine Scriptura, trebuie sг fim atenюi la totul, sг cercetгm cu exactitate toate lucrurile, єi caracterul persoanei care vorbeєte, єi subiectul, planul єi felul de a vorbi al Scripturii, fгrг de care se cade оn mari greєeli.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXI, 2, pp. 423-424)

 

,,Єi ce spun eu de scгderi sau adгugiri оn Sfвnta Scripturг? Cвnd chiar o virgulг, sau o citire prefгcutг, sau mai bine zis o rostire preschimbatг a unui singur cuvвnt, de multe ori a zгmislit cele mai rele urmгri.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIV, p. 367)

 

,,… nici nu sunt toate lгmurite, ca nu cumva sг te leneveєti, єi nici nelгmurite sau оntunecate, ca sг nu te dezamгgeєti. Dar iatг cг acel famen varvar[348] fiind оmpresurat de atвtea trebi єi aflвndu-se оn cale, el totuєi avea cartea оn mвini єi citea, neєtiind ceea ce citea – pe cвnd tu, gгsindu-te оn оmbelєugare de dascгli єi avвnd pe mulюi care sг-юi citeascг, оmi pui оnainte pricini. Nu єtii cele ce se vorbesc? Roagг-te deci ca sг afli. Dar este cu putinюг a nu le єti pe toate, fiindcг multe de la sine sunt destul de lгmurite.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, p. 394)

 

„Nu trebuie a examina cuvintele numai la suprafaюг, fiindcг atunci vor rezulta multe inconveniente (…) lucrul cel mai prudent este de a fi cu atenюie la cugetul scriitorului. Chiar оn conversaюiile noastre, dacг nu vom avea оn vedere aceastг normг, єi de nu vom examina intenюia vorbitorului, vom suferi multe nemulюumiri, єi toate se vor rгsturna.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 32)

 

„Vг оndemn єi vг sfгtuiesc ceea ce totdeauna am sfгtuit dragostea voastrг: sг nu treceюi niciodatг cu uєurinюг peste cuvintele Scripturii, ci sг cгutaюi sг pгtrundeюi оnюelesul lor; cгci dacг te opreєti numai la cuvinte єi nu cauюi nimic mai mult decвt e scris, cazi оn multe greєeli”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VIII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 127)

 

,,Cгci citirea єi audierea cuvintelor nu ajutг la nimic, dacг ele nu se єi pricep.” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Vineri, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 145)

 

,,– Dar dacг nu оnюeleg cele scrise?, m-ar putea оntreba cineva.

– Chiar dacг nu оnюelegi cele scrise, sfinюenia e mare оn urma citirii! De altfel, e cu neputinюг sг nu оnюelegi totul! Pentru aceea a rвnduit harul Duhului ca aceste cгrюi sг fie alcгtuite de vameєi, pescari, fгcгtori de corturi, pгstori, pгzitori de capre, oameni simpli, oameni neоnvгюaюi, pentru ca nici unul din oamenii de jos sг nu se foloseascг de acest pretext, pentru ca cele scrise sг fie оnюelese lesne de toюi, pentru ca sг cвєtige єi sг capete folos de pe urma citirii lor єi cel ce lucreazг cu palmele, єi sluga, єi vгduva, єi omul cel mai neоnvгюat. Cгci cei care de la оnceput au fost оnvredniciюi de harul Duhului sг scrie aceste cгrюi, nu le-au scris pentru slavг deєartг, aєa cum fac scriitorii pгgвni, ci pentru mвntuirea celor ce le citesc єi le ascultг.

