SCRIPTURA (citirea Sfintei Scripturi)

 

„Cu o comoarг se aseamгnг citirea dumnezeieєtilor Scripturi. Dupг cum dacг ai putea lua dintr-o comoarг o parte cвt de micг, te poюi оmbogгюi cu ea, tot aєa єi cu dumnezeieєtile Scripturi; оntr-un cuvвnt cвt de mic poюi gгsi putere mare de gвnduri єi nespusг bogгюie. Cuvintele dumnezeieєti, оnsг, nu-s numai comoarг, ci imitг єi izvorul care dг drumul la curgeri bogate de ape (...) Cг mare este bogгюia acestei comori єi mare este belєugul curgerilor de apг ale acestui izvor duhovnicesc! Sг nu te minunezi cг am pгюit aceasta! Єi cei dinaintea mea au scos dupг puterea lor apг din acest izvor єi vor оncerca sг facг acelaєi lucru єi cei de dupг mine, dar cu toate acestea nu vor putea desгvвrєit sг-l sece; dimpotrivг, curgerile de apг cresc mereu єi apele se umflг. Aєa e natura apelor celor duhovniceєti! Cu cвt ai vrea sг scoюi din dumnezeieєtile Scripturi mai multг apг, cu atвt mai mult harul cel duhovnicesc creєte єi izvorгєte. De asta єi Hristos spunea: De оnseteazг cineva, sг vinг la Mine єi sг bea. Din pвntecele celui ce crede оn Mine rвuri de apг vor curge, precum a zis Scriptura (Ioan, 7, 37-38)”. (Omilii la Facere, omilia III, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 46)

 

„Vг rog, sг nu citim superficial cuvintele Dumnezeieєtilor Scripturi! Sг le citim cu grijг, ca sг culegem folosul ce-l au ele, ca sг putem merge pe calea virtuюii!” (Omilii la Facere, omilia XXI, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 255)

 

„Cвnd luгm, deci, оn mвini Sfвnta Scripturг, sг ne оncordгm mintea, sг ne adunгm gвndurile єi sг alungгm din suflet orice gвnd lumesc. Aєa sг citim Scripturile! Cu multг evlavie, cu multг luare aminte, ca sг putem fi povгюuiюi de Sfвntul duh la оnюelegerea celor ce sunt scrise єi sг culeg mult folos din ele.

Eunucul acela, barbarul, dregгtorul оmpгrгtesei Etiopiei, care era оnconjurat de atвta lux єi era purtat оn car, nici оn acel timp nu neglija citirea dumnezeieєtilor Scripturi, ci avea оn mвini cartea profetului Isaia єi citea cu multг rвvnг, deєi nu оnюelegea cele scrise оn ea (Fapte, 8, 26-39). Totuєi, pentru cг a fгcut tot ce depindea de dвnsul – rвvna, dragostea, luarea aminte – a avut parte de povгюuitor. Gвndeєte-te cвt de rвvnitor era, cг nici оn cгlгtorie nu lгsa din mвini Scriptura, ci o citea chiar cвnd era оn car! Sг audг aceasta cei care nici оn casг nu vor sг facг asta, ci socotesc cг citirea dumnezeieєtilor Scripturi trebuie lгsatг la o parte, socotesc cг nu se cuvine sг se ocupe de citirea dumnezeieєtilor Scripturi pentru cг sunt cгsгtoriюi, pentru cг slujesc оn armatг, pentru cг trebuie sг-єi creascг copiii, pentru cг trebuie sг se ocupe de slugi єi sг se оngrijeascг єi de alte treburi. Єi iatг-l pe acesta. Era єi barbar єi eunuc! Єi una єi alta оndestulгtoare sг-l mвne spre multг trвndгvie”. (Omilii la Facere, omilia XXXV, I, оn col. PSB, vol. 22, pp. 16-17)

 

