SГRГCIA (cauza pentru care Dumnezeu a оngгduit sг existe sгraci)

 

„Nu vedeюi fraюii mei, cг Dumnezeu ne-a dat toate lucrurile оn comun? Dacг El a оngгduit sг fie sгraci, El a permis-o din iubire faюг de bogaюi, ca ei sг-єi poatг curгюi pгcatele lor prin milostenie.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXVII, 5, pp. 402-403)

SГRГCIA (teama de sгrгcie)

 

,,Оntr-adevгr, sгrгcia vi se pare grozavг єi оnfricoєatг, єi chiar numai auzind de ea. Apoi tocmai pentru aceea suntem sгraci, fiindcг ne temem de sгrгcie, chiar dacг am avea mii de talanюi. Nu este sгrac cel ce n-are nimic, ci cel ce se teme de sгrгcie, pentru cг оn nenorociri noi nu plвngem pe cei ce suferг rele mari, ci credem vrednici de plвns pe cei ce nu єtiu a suferi acele rele, chiar de ar fi cвt de mici, iar pe cei ce єtiu a le suferi noi оi credem vrednici de laude єi de cununi. Єi cum cг aєa este lucrul, apoi spune-mi: pe cine lгudгm noi оn luptele Olimpice? Pe cei ce sunt loviюi grozav єi nu simt dureri, ci юin capul sus, sau pe cei care fug de la cele dintвi rгni cгpгtate? Oare nu pe cei dintвi оi єi оncununгm ca voinici єi bгrbгtoєi, iar pe ceєti din urmг оi rвdem ca pe niєte fricoєi єi fгrг vlagг оn ei? Apoi tot aєa facem єi оn privinюa faptelor vieюii, cгci pe cel ce suferг toate cu uєurinюг, noi оl оncununгm, dupг cum оncununгm pe atletul din luptele Olimpice, pe cвnd pe celгlalt noi оl plвngem fiindcг оi este fricг єi tremurг de cele rele, ba оncг este cuprins de fricг chiar єi mai оnainte de a primi vreo ranг. Cгci єi оn luptele Olimpice, cвnd luptгtorul fuge chiar mai оnainte de a ridica mвna potrivnicul lui єi mai оnainte de a cгpгta vreo ranг, atunci el se face de rвs ca fricos, molatic єi neоnstare de niєte astfel de osteneli. Оntocmai aєa se оntвmplг єi cu cei ce se tem de sгrгcie єi nu pot sг sufere nici mгcar a se gвndi la ea.

Deci nu noi vг facem pe voi sгraci, ci voi оnєivг. Dar atunci, cum sг nu-єi batг joc diavolul de tine, vгzвndu-te оnfricoєat єi tremurвnd chiar mai оnainte de a te ataca? Єi cвnd tu o iei aceasta ca un fel de spaimг de dвnsul, apoi la urmг nici nu mai este nevoie a te ataca, ci lгsвndu-te sг ai avere, el prin frica de pagubг a acelei averi te face mai moale decвt ceara. Fiindcг, dupг cum am mai spus, dupг ce am pгtimit un rгu oarecare, noi nu-l mai credem atвt de grozav – dacг s-ar оntoarce – dupг cum оl credeam mai оnainte. Deci ca nu cumva sг cвєtige cineva o astfel de virtute, apoi el (diavolul) оl юine оntr-o fricг neоncetatг, єi mai оnainte de orice ispitг оl юine оntr-o fricг mare, muindu-l astfel mai tare decвt ceara. Cгci un astfel de om este mai moale decвt ceara єi cu o viaюг mai ticгloasг decвt a lui Cain, temвndu-se pentru cele ce are cu prisosinюг єi scвrbindu-se pentru cele ce nu are, єi iarгєi pentru cele ce are tremurвnd єi stгpвnind averea ca un rob nemulюumitor, fiind оnconjurat de o mulюime de patimi, care de care mai necuviincioase, fiindcг єi pofta dobitoceascг, єi frica cea de multe feluri, єi groaza оi stгpвneєte pe aceєti nenorociюi, care seamгnг cu o corabie purtatг de vвnturi оn toate pгrюile єi trece prin multe furtuni.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXX, pp. 320-321)

 