Filosofii, retorii єi scriitorii pгgвni nu urmгresc folosul obєtesc; urmгresc numai sг fie admiraюi; iar dacг au spus ceva folositor, єi acest ceva l-au оnvгluit, ca оntr-un оntuneric, оn obiєnuita lor lipsг de claritate. Apostolii єi prorocii au fгcut оnsг cu totul dimpotrivг; cele spuse de ei sunt clare tuturor; fiind dascгli de obєte ai lumii, au scris aєa оncвt fiecare, єi prin el оnsuєi, sг poatг оnюelege cele scrise numai din simpla citire. Vestind mai dinainte aceasta, proorocul spunea: Vor fi toюi оnvгюaюi de Dumnezeu (Isaia 54, 13; Ioan 6, 45); єi nu va mai оnvгюa nimeni pe vecinul sгu: cunoaєte pe Domnul, cг toюi Mг vor cunoaєte, de la cel mic pвnг la cel mare al lor (Ieremia 31, 34). Iar Pavel spune: Єi eu, fraюilor, cвnd am venit la voi, nu оntru оnгlюarea cuvвntului єi a оnюelepciunii vestind vouг mгrturisirea lui Dumnezeu (I Corinteni 2, 1); єi iarгєi: Cuvвntul meu єi propovгduirea mea nu stгteau оn cuvinte de оnduplecare ale оnюelepciunii omeneєti, ci оn adeverirea Duhului єi a puterii (I Corinteni 2, 4); єi iarгєi: Cг nu grгim оnюelepciunea veacului acestuia, nici a stгpвnitorilor acestui veac, care sunt pieritori (I Corinteni 2, 6). Cгrui om nu-i sunt limpezi toate cele scrise оn Evanghelii? Care om, cвnd aude: Fericiюi cei blвnzi (Matei 5, 5), Fericiюi cei milostivi (Matei 5, 7), Fericiюi cei curaюi cu inima (Matei 5, 8) єi altele asemenea, are nevoie de оnvгюгtor ca sг-i lгmureascг cele spuse? Nu sunt oare pe оnюeles єi clare semnele, minunile єi istoriile din Evanghelie? Aєa cг toate cele ce se spun sunt pretexte єi scuze, acoperгminte pentru trвndгvie!

Nu оnюelegi cele scrise оn Scripturг? Dar cum vei putea оnюelege dacг nici mгcar nu vrei sг-юi pleci ochii asupra ei? Ia оn mвini Biblia! Citeєte toatг istoria; юine minte ce-ai оnюeles; citeєte de mai multe ori ce n-ai оnюeles єi юi s-a pгrut nelгmurit. Dacг, dupг ce ai citit de mai multe ori, nu poюi gгsi оnюelesul celor scrise, du-te la unul mai оnvгюat, du-te la dascгl, spune-i despre cele ce nu le оnюelegi, aratг multг rвvnг. De te va vedea Dumnezeu cг ai atвt de mare rвvnг, nu-юi va trece cu vederea nici veghea, nici grija; iar dacг nu vei gгsi un om care sг-юi lгmureascг ce nu оnюelegi, юi-l va descoperi negreєit Dumnezeu. Adu-юi aminte de famenul reginei Etiopiei (Fapte 8, 27-39) care era un barbar, prins de nenumгrate griji, оnconjurat din toate pгrюile de treburi; nu оnюelegea cele ce citea, єi totuєi citea stвnd оn carul sгu. Dacг fiind pe cale arгta atвta rвvnг pentru cititul Scripturii, gвndeєte-te ce rвvnг avea cвnd era acasг! Dacг nu-єi оngгduia, оn timp ce cгlгtorea, sг stea fгrг sг citeascг Scriptura, cu atвt mai mult cвnd єedea acasг! Dacг neоnюelegвnd cele ce citea, nu se oprea din citit, cu mult mai mult dupг ce оnюelegea. Cг nu оnюelegea ce citea! Ascultг ce-i spune Filip: Oare оnюelegi cele ce citeєti? Єi acela, cвnd a auzit acestea, n-a roєit, nici s-a ruєinat, ci єi-a mгrturisit neєtiinюa zicвnd: Cum voi putea de nu mг va povгюui cineva?. Pentru cг citea cu atвta rвvnг, єi оncг nu avea povгюuitor, de aceea a primit оndatг povгюuitor. I-a vгzut Dumnezeu rвvna, i-a lгudat sвrguinюa єi i-a trimis оndatг оnvгюгtor.

Dar nu mai este Filip lвngг noi acum!

Este оnsг Duhul, Care l-a miєcat pe Filip.

