SГRГCIA (suportarea ei cu nobleюe єi cu mulюumire)

 

„Nici sг ne pierdem curajul de suntem sгraci, ci cealaltг bogгюie sг o cгutгm, bogгюia оn fapte bune!” (Omilii la Matei, omilia IX, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 117)

 

„... sгrгcia va fi pentru noi o creєtere a odihnei єi a desfгtгrilor; cгci ea єterge pгcatele noastre, dacг o suferim cu mulюumire єi єtiind cг noi ne vom cвєtiga o mare credinюг lвngг Dumnezeu.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXVII, 4, p. 402)

 

,,… trebuie a fi liniєtit єi a nu se оmpuюina cu Duhul, de ce unul este bogat єi altul sгrac, mai ales cг nu fiecare este оmbogгюit de Dumnezeu, ci mulюi din nedreptate, din rгpiri єi lгcomii. Cгci cel care a poruncit ca sг nu ne оmbogгюim, cum ar putea da ceea ce ne-a оmpiedicat a lua?

Dar pentru ca mai mult sг pot astupa gura celor ce grгiesc оmpotriva acestora, haide sг оntoarcem cuvвntul chiar de la оnceput, pe cвnd averea se da omului chiar de Dumnezeu, єi rгspunde-mi: Pentru ce Avraam era bogat, iar Iacov avea lipsг єi de pвinea zilnicг? Oare nu єi acesta era drept ca єi celгlalt? Oare nu deopotrivг pentru cвteєtrei: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, єi al lui Isaac, єi al lui Iacov? Deci pentru ce unul era bogat, iar celгlalt muncea pe platг la altul? Dar оncг ceva mai mult: Pentru ce Isav era bogat, deєi era nedrept єi prigonitor de frate, pe cвnd Iacov a fost оn slujbг la strгini atвta timp? Pentru ce iarгєi Isaac a trгit оn liniєte оn toatг vremea, pe cвnd Iacov a trгit numai оn scвrbe єi necazuri, pentru care єi zicea: Mici єi cumplite sunt zilele mele (Fac. 47, 9)? Pentru ce oare David, proroc єi оmpгrat fiind, a trгit toatг viaюa оn necazuri, оn vreme ce Solomon, fiul sгu, vreme de patruzeci de ani a petrecut viaюa cea mai liniєtitг, bucurвndu-se de cea mai adвncг pace, de slavг, cinste, єi de toate dezmierdгrile omeneєti? Deci cum? Oare nu єi оntre proroci, unul era necгjit mai mult, iar altul mai puюin? Єi pentru ce aєa? Pentru cг fiecгruia оi era spre folos.

Pentru aceea, iubiюilor, fiecare din noi este dator sг zicг: Judecгюile tale sunt adвnc nemгrginit (Ps. 35, 7). Cг dacг pe acei mari єi minunaюi bгrbaюi Dumnezeu nu i-a оncercat la fel, ci pe unul prin sгrгcie, pe altul prin bogгюie, pe unul prin liniєte, pe altul prin zbucium єi scвrbe, apoi cu atвt mai mult trebuie a face aєa cu noi. Оmpreunг cu acestea gвndeєte-te єi la faptul cг multe din cele petrecute nu sunt dupг voia lui, ci dupг rгutatea noastrг. Deci nu zice: Pentru ce acela este bogat, deєi este om rгu, iar celгlalt este sгrac, deєi este drept? Cгci єi la acestea se poate rгspunde єi zice cг nici dreptul nu are vreo vгtгmare din sгrгcie, ci оncг оєi adaogг mai multг laudг, єi nici cel rгu nu are vreun cвєtig din bogгюie, dacг nu se schimbг, ba оncг chiar єi mai оnainte de pedeapsa de acolo bogгюia de multe ori i-a fost pricinг de multe rele єi l-a bгgat оn mii de necazuri. Dumnezeu оnsг lasг єi pe unul єi pe altul, ca pe de-o parte sг arate cг omul este оnzestrat cu voie slobodг, iar pe de altг parte, ca sг оnveюe pe alюii a nu-єi ieєi din minюi pentru averi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIX, pp. 308-309)

 