„Orice timp este potrivit pentru citirea dumnezeieєtilor Scripturi; cг se poate citi Scriptura nu numai acasг, ci єi cвnd mergem оn piaюг єi cвnd suntem оn cгlгtorie єi cвnd suntem оn adunare de lume єi cвnd suntem prinєi de treburi, pentru ca, fгcвnd tot ce depinde de noi, sг dobвndim iute єi оndrumгtor. Da, Stгpвnul nostru, vгzвnd dorinюa noastrг de cele duhovniceєti, nu ne va trece cu vederea, ci ne va da lumina cea de sus, ca sг ne lumineze mintea. Aєadar, vг rog, sг nu neglijгm citirea dumnezeieєtilor Scripturi, ci sг le citim des, fie de cunoaєtem оnюelesul Scripturilor, fie de nu-l cunoaєtem. Citirea continuг ne ajutг sг юinem bine minte ce citim; adeseori ceea ce nu putem оnюelege ce citim astгzi, vom putea dintr-o datг оnюelege mвine, dacг revenim єi citim, pentru cг bunul Dumnezeu ne lumineazг pe nevгzute mintea”. (Omilii la Facere, omilia XXXV, II, оn col. PSB, vol. 22, pp. 18-19)

 

„Iatг pentru ce Iisus Hristos, dupг ce a zis: Cercetaюi Scripturile, a adгugat pentru cг voi credeюi cг оn ele aveюi viaюa veєnicг. El n-a zis: voi puteюi, ci, voi credeюi cг aflaюi. Prin care le aratг cг nu vor avea un cвєtig mare, atunci cвnd cred cг pot sг-єi cвєtige mвntuirea numai prin singura citire a Scripturilor, fгrг credinюг. Este ca єi cum El ar zice: Nu admiraюi Scripturile, nu le priviюi voi ca niєte izvoare vii? Chiar pe ele mг оntгresc Eu acum, cгci ele mгrturisesc despre Mine; dar voi nu vreюi sг veniюi la Mine sг aveюi viaюг veєnicг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XL, 1, p. 200)

 

„Nu trebuie sг citim Scripturile оn fugг, trebuie sг le meditaюi cu multг grijг єi atenюie.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVIII, 1, p. 285)

 

„Lгsвnd la o parte ce gвndeєte cutare sau cutare, toate sг le cercetaюi єi sг le cгutaюi оn sfintele Scripturi, єi, gгsind acolo adevгrata bogгюie, pe aceasta sг o vвnгm, ca astfel sг ne bucu­rгm єi de veєnicele bunгtгюi.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIII, p. 135)

 

,,Sг nu-mi spunг cineva acele cuvinte deєarte єi vrednice de osвndг: Am de apгrat procese la tribunal, sunt ocupat cu treburile statului, am o meserie, am femeie, оmi cresc copiii, оmi gospodгresc casa, sunt bгrbat care trгiesc оn lume. Nu-i treaba mea sг citesc Scripturile, ci a acelora care s-au lepгdat de lume єi trгiesc оn creєtet de munte, care necontenit acolo оєi duc viaюa. Ce vrei sг spui, omule? Nu-i treaba ta sг citeєti Scriptura, pentru cг eєti prins de nenumгrate griji? Este mai degrabг treaba ta decвt a cгlugгrilor! Cг nu au aceia atвta nevoie de ajutorul dumnezeieєtilor Scripturi, cвtг nevoie au cei ce trгiesc оn mijlocul atвtor griji. Monahii au scгpat de piaюг єi de zgomotul din piaюг; єi-au fгcut colibe оn pustie єi n-au nici o legгturг cu oamenii; cugetг оn tihnг оn liniєtea aceea adвncг єi, stвnd ca оntr-un port, sunt feriюi de orice primejdie. Noi оnsг, clгtinaюi ca оn mijlocul mгrii єi asaltaюi de nenumгrate pгcate, avem nevoie totdeauna, mereu єi mereu, de mвngвierea Scripturilor. Cгlugгrii stau departe de luptг; de aceea nici nu primesc multe rгni; tu, оnsг, eєti necontenit pe cвmpul de luptг єi primeєti nenumгrate rгni; de aceea, ai nevoie єi de mai multe leacuri. Te necгjeєte femeia, te supгrг copilul, te mвnie sluga, te urmгreєte cu ura lui duєmanul, te pizmuieєte prietenul, оюi amгrгєte zilele vecinul, оюi pune piedici pe la spate cel cu care slujeєti оn armatг, te ameninюг adeseori єi judecгtorul, te supгrг foamea, te acoperг jalea pierderii averilor, te оngвmfг bunгstarea, te doboarг nenorocirea; multe sunt prilejurile de mвnie, multe prilejurile de griji, multe pricinile de supгrare єi tristeюe, multe prilejurile de slavг deєartг єi de mвndrie! Nevoile ne оnconjoarг de pretutindeni єi mii єi mii de sгgeюi de peste tot vin оmpotriva noastrг! Drept aceea, avem nevoie neоncetat de armele Scripturii. Sг єtii bine, spune Scriptura, cг prin mijlocul laюurilor treci єi mergi pe creste de ziduri de cetate (Sirah 9, 13).” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 69-70)