„Pentru ce tremuri єi te оnfricoєezi de sгrгcie? Pentru ce alergi dupг bogгюie? Mг tem, zici tu, ca sг nu fiu silit a ajunge sг cer pe la uєile altora єi sг mг rog de aproapele. Aud pe mulюi zicвnd єi rugвndu-se: Nu mг lгsa, Doamne, niciodatг оn starea de a avea trebuinюг de oameni! Dar auzind acestea, eu rвd foarte mult, cгci teama aceasta este copilгreascг. Оntr-adevгr, iubiюilor, cг noi оn fiecare zi, єi chiar оn toate miєcгrile noastre, cum s-ar zice, ne gгsim оn nevoie unii de alюii. Aєa cг cuvintele acestea sunt ale unui suflet оnfumurat єi fгrг judecatг, єi care nu cunoaєte lгmurit firea lucrurilor. Dar nu vezi cг noi cu toюii avem trebuinюг unul de altul? Nu vezi bunгoarг cum osta­єul are trebuinюг de meєteєugar, meєteєugarul de neguюгtor, neguюгtorul de lucrгtorul de pгmвnt, robul de cel slobod, stгpвnul de slugг, sгracul de cel bogat, bogatul de cel sгrac, cel ce nu lucreazг nimic de cel ce dг milostenie, cel ce dг de cel ce primeєte? - fiindcг chiar єi cel ce primeєte milostenia оmpli­neєte o mare nevoie, єi mai mare оncг decвt toate. Cг dacг nu ar fi sгraci, toa­te cele ale mвntuirii noastre s-ar rгsturna pe dos, neavвnd unde sг ne оnvistierim banii. Aєa cг chiar єi sгracul, care pare a fi mai netrebuitor, tocmai acesta este mai trebuitor decвt toюi oamenii. Dar dacг este ruєinos a avea trebuinюг de altul, apoi nu-i rгmвne decвt sг moarг, cгci nu poate trгi temвndu-se de sгrг­cie. Dar, zici tu, nu pot suferi cгutгtura оnfumuratг. Єi de ce, defгimвnd pe altul pentru mвndrie, te necinsteєti singur cu o astfel de оnvinuire? - Pentru cг este lucru de mвndrie a nu suferi trufia unui suflet оngвmfat. Pentru ce te temi de lucruri ce nu sunt vrednice de nici un cuvвnt, te temi, zic, єi tremuri єi de acestea, єi de sгrгcie? Cг chiar dacг vei fi bogat, totuєi prin aceasta te vei gгsi оn nevoie de mai mulюi єi de mai multe, ba оncг chiar єi de mai de rвnd lucruri.

Cu cвt te оmbogгюeєti mai mult, cu atвt mai mult te supui pe sineюi acestui blestem. Оntocmai aєa te rogi tu, cerвnd sг ai bani єi sг nu ai trebuinюг de ni­meni, ca acela care, gгsindu-se оn mijlocul mгrii, unde are trebuinюг єi de corгbieri, єi de corabie, єi de mii de alte оmprejurгri, s-ar ruga totuєi ca sг nu aibг trebuinюг de ajutorul nimгnui. Apoi dacг voieєti cu orice preю a nu avea trebuinюг de nimeni, cere єi doreєte-юi sгrгcia; iar dacг ar trebui a te ruga pentru ceva, sг te rogi єi sг ai grijг numai pentru pвine єi hainг - iar dacг eєti bogat, ai grijг єi pentru юarinг, єi pentru slugi, єi pentru dгjdii, єi pentru lefile slugilor, єi pentru cinstea slujbei ce o ai, єi pentru siguranюa vieюii єi a persoa­nei tale, єi pentru slavг, єi vei avea trebuinюг єi de stгpвnitori, єi de cei supuєi acelora, єi de cei din cetate, ca єi de cei din sate, єi de neguюгtori, єi chiar єi de cвrciumari.

Acum vezi cг vorbele acestea sunt ieєite din cea mai mare prostie? Cг cu cвt mai mult te оnfricoєezi єi voieєti a nu avea nevoie de nimeni, cu atвta nu-юi va fi cu putinюг de a scгpa de acea nevoie. Iarг de voieєti a scгpa de mulюime - єi-юi este cu putinюг, dacг te vei refugia la limanul sгrгciei - taie єi aruncг de la tine mulюimea lucrurilor, єi оntru nimic sг nu crezi cг ar fi ruєine a avea trebuinюг de altul, fiindcг acest lucru este єi al оnюelepciunii celei negrгite a luiDumnezeu.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVII, pp. 163-164)

 

„Nici sг ne rugгm zicвnd nu ne da pe noi a ne gгsi оn nevoia altora, ci dimpotrivг sг ne rugгm, zicвnd nu ne lгsa pe noi, gгsindu-ne оn nevoie, a nu primi pe cei ce pot sг ne foloseascг. Greoi este nu a se gгsi cineva оn nevoie de a fi ajutat de alюii, ci de a rгpi cele ale altora. Оnsг pentru unele ca acestea nu ne rugгm vreodatг єi nici nu zicem: Nu-mi da, Doamne, gвndul de a pofti cele strгine, iar a ne gгsi оn nevoie, aceasta ni se pare a fi de nesuferit. Deєi Pavel de multe ori s-a gгsit оn nevoie єi nu se ruєina pentru aceasta, ci оncг se єi mвndrea єi lгuda pe cei ce-l ajuta­serг, zicвnd: Cг єi o datг, єi de douг ori aюi trimis cele spre trebuinюa mea (Flp., 4, 16), єi iarгєi: Alte biserici am jefuit, luвnd de cheltuialг spre a sluji vouг (2 Cor., 11, 8).