,,Chiar de ai fi sгrac, totuєi vei putea sг trгieєti cu mulюгmire filosofвnd, єi dimpotrivг, de ai fi bogat, vei fi cu toate acestea cel mai de jelit dintre toюi oamenii dacг vei fugi de virtute. Cгci cele mai оnsemnate pentru noi sunt cele ce юin de virtute; iar dacг aceasta n-o ai, apoi de celelalte nu ai nici un folos.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIX, p. 310)

 

,,Dar poate cг vezi pe alюii dezmierdвndu-se оn bogгюii, iar tu gгsindu-te оn sгrгcie, pe alюii оmbrгcaюi оn haine strгlucite єi cu vazг оn lume? Оnsг nu te gвndi numai la acestea, ci єi la supгrгrile izvorвte din ele. De asemenea, єi fiind vorba de sгrгcie, gвndeєte-te nu numai la lipsurile ce le оndurг cineva, ci єi la plгcerea ce izvorгєte de aici. Bogгюia are faюa veselг, pe cвnd cele dinlгuntru sunt cuprinse de оntuneric, оn vreme ce sгrгcia cu totul dimpotrivг. Dacг vei voi a deschide єi a cerceta fiecгruia din aceєtia doi, vei gгsi оn sufletul sгracului multг liniєte єi slobozenie, pe cвnd оn al bogatului mult vuiet, multг tulburare єi neliniєte. Dacг tu te оntristezi vгzвndu-l pe acela bogat, apoi єi acela mai mult оncг decвt tine se оntristeazг vгzвnd pe un altul mai bogat decвt dвnsul; єi dupг cum tu te temi de acela, aєa єi el se teme de celгlalt, aєa cг prin acest fapt cu nimic nu te оntrece. Dar poate cг te оntristezi vгzвndu-l pe acela stгpвn, pe cвnd tu eєti dintre cei stгpвniюi de dвnsul єi un om simplu. Dar gвndeєte-te la ziua moєtenirii lui, adicг cвnd altul оi va lua locul; gвndeєte-te оncг єi la tulburгrile ce le are chiar єi mai оnainte de acea zi, la primejdiile єi ostenelile ce le are, la linguєirile ce le оntrebuinюeazг faюг de cei mai mari decвt dвnsul, la nesomnul lui єi la toate celelalte ticгloєii pe care le оndurг.

Acestea toate le grгim cгtre cei ce nu voiesc a filosofa, pe cвnd dacг ar єti, am putea sг-i mвngвiem prin alte cuvinte; acum оnsг este nevoie a le grгi cu cuvinte mai aspre. Deci cвnd tu vezi pe unul оmbogгюit, gвndeєte la cel mai bogat decвt acela, єi atunci оl vei vedea єi pe acesta оn aceleaєi nemulюгmiri ca єi tine. Dupг acesta, gвndeєte-te apoi єi la cel mai sгrac decвt tine, єi cвюi poate s-au culcat flгmвnzi, cвюi au pierdut averile pгrinteєti, iar acum locuiesc prin temniюe єi-єi doresc moartea оn fiecare zi.

Aєadar nici sгrгcia nu poate fi pricinг de tristeюe єi nici bogгюia nu zгmisleєte plгcerea єi mulюгmirea sufleteascг, ci numai cugetul nostru este care iscг єi pe una, єi pe alta.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVIII, pp. 413-414)

 

,,Cel ce curгюг umblгtorile altora este trist єi amгrвt cг nu poate scгpa de aceastг breaslг socotitг cea mai ruєinoasг – dar dacг l-ai scгpa de dвnsa єi l-ai face ca el sг sporeascг оn cele trebuitoare, iarгєi va fi scвrbit cг nu poate sг-єi agoniseascг mai mult decвt оi trebuie. De i-ai da apoi mai mult, el iarгєi va voi a fi acestea оndoite, єi pentru aceea se va оntrista оncг mai mult ca la оnceput. De i-ai da оndoit єi оntreit, el iarгєi se va scвrbi, cг nu este оntr-o dregгtorie. Dacг i-ai da єi aceasta, el se va crede cel mai ticгlos, cгci nu este cel dintвi dregгtor. Dar chiar єi aceastг dorinюг de i-ai оmplini-o, el se va vгicгri cг nu stгpвneєte, iar cвnd va stгpвni, va fi trist cг nu stгpвneєte оntregul neam. De va stгpвni оntregul neam, va fi nemulюгmit cг nu stгpвneєte mai multe neamuri: iar cвnd оl vei pune stгpвn єi al mai multor neamuri, el va fi scвrbit cг nu este stгpвnul tuturor neamurilor. Cвnd ajunge ocвrmuitor, el este amгrвt cг nu este оmpгrat, єi cвnd se vede оmpгrat, este trist cг nu este singurul. Dar chiar singurul de ar fi, el este totuєi plin de scвrbг єi amгrгciune cг nu este оmpгrat єi asupra varvarilor, єi tot nemulюгmit va fi, cг nu este оmpгrat al оntregii lumi. Єi de ar fi оmpгratul оntregii lumi, pentru ce nu ar fi adicг єi al altei lumi? Єi tot aєa mergвnd cu cugetul оnainte, nu-l lasг niciodatг a fi mulюгmit.