 

,,Nu-i cu putinюг, nu-i cu putinюг sг te mвntui dacг nu citeєti necontenit cгrюi duhovniceєti. Ar fi de dorit, оntr-adevгr, dacг prin aceasta ne-am putea mвntui cвndva, chiar citind continuu cгrюile sfinte! Dar ce nгdejde de mвntuire sг mai avem, cвnd nu ne folosim deloc de puterea lor tгmгduitoare, deєi suntem rгniюi de pгcate оn fiecare zi? Nu vezi pe fierari, pe bijutieri, pe argintari, pe toюi cei ce se оndeletnicesc cu orice fel de meserie, cг-єi au la numгr toate instrumentele meseriei lor? Єi de i-ar sili foamea, de i-ar apгsa sгrгcia, aleg sг sufere mai degrabг orice decвt sг se despartг de vreunul din uneltele meseriei lor, chiar pentru ca sг trгiascг? Adeseori mulюi au voit mai degrabг sг se оmprumute єi sг-єi piardг casa єi copiii decвt sг se despartг de cel mai mic dintre instrumentele meseriei lor; єi pe drept cuvвnt. Fiindcг єtiu cг, dacг avвnd instrumentele, nu mai pot lucra єi nu mai pot cвєtiga un ban. Dacг оnsг pгstreazг uneltele, e cu putinюг, muncind continuu, sг stingг cu timpul оmprumutul fгcut; dar dacг se despart de ele єi ajung оn mвinile altora, nu mai pot nгscoci un alt mijloc ca sг-єi uєureze sгrгcia єi sг scape de foame. Tot astfel trebuie sг gвndim єi noi. Dupг cum pentru aceia instrumentele meseriei lor sunt: ciocanul, ilгul, cleєtele, tot aєa єi pentru noi uneltele meseriei noastre sunt cгrюile apostolice єi profetice єi toatг Scriptura, de Dumnezeu insuflatг єi de folos spre оnvгюгturг (II Timotei 3, 16). Єi dupг cum aceia, cu instrumentele lor, fac toate obiectele ce li se cer, tot aєa єi noi, cu dumnezeieєtile Scripturi, fгurim sufletul nostru; dacг e stricat оl оndreptгm, dacг e оnvechit оl оnnoim.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 70-71)

 

„Tu care оn fiecare zi te lupюi cu valurile mгrii acestei vieюi cuprinse de furtunг єi eєti оncгrcat cu atвtea pгcate, ai nevoie оn permanenюг de mвngвierea Sfintelor Scripturi. Te afli оn prima linie a luptei pentru supra­vieюuire єi eєti rгnit оn permanenюг. Femeia ta te mвnie, fiul tгu te supгrг, angajatul tгu te enerveazг, duєmanul tгu оюi face necazuri, prietenul te invidiazг, vecinul te оnjurг, asociatul te sapг, iar judecгtorul te ameninюг. La acestea se adaugг multe situaюii єi оmprejurгri care te tulburг, te neliniєtesc, te mвhnesc єi te оntristeazг, ducвndu-te pвnг оn pragul deznгdejdii. Sгgeюile vrгєmaєilor vгzuюi єi nevгzuюi te lovesc fгrг оncetare de peste tot. De aceea ai nevoie de armele Sfintelor Scripturi. Te rog sг le citeєti, fie cг єtii, fie cг nu єtii puterea cuvintelor lor. Dacг le citim de multe ori, cele ce оnvгюгm acolo nu se mai єterg din mintea noastrг. Єi adesea, ce nu putem оnюelege astгzi, dacг citim єi mвine, оnюelegem imediat, pentru cг bunul Dumnezeu ne lumineazг mintea оn chip nevгzut.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 354-355)

 