Sг nu dispreюuim mвntuirea noastrг, iubiюilor! Dumnezeiasca Scripturг s-a scris spre povгюuirea noastrг, la care au ajuns sfвrєiturile veacurilor (I Corinteni 10, 11).” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp.72-74)

 

,,Оn aєa fel e bogгюia dumnezeieєtii Scripturi. Cu cвt sapi mai adвnc, cu atвt izvorгsc mai multe gвnduri dumnezeieєti. Cг este un izvor care nu seacг niciodatг.” (Omilii la sгracul Lazгr, Cuvвntul IV, p.93)

 

,,Vreau sг vг fac pгtrunzгtori, sг nu citiюi pe deasupra dumnezeieєtile Scripturi, ci sг coborвюi оn adвncul lor, adвnc fгrг de furtunг, adвnc cu mai multг siguranюг decвt vremea seninг. Cu cвt cobori mai оn adвnc, cu atвt gгseєti mai multг siguranюг. Nu este acolo furie fгrг rвnduialг a apelor, ci aєezare bine rвnduitг de gвnduri.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 145)

 

,,Sг cunoaєtem, fraюilor, оnюelepciunea cea ascunsг оn cuvintele Duhului, cercetвnd-o dupг puterea noastrг, nu cвtг este ea, ci cвt putem noi. Cei care-єi fac viaюa pe mare coboarг оn adвncurile ei єi aduc celor de pe uscat pietre de mare preю; єi eu, cercetвnd noianul dumnezeieєtilor Scripturi, m-am coborвt, pe cвt am putut, оn adвncul оnюelepciunii celei duhovniceєti, ca sг vг aduc comoarг bunг, care оmpodobeєte mai bine sufletele decвt coroanele cele bгtute cu pietre capetele оmpгraюilor.” (Despre rugгciune, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 215)

 

,,Оntocmai ca єi la o harpг: atinge coardele ei un maestru, єi le atinge єi un necunoscгtor; acesta din urmг supгrг pe cel care-l aude, celгlalt desfгteazг єi оncвntг. Єi doar degetele-s la fel, єi coardele aceleaєi, dar nu єi mгiestria. Tot aєa єi cu dumnezeieєtile Scripturi: citesc mulюi dumnezeieєtile cuvinte, dar nu toюi cвєtigг, nu toюi folosesc. Pricina e cг nici nu adвncesc cele spuse оn Scripturг, nici nu ating cu mгiestrie harpa. Cг ceea ce e mгiestria cвntatului din harpг, aceea e prefacerea оn fapte a legilor lui Dumnezeu.” (Cuvвnt la pilda celui ce datora zece mii de talanюi, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 223)

 

,,Chiar dacг pare cг se оnюelege de la sine, totuєi are єi o comoarг ascunsг єi nespusг de gвnduri.” (Cuvвnt la pilda celui ce datora zece mii de talanюi, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 229)

 

„Pentru оnюelegerea Sfintelor Scripturi nu este nevoie de оnюelepciune omeneascг, ci de descoperirea Duhului Sfвnt. Dacг cercetгm Scriptura cu atenюie єi nu оn fugг, vom dobвndi mвntuirea propovгduitг оn ea. Cгci dacг ne umplem sufletele de оnvгюгturile sale, vom afla adevгrurile dogmatice єi vom pгєi spre viaюa desгvвrєitг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 355)

„Sг tвlcuim nu dupг puterea noastrг, ci dupг darul cel dat de sus, nu pentru folosul nostru, ci pentru al vostru, urmвnd lui Pavel.” (Cuvвnt cг de folos este sг fie neluminate proorociile cele pentru Hristos, pentru neamuri єi cгderea iudeilor, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 52)

 

,,Оntr-adevгr, preadulce este citirea Scripturilor, єi mai plгcutг decвt orice grгdinг єi mai desfгtгtoare decвt raiul, mai ales cвnd citirii оi urmeazг cunoєtinюa[349].” (Omilia aceluiaєi, rostitг оn biserica Sfintei Irina, despre rвvna celor prezenюi la bisericг єi despre uєurгtatea celor care lipsesc єi despre cвntare; єi cг firea nu este pricinг s-o opreascг pe femeie de a apuca pe calea virtuюii, оn vol. Cateheze maritale, p. 71)

 

,,Dacг aєa (оn virtuюi єi fapte bune – n.n.) ne vom modela [ρυθμιζειν] pe noi оnєine єi vom fi cu luare-aminte la Scripturi, mai multe vom оnvгюa din ele[350].” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, p. 119)

 

,,Dar dacг Оl vom ruga chiar pe Cel Ce a fгcut minunea, vom primi dezlegarea[351].” (Ce este Mie єi юie femeie? Nu a venit оncг ceasul Meu, оn vol. Cateheze maritale, p.128)