Ai vгzut cг chiar de vei face оmpгrat pe cel mai nemernic sгrac, tot nu ai nimicit nemulюгmirea єi оntristarea din sufletul lui dacг mai оntвi nu ai оndreptat gвndul lui cel iubitor de lгcomie?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVIII, pp. 414-415)

 

,,Nu bogгюia este pricinг de plгcere sau mulюumire sufleteascг, єi nici sгrгcia pricinг de nemulюгmire єi tristeюe, ci numai pгrerea sau credinюa noastrг, cгci nu avem ochii cugetului curaюi оndeajuns, nici nu stau pe loc, ci se abat єi joacг оn toate pгrюile. Єi dupг cum trupurile cele sгnгtoase, dacг le vei hrгni chiar numai cu pвine goalг, ele tot sunt zdravene єi pline de viaюг, iar cele bolnгvicioase de le-ai оndopa cu toate mвncгrurile, cu atвt mai mult оncг se vor face mai єubrede єi fгrг nici o vlagг оn ele, оntocmai aєa se petrece єi cu sufletul. Cei mici cu sufletul nu vor fi veseli єi mulюгmiюi sufleteєte chiar de ar avea pe cap diadema оmpгrгteascг єi cinstirile cele nespuse, pe cвnd cei filosofi, chiar оn temniюг de s-ar gгsi, chiar оn lanюuri єi оn cea mai neagrг sгrгcie, ei totuєi se vor bucura de cea mai nevinovatг plгcere єi mulюгmire sufleteascг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVIII, p. 415)

 

,,Este єi o altг mвngвiere cu mult mai mare, aceea adicг de a ne gвndi la relele єi la bunгtгюile viitoare, rele єi bunгtгюi cu adevгrat simюite de fiecare din noi, єi de la acelea a ne mвngвia.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVIII, p. 415)

 

,,Sгracul de multe ori s-a vгzut mergвnd оnainte єi dгinuind оn sгrгcia lui єi pвnг la o sutг de ani, pe cвnd bogatul, neputвnd a se dezmierda cu bogгюiile sale nici chiar vreme de un an, de multe ori s-a vгzut deodatг sгrac єi golit de toate bogгюiile.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVIII, p. 416)

 

,,Cгci pe pгcгtoєi trebuie оntruna a-i jeli, mai vвrtos cвnd se bucurг de bogгюie єi multг оmbelєugare, ca єi pe cei bolnavi care se оmbuibг cu mвncгrurile єi se оmbatг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 429)

 

,, Vrednic de lacrimi sunt eu, care nimic nu am. Bine ai spus cг nu ai nimic, nu pentru cг nu ai ceea ce are acela, ci fiindcг crezi faptul bogгюiei lui a fi un lucru fericit, pentru care dacг ai fi aєa, apoi ai fi vrednic de mii de jelanii. Cгci єi cel sгnгtos, dacг fericeєte pe cel bolnav єi culcat оn plapumг moale, este cu mult mai ticгlos decвt acel bolnav, pentru cг nu are nici o simюire de bunгtгюile sale. Aceasta se petrece єi cu cei ce se plвng cг sunt nenorociюi din pricinг cг nu au bogгюii, pentru care єi viaюa lor оntreagг este zbuciumatг єi tulburatг. Niєte astfel de graiuri au pierdut pe mulюi, i-au jertfit diavolului єi i-au fгcut mai nenorociюi decвt cei topiюi de foame.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, pp. 429-430)

 