„Cгci, spuneюi-mi, cine dintre voi mergвnd acasг, a luat оn mвnг o carte creєtineascг єi a citit cele ce se aflг оn ea, sau a cercetat Scriptura? Nimeni nu poate zice cг a fгcut aєa. Ci oscioare de joc єi table vom gгsi la mulюi, iar cгrюi nicгieri, sau la foarte puюini. Dar єi aceєtia sunt ca єi cei ce nu le au (cгrюile creєtineєti – n.n.), cгci le leagг єi le pun prin lгzi. Єi toatг osвrdia lor este pentru membrane subюiri єi litere frumoase, iar nu pentru citire, єi de aceea nu le dobвndesc pentru folos, ci pentru falг. Atвt de mare este mulюimea slavei deєarte, оncвt pe nici unul nu-l aud lгudвndu-se cг єtie cele ce sunt оn ea, ci cг are carte scrisг cu litere de aur. Єi care este folosul, spune-mi? Cгci nu pentru aceasta s-au dat cele scrise, ca sг le avem оn cгrюi, ci ca sг le scriem єi pe inimi.” (Cuvвnt cг de folos este sг fie neluminate proorociile cele pentru Hristos, pentru neamuri єi cгderea iudeilor, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 70)

 

,,Dar cei ce sunt оnnebuniюi dupг spectacolele de curse hipice pot sг spunг cu cea mai mare exactitate єi numele, єi herghelia, єi rasa, єi locul de provenienюг, єi modul de hrгnire a cailor, єi vвrsta lor, єi cum s-au comportat la curse, єi cine cu cine se оntrece pentru a rгpi premiul, єi care cal pleacг de pe fiecare pistг, єi care este cгlгreюul fiecгruia, care e favoritul alergгrii єi rivalul pe care trebuie sг-l оntreacг. Iar cei ce sunt preocupaюi de cele de pe scenele de spectacole nu sunt mai prejos decвt aceєtia, ba chiar aratг mai multг nebunie pentru cei ce fac necuviinюe оn teatre – adicг pentru actori єi formaюii de muzicг – єi le cunosc neamul єi de unde sunt єi cum au crescut єi toate celelalte. Iar noi, dacг оntrebгm cвte єi care sunt epistolele lui Pavel, nici mгcar numгrul lor nu єtim sг-l spunem. Iar dacг totuєi єtim care sunt єi numгrul lor, oraєele care au primit epistolele nu le cunoaєtem. Iar eunucul acela barbar (Fapte 8), tras de mii de griji єi mii de treburi, aєa stгruia оn citirea Bibliei, cг nici оn vremea cгlгtoriei nu оnceta, ci єezвnd оn trгsurг, cerceta cu mare stгruinюг єi amгnunюime Scripturile. Iar noi, neavвnd aproape nimic din оndatoririle aceluia, care sг ne cheltuie timpul, suntem strгini єi de numele epistolelor, deєi le citim aici оn fiecare duminicг єi ne bucurгm de dumnezeiasca ascultare a lor.” (Оmbrгюiєaюi pe Priscilla єi Aquila єi cele urmгtoare, cuvвntul I, оn vol. Cateheze maritale, p. 145)

 

„Cвnd flгmвnzeєte cineva, este semn de sгnгtate a trupului; aєa єi nevoinюa ascultгrii dumnezeieєtilor Scripturi, este mare semn al sгnгtгюii sufleteєti.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 111)

 

„Mai puюin vinovat vei fi оn a o contrazice єi оn a o discuta, cгci atunci noi o vom judeca vrednicг de atenюia noastrг. Оnsг nu, noi o dispreюuim оn aєa mгsurг оncвt ea este pentru noi ca o cale neavenitг. Mai puюin decвt oricare cuvвnt omenesc, cuvвntul lui Dumnezeu obюine de la noi mai puюinг atenюie. Dumnezeu ne vorbeєte, ce ne intereseazг? Noi trecem chiar fгrг a ne pleca urechea, semnul dispreюului suprem.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 505)

 

„Cei care scot aurul din mine nu оnceteazг cu sгpatul pвnг ce nu scot tot aurul din minг; apoi, cu mult mai mult noi trebuie sг fim cu mai multг tragere de inimг єi mai rвvnitori оn cгutarea cuvin­telor dumnezeieєti. Cг єi noi sгpгm cгutвnd aur, nu aur material, ci duhovnicesc. Nu lucrгm оn minele pгmвntului, ci оn minele Duhului. Cгci mine de aur єi izvoare sunt epis­tolele lui Pavel! Sunt mine, pentru cг ne dau o bogгюie mai preюioasг decвt cel mai scump aur! Sunt izvoare, pentru cг nu seacг niciodatг. Dimpotrivг, cu cвt scoюi din ele, cu atвt izvorгsc mai mult.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 297-298)