 

,,Cгci nu trebuie pur єi simplu sг cercetгm doar cele spuse, ci єi persoana cгreia i-au fost adresate, єi vremea cвnd i-au fost spuse, єi pricina; єi toate acestea trebuie scrutate оn amгnunюime.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p. 162)

 

„O comoarг ascunsг оn pгmвnt, pe care calci cu picioarele, nu-єi aratг bogгюia, iar ca sг descoperi toatг bogгюia ei, trebuie mai оntвi sг sapi єi sг te cobori оn adвnc. Tot aєa єi cu Scripturile. Nu este de ajuns numai ci­tirea lor ca sг descoperi comoara ascunsг оn ele! Trebuie sг cercetezi adвncul lor! Dacг ar fi fost de ajuns citirea, n-ar fi spus Filip eunucului: Oare оnюelegi ce citeєti? (Fapte 8, 30).Dacг ar fi fost de ajuns citirea, n-ar fi spus Hristos iudeilor: Cerce­taюi Scripturile (Ioan 5, 39). Cel care cerceteazг nu se opreєte la su­prafaюг, ci se coboarг оn adвnc.” (Despre schimbarea numelor, cuv. IV, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 64-65)

 

„De la Pavel єi pвnг acum au trecut deci cinci sute de ani; оn tot acest timp, mulюi scriitori, mulюi predica­tori єi exegeюi au dezvгluit multe gвnduri din epistolele lui Pavel; єi totuєi, n-au secгtuit bogгюia cuprinsг оn ele. Cг bogгюia lor nu-i materialг. De aceea nu se terminг, cu toatг mulюimea mвinilor celor care sapг оn aceste mine, ci, dim­potrivг, creєte єi prisoseєte. Dar pentru ce vorbesc despre cei de pвnг acum? Cвюi predicatori nu vor vorbi dupг aceєtia, єi dupг aceia iarгєi alюii! Iar bogгюia nu va оnceta de a izvorо, єi nici minele nu vor secгtui. Da, sunt duhovni­ceєti, єi ele din fire nu secгtuiesc nicicвnd.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 298)

SCRIPTURA (chiar cel mai neоnsemnat cuvвnt, silabг sau semn ascund оn ele o comoarг)

 

„Nici un cuvвnt din dumnezeiasca Scripturг nu-i pus оn zadar єi fгrг rost, ci chiar cel mai neоnsemnat cuvвnt are оn el mare comoarг”. (Omilii la Facere, omilia X, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 119)

 

„Dumnezeiasca Scripturг nu vorbeєte оn zadar єi la оntвmplare, ci chiar o silabг, chiar un semn, are ascuns оn el comoarг”. (Omilii la Facere, omilia XVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 215)

 

„Precum tot omul priceput оn a scoate aurul din minele care-l ascund nu neglijeazг nici cea mai micг vвnг, єtiind cг el poate scoate mari bogгюii, la fel, оn divinele Scripturi, voi nu veюi єti fгrг mare pericol sг treceюi peste un singur iota, nici peste un singur punct; trebuie sг vedem totul, sг examinгm totul, cгci Duhul Sfвnt este Cel ce a dictat toate cuvintele acestea, єi ele nu conюin nimic nefolositor.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVI, 1, p. 171)

 

„Adesea оnюelegerea unui pasaj оntreg depinde de un singur cuvвnt...” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia L, 2, p. 243)

 

„Fiecare din aceste vorbe este un noian nemгrginit de cugetгri. Noi, оnsг, trecem peste ele oricum; dar dacг am voi sг le examinгm cu exactitate, am gгsi оn fiecare din ele o mare bogгюie.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 507)

 

„… este cu putinюг a ne izbгvi de patimile ce stau оn preajma noastrг, cгci cвnd Scriptura nu ne lasг de a pizmui pe altul, nu ne lasг de a ne оntrista fгrг nici un folos, cвnd ne spune sг nu credem cг bogгюia este ceva folositor, єi sг nu credem cг este vreun lucru mare sгrгcia, sau оntristarea, sau chiar оnsгєi viaюa noastrг, apoi atunci ea este aceea care ne poate izbгvi de toate patimile.