,,Nu bogгюia este aceea care aduce omului plгcere єi mulюumire, ci cugetarea cea оnюeleaptг; iar dacг aceasta nu este, apoi chiar de ar avea cineva toate ale lumii, totuєi se va crede mai lipsit єi mai jelit decвt toюi. Cгci єi cel despre care ne este vorba acum, deєi i se dгduse atвta cinste pe cвtг voise, iarгєi s-a оntristat cг nu i s-a dat mai multг, єi dacг i s-ar fi dat єi mai multг, el ar fi cгutat alta єi mai mare; єi de i s-ar da la оndemвnг o baniюг de galbeni, el chiar єi atunci s-ar sfвrєi de оntristare, ca nu cumva sг fie numai o jumгtate de baniюг. Dacг nu chiar de la оnceput a arгtat o astfel de lгcomie, tu sг nu te minunezi, fiindcг nici beюivii nu se оnfierbвntг de la оnceput, ci dupг ce оєi umplu pвntecele de bгuturг, оncг mai grozav li se aprinde pofta de bгut. Tot aєa єi aceєtia, cu cвt оєi vor strвnge mai multe bogгюii, cu atвta ei se gгsesc parcг оn mai mare sгrгcie, єi cei ce agonisesc mai mult, aceєtia sunt mai cu seamг cei sгraci.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 431)

 

„Pentru ce te boceєti? Cг eєti sгrac єi lipsit de cele trebuitoare? Dar de aceea mai cu seamг trebuie ca sг te boceєti, cг eєti mic de suflet, iar nu pentru cг eєti sгrac; nu pentru cг nu ai avere, ci pentru cг preюuieєti atвt de mult banii. Pavel murea оn fiecare zi єi nu plвngea, ci оncг se єi bucura; оntruna se lupta cu sгrгcia єi nu era trist, ci оncг se єi mвndrea. Dar tu, fiindcг nu ai toate cele trebuitoare оn cursul anului, te оntristezi єi te tulburi? Da, zici tu, cг acela se оngrijea numai de ale sale, iarг eu trebuie sг mг оngrijesc єi de slugi, єi de copii, єi de femeie. Dar nici el nu se оngri­jea numai de ale sale - ci de ale lumii оntregi. Tu te оngrijeєti pentru o singurг casг, iar el pentru sгracii cei mulюi ce erau оn Ierusalim, pentru cei din Macedonia, pentru cei de pretutindeni care trгiau оn sгrгcie, pentru ca sг se dea acelora nu mai puюin decвt se primea. Cгci оndoitг era grija lui de lumea оntreagг: єi ca sг nu fie lipsitг de cele trebuitoare, єi ca оn cele duhovniceєti sг se оmbogгюeascг. Єi nu atвt te оntristeazг pe tine copiii cei flгmвnzi pe cвt оl оntristau pe dвnsul toate treburile credincioєilor. Єi ce spun eu ale credincioєi­lor? Cвnd el nu era slobod nici de cele ale necredincioєilor, ci оncг atвt de mult se topea din aceastг pricinг, оncвt se єi ruga ca sг fie anatema pentru dвnєii, iar tu chiar de ar fi de mii de ori foamete, nu ai primi sг mori nici pentru nimeni din lume. Tu te оngrijeєti pentru o singurг femeie, iar el se оngrijea pentru Bisericile de pe pгmвnt. Cг grija mea, zice, este pentru toate Bisericile (2 Cor., 11, 28).

Deci pвnг cвnd te vei juca, o, omule, asemгnвndu-te pe tine cu Pavel, єi nu vei conteni o datг cu aceastг micime de suflet? Aєadar, trebuie a plвnge nu cвnd suntem оn sгrгcie, ci cвnd pгcгtuim. Aceasta cu adevгrat cг este vrednic de plвns, pe cвnd celelalte sunt de rвs. Dar nu numai aceasta mг оntristeazг, zici tu, ci єi cг cutare este cu stгpвnire, iarг eu sunt necinstit єi оnjosit. Єi ce este cu aceasta? Cгci єi fericitul Pavel la mulюi li se pгrea cг este necinstit єi оnjosit. Dar acela era Pavel, zici tu. Aєadar, nu firea lucrurilor face tristeюea єi nemulюumirea ta, ci slгbiciunea pгrerii tale. Deci nu plвnge sгrгcia, ci pe tine, care te afli astfel, єi mai bine zis, nici pe tine sг nu te plвngi, ci te оn­dreaptг; nici umbla dupг averi, ci ceea ce face pe cineva de mii de ori mai ve­sel, adicг filosofia єi virtutea, pe acestea le urmeazг necontenit. Cвnd sunt acestea, nu este nici o pagubг sгrгcia; iar dacг acestea lipsesc, nu este nici un folos din averi.