Deci a se ruєina cineva de acestea nu este fapt al unui suflet slobod, ci al unui suflet molatic, tвmp єi оndobitocit, fiindcг aceasta este hotгrвrea lui Dumnezeu, a ne gгsi оn nevoie unul de altul. Prin urmare, nu mai filosofa pes­te mгsura оngгduitг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVII, pp. 164-165)

 

„Spune-mi, te rog, de ce te оnspгimвnюi de sгrгcie? De ce tremuri? Nu de teama foamei? Nu de teama setei, a frigului? Oare nu pentru toate acestea? Dar nimeni nu e lipsit cu desгvвrєire de ele. Uitaюi-vг la neamurile cele de оnceput єi vedeюi cine a nгdгjduit spre Domnul єi s-a ruєinat? (Sir., 2, 10); єi iarгєi: Priviюi la pгsгrile cerului, cг nu seamгnг, nici nu secerг, nici nu adunг оn jitniюe, єi Tatгl vostru Cel ceresc le hrгneєte (Mt., 6, 26). Nimeni nu poate arгta pe cineva care ar fi murit de foame sau de frig. Єi atunci de ce tremuri єi de ce te temi de sгrгcie? Nu poюi rгspunde la nimic. Dacг ai cele de trebuinюг, pentru ce aceastг teamг? Cг nu ai la оndemвnг acea mulюime de servitori? Aceasta оnseamnг cг ai scгpat de stгpвni, aceasta оnseamnг fericirea neоncetatг єi eliberarea de griji. Poate duci lipsa mobilei, a paturilor єi a vaselor de argint? Dar cel ce le are, prin ce e mai mare decвt tine? Prin nimic, cгci toate acestea sunt egale оn modul de оntrebuinюare, fie cг sunt fгcute dintr-un material sau din altul. Dar poate nu eєti considerat destul de grozav оn ochii oamenilor? Nici sг nu fii vreodatг! Pentru cг ce plгcere poate fi faptul cг alюii se vor sfii de tine? Sг nu fie nici aceasta! Sau poate cг-юi оnchipui cг, bogat fiind, nu te vei mai teme de legile югrii єi de stгpвnire? Ei bine, ascultг ce spune Apostolul оn altг parte: Voieєti, deci, sг nu-юi fie fricг de stгpвnire? Fг binele єi vei avea laudг de la ea (Rom., 13, 3). Poate cг suntem nebгgaюi оn seamг єi de aceea prada multor necazuri єi multor rele, dupг cum judecг cei mai mulюi? Da, оnsг nu sгrгcia aduce aceasta, ci rгutatea. Fiindcг mulюi sгraci єi-au petrecut оntreaga viaюг fгrг griji sau supгrгri, єi, dimpotrivг, mulюi bogaюi, stгpвnitori єi puternici, au avut оntreaga lor viaюг plinг de necazuri єi de suferinюe, mai grozave chiar decвt ale tвlharilor єi fгcгtorilor de rele.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, pp. 56 - 57)

SГRГCIA (sг nu ne temem de sгrгcia materialг ci de cea spiritualг)

 

„Nu te teme de cuptorul sгrгciei, ci de cuptorul pгcatului. Acesta-i flacгrг єi chin; celгlalt, rouг єi odihnг. Lвngг cuptorul pгcatului stг diavolul, lвngг cuptorul sгrгciei stau оngerii, care alungг flacгra”. (Omilii la Matei, omilia IV, XI, оn col. PSB, vol. 23, p. 64)

SГRГCIA (adevгrata sгrгcie)

 

„Nimeni nu-i mai sгrac decвt pгcгtosul єi nimeni nu-i mai bogat decвt fгcгtorul de dreptate. De aceea Pavel spune despre cei ce trгiesc оn credinюг єi оn bogгюie de fapte bune: Mulюumesc lui Dumnezeu cг оn toate v-aюi оmbogгюit оn El, оn tot cuvвntul єi оn toatг cunoєtinюa (I Cor., 1, 4-5). Iar despre cei necredincioєi fericitul Ieremia spune: Poate cг sunt sгraci, de aceea n-au putut sг asculte cuvвntul domnului (Ier., 5, 4). Vezi cг numeєte sгraci pe cei ce stau departe de dreapta credinюг?” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єaptea, p. 128)