Pentru toate acestea, sг mulюumim lui Dumnezeu, єi sг ne folosim de acest tezaur nepreюuit, ca prin rгbdarea єi mвngвierea, care vin din Scripturi, sг avem nгdejde (Romani 15, 4), єi atunci ne vom bucura єi de bunurile viitoare.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 507)

 

„... nici cele mai mici єi nebгgate оn seamг din Sfвnta Scripturг nu sunt aєezate acolo оn zadar єi fгrг scop.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXXI, p. 535)

 

,,Am spus de multe ori dragostei voastre cг trebuie cercetate єi silabele cuvintelor Scripturii: Cercetaюi Scripturile, spune Domnul (Ioan 5, 39). O iotг sau o cirtг deєteaptг adeseori gвnduri. Єi ca sг vezi cг adaosul unei litere dг alt оnюeles unui cuvвnt, iatг, de pildг, acest patriarh Avraam. El mai оnainte se numea Avram. Єi i-a zis Dumnezeu: Єi nu se va mai chema numele tгu Avram, ci Avraam (Facere 17, 5). Adгugвnd litera a, l-a fгcut tatг a mai multor neamuri. Iatг, dar, cг adaosul unei litere a arгtat cг va avea mulюi urmaєi. Sг nu treci deci оn grabг pe lвngг astfel de lucruri.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 144)

 

,,Nimic nu este de prisos оn Sfвnta Scripturг, nimic nu este оn plus, chiar de-ar fi o sigurг iotг ori virgulг, ci єi cea mai sгrгcгcioasг adresare ne deschide un ocean de оnюelesuri. Dar ce zic eu de adresare sгrгcгcioasг, cгci adesea єi o singurг literг adгugatг ne introduce оn оntreaga putere a оnюelesurilor!” (Оmbrгюiєaюi pe Priscilla єi Aquila єi cele urmгtoare, cuvвntul I, оn vol. Cateheze maritale, p. 144)

 

,,Aceasta оnseamnг, aceasta aratг, cг ne-am umplut de multг uєurгtate єi nu mai scrutгm cu rвvnire оntreaga Scripturг, ci pe cele pe care le socotim mai clare, pe acestea le alegem, iar cu celelalte nu ne batem defel capul. Acest lucru a adus єi eresurile: faptul cг nu vrem sг ne avвntгm cгtre tot conюinutul Scripturii єi socotim cг existг lucruri de prisos єi peste care se poate trece. De aceea toate celelalte ni se par nu numai de prisos, ci єi nefolositoare єi chiar vгtгmгtoare.” (Оmbrгюiєaюi pe Priscilla єi Aquila єi cele urmгtoare, cuvвntul I, оn vol. Cateheze maritale, pp. 144-145)

 

,,Oare v-aюi lгmurit cг nimic din cele aєezate оn dumnezeiasca Scripturг nu se poate socoti a fi trecute cu vederea? Oare v-aюi convins cг trebuie sг ostenim єi asupra titlurilor, єi a numelor, єi a simplelor salutгri scrise оn dumnezeieєtile cuvinte? Eu nu cred cг existг vreunul dintre cei iubitori de ostenealг care sг-єi оngгduie sг treacг cu vederea ceva din cuvintele puse оn Scripturг, fie ele o оnєiruire de nume, date єi perioade de timp, simple salutгri cгtre oarecare etc.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p. 159)

 

„Am arгtat altгdatг cг оn Scripturг nu-i pusг nici o iotг, nici o cirtг fгrг scop.” (Despre schimbarea numelor, cuv. I, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 14)

 

„Dupг cum cu o piatrг preюioasг, luatг dintr-o podoabг оmpгrгteascг sau dintr-o coroanг, poюi cumpгra, dacг vinzi acel mгrgг­ritar care strгluceєte, moєii de mare preю, cete de robi єi alte bogгюii mai mari ca acestea, tot aєa єi cu cuvintele dumnezeieєti; dacг vrei sг pгtrunzi оnюelesul unui singur cuvвnt, vei gгsi оn el multг bogгюie duhovniceascг, iar aceasta оюi aduce nu case, nici robi, nici hectare de pгmвnt, ci pricinг de cinstire de Dumnezeu єi оnюelepciune dacг su­fletul юi-e cu mare luare-aminte.” (Despre schimbarea numelor, cuv. IV, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 67-68)