Cгci ce folos este, spune-mi, au cei bogaюi, dacг sufletele le sunt sгrace? Nu atвta te plвngi tu pe sineюi, pe cвt se plвnge acela cг nu are оncг averile tuturor. Iar dacг poate nu plвnge ca tine, deschide conєtiinюa lui єi vei vedea plвngerile єi bocetele sale. Voieєti poate sг-юi arгt bogгюia ta, ca astfel sг con­teneєti a ferici pe cei bogaюi оn bani? Vezi cerul acesta cвt de mare єi de fru­mos este, cвt de sus se gгseєte? Dar de frumuseюea aceea nu se bucurг mai mult bogatul, єi nici cг ar putea sг te оntreacг cu vederea єi sг facг cu el ce ar voi, cгci precum s-a fгcut pentru dвnsul, tot aєa s-a fгcut єi pentru tine. Dar soarele, acest astru strгlucit єi luminat, care оncвntг vederile noastre, oare nu este de obєte tuturor єi nu toюi se bucurг de el deopotrivг, єi sгraci, єi bogaюi? Dar оncг єi cununa stelelor єi crugul lunii, oare nu tuturor rгsar deopotrivг? Dar mai drept vorbind, єi dacг ar trebui a spune ceva minunat, apoi noi cei sгraci ne bucurгm mai mult de acestea decвt cei bogaюi. Cгci aceєtia, cufundaюi de multe ori оn beюii єi petrecвnd оn ospeюe єi somn adвnc, nici cг simt оnsemnгtatea acestora, gгsindu-se sub acoperгmвntul caselor єi la umbrг - pe cвnd sгracii mai mult decвt toюi se gгsesc desfгtвndu-se sub frumuseюea aces­tor stihii.

Dar dacг vei cerceta chiar єi aerul, cel ce este pretutindeni revгrsat, vei ve­dea cг sгracul se bucurг de un aer mai curat єi mai оmbelєugat. Cгci cгlгtorii єi lucrгtorii de pгmвnt se dezmiardг оn mijlocul acestor stihii mai mult decвt cei din cetate, ba оncг chiar єi meєteєugarii se bucurг de ele mai mult decвt cei ce stau оn cetate єi care se оmbatг оn fiecare zi.

Єi ce este pгmвntul? Oare nu este de obєte tuturor? Nu, zici tu. Dar cum de zici acestea, spune-mi? Apoi iatг, zici tu, cг cel bogat chiar єi оn oraє are mai multe pogoane de pгmвnt, єi cг a оnfiinюat pe ele grгdini оntinse, dar apoi єi оn юarinг are multe ogoare оnsuєite lui. Dar ce? Fiindcг el єi le-a оnsuєit, apoi el singur se bucurг de ele? Deloc, chiar de ai spune cвt de multe. Cгci roadele acelor ogoare este silit a le оmpгrюi la toюi, єi grвul, єi vinul, єi untde­lemnul pentru tine le face єi pretutindeni slujeєte юie. Dar chiar єi acele grгdini оntinse, cum єi casele, dupг cheltuielile cele nespuse, dupг acele osteneli єi necazuri, юie оюi aduc folosinюг, luвnd de la tine pentru atвtea slujbe puюin ar­gint. Chiar єi la bгi єi pretutindeni ar putea vedea cineva petrecвndu-se acelaєi lucru: pe cei bogaюi cheltuind єi bani, єi griji, єi osteneli, iarг pe sгraci cu pu­юini bani folosindu-se de toate acestea оn liniєte. Єi deci nu se foloseєte de pг­mвnt mai mult decвt tine, cгci doarг acela nu umple zece pвntece, єi tu numai unul.

Dar poate cг el se оmpгrtгєeєte din mвncгruri mai alese? Apoi nici nu este aici mare lгcomie; dar iatг cг chiar єi aici te vom gгsi tot pe tine avвnd mai mult. Belєugul mesei lui de aceea юi se pare юie a fi de rвvnit, fiindcг poate el are mai multг plгcere; dar chiar єi plгcerea aceasta tot mai multг este la cel sгrac, єi nu numai plгcere, ci єi sгnгtate. Bogatul poate cг оn aceasta covвrєeєte pe cel sгrac, cг-єi fгureєte singur trupul mai slab єi plгpвnd, єi cг-єi adunг mai multe izvoare de boli. Cгci toate cele ale sгracului sunt iconomisite dupг fire, iar cele ale bogatului, din pricina necumpгtгrii єi a stricгciunii, se sfвrєesc totdeauna оn boli.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XII, pp. 124-126)

 

„Cel sгrac, prin mвncarea lui cea simplг оєi cвєtigг sг­nгtate, putere єi vigoare. Deci nu plвnge pe mama sгnгtгюii, pentru sгrгcie, ci оncг te єi bucurг, єi de voieєti a te оmbogгюi, dispreюuieєte averile.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XII, p. 126)

 

,,Dacг vreюi, sг vorbesc mai оntвi de suferinюa care pare tuturora cel mai greu de оndurat, de sгrгcie єi de chinurile pricinuite de ea. Cг toюi oamenii de pretutindeni o deplвng. Cine a fost mai sгrac decвt Iov? Nu era oare mai sгrac decвt cei ce stau оntinєi lвngг zidurile bгilor, decвt cei care dorm оn cenuєa cuptoarelor, оntr-un cuvвnt mai sгrac decвt toюi oamenii? Aceєtia au cel puюin o hainг ruptг; Iov zгcea gol, avea pe el numai haina datг de Dumnezeu; pielea de pe trup, єi pe aceasta diavolul o ciuruise peste tot cu bube groaznice. Mai mult, sгracii se mai pot adгposti sub acoperiєul pridvoarelor bгilor sau оntr-o colibг! Iov оnsг stгtea zi єi noapte sub cerul liber; nici un acoperiє, cвt de mic, nu-i uєura chinul. Mai mare grozгvie e alta. Sгracii se єtiu pe ei cu o mulюime de pгcate; Iov nu se єtia cu nimic vinovat. Lucrul acesta, de a nu se єti vinovat cu nimic, acest lucru, dintre toate necazurile lui, оi mгrea єi mai mult durerea єi оi fгcea єi mai mare suferinюa. Sгracii, dupг cum spuneam, оєi pot gгsi multe vini; єi nu-i puюin lucru pentru uєurarea suferinюei sг єtii cг eєti pedepsit pe drept. Iov era lipsit оnsг єi de aceastг mвngвiere; dusese o viaюг plinг de virtuюi, єi iatг cг suferea ca unul dintre cei mai mari ticгloєi! Sгracii sunt obiєnuiюi de multг vreme, de la оnceput, cu suferinюa; Iov оndura o sгrгcie necunoscutг pвnг atunci. A ajuns dintr-o datг din bogat sгrac. Dupг cum ai mare mвngвiere cвnd єtii pentru ce suferi, tot aєa ai tot atвta mвngвiere cвnd trгind оn sгrгcie, eєti obiєnuit de la оnceput cu sгrгcia. Dreptul acela оnsг era lipsit єi de o mвngвiere, єi de alta. Totuєi n-a cгzut. Ai vгzut cг a ajuns atвt de sгrac, cum nu mai putea fi altul? Este oare cineva mai sгrac decвt cel care n-are nici hainг, nici adгpost? Dar, mai bine spus, Iov nu putea avea nici pгmвntul gol. Nu zгcea pe pгmвnt, ci pe gunoi. Aєadar єi tu, cвnd te vei vedea ajuns оn sгrгcie, du-te cu mintea la suferinюa dreptului, єi оndatг vei primi curaj, оndatг vei оndepгrta orice gвnd de tristeюe.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia a III-a, 5, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 50-51)

 

„Oare sгrгcia e un lucru rгu? Dar atunci de unde єi-a cвєtigat bunul renume Iov?” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, IV, 16, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 274)

SГRГCIA (de bunг voie)

 

„Nimeni nu poate fi mai bogat decвt cel ce єi-a ales de bunг voie sгrгcia.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XVIII, p. 241)

 

SГRBГTORILE (definiюia)

 

,,… sгrbгtoarea este arгtarea sгvвrєirilor cele bune, evlavia sufletului єi strгєnicia vieюii. Dacг le ai pe acestea, apoi vei putea sг prгznuieєti totdeauna.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVIII, p. 292)