SCRIPTURA (scopul єi rostul ei)

 

,,Pentru aceea harul Duhului a fгcut sг ni se dea оn scris cuvintele Domnului, pentru ca, luвnd din Scripturi leacuri оmpotriva patimilor noastre, sг putem scгpa de pedeapsa ce atвrnг deasupra capetelor noastre.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VII, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 155)

 

„Dacг Dumnezeu a socotit demn sг ne dea Sfintele Scripturi, sг judecгm prin urmare cг aceste cгrюi pгrinteєti nu pot avea de scop decвt mвngвierea noastrг, luminarea noastrг, corectarea noastrг, forюa noastrг. Aceste cгrюi venite din cer au оn vedere credinюa, virtutea, оndreptarea vieюii noastre оntregi. Vai! Pentru ce trebuie ca laєitatea noastrг єi nebunia noastrг sг ne facг mai vinovaюi, pe noi care neglijгm un ajutor atвt de preюios?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 508)

SCRIPTURA (Legea Veche)

 

„Єtiu cг sunt unii ce оnvinovгюesc pe Legiuitor єi spun cг legea a pricinuit cгderea. Deci, mai оntвi este nevoie a sta оmpotriva acestei clevetiri єi a arгta din fapte cг nu din urг faюг de om, nici vrвnd sг necinsteascг firea noastrг, ci din dragoste єi purtare de grijг a dat Legea - iar ca sг te оncredinюezi cг ne-a dat-o ca ajutor оn luptг, ascultг ce zice Isaia: Legea o a dat spre ajutor (8, 20); єi iarгєi strigг Prorocul: Fгclie picioarelor mele este Legea Ta, єi luminг cгrгrilor mele (Ps., 118, 105) - iar cel ce urгєte nu destramг оntunericul prin fгclie, nici nu cгlгuzeєte prin luminг pe cel rгtгcit; єi, iarгєi, Solomon: Porunca Legii este sfeєnic єi luminг єi calea vieюii єi mustrare єi оnvгюгturг (Pilde 6, 23). Iatг cг nu e numai ajutor, nu e numai fгclie, ci єi luminг єi viaюг: єi nu dг aєa ceva cel care urгєte єi vrea sг dea pierzгrii, ci cel ce tinde mвnг de ajutor єi ridicг. De aceea єi Pavel, grгind cu оnflгcгrare cгtre iudeu єi arгtвndu-i cвt cвєtig a adus Legea єi cг ea e odihnг, iar nu povarг firii noastre, grгia: Iatг, tu te numeєti iudeu, єi te culci pe Lege (Rom., 2,17). Vezi cг nu spre a оmpovгra firea noastrг, ci spre a-i da odihnг a dat Dumnezeu Legea?” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al optulea, p. 109)

 

„… a arгtat cг darea Legii e mai de cinste decвt toate acestea: dat fiind cг ferirea de primejdie, єi decвt depгrtarea rгzboaielor, єi decвt naєterea de prunci buni, єi decвt naєterea de prunci mulюi, єi decвt belєugul celor de trebuinюг, cu mult mai mare dar este a primi Legea єi a оnvгюa оndreptгrile lui Dumnezeu, punвnd aceasta оn urma tuturor binefacerilor ca pe o culme єi оmpreunare a bunгtгюilor, a adaos zicвnd: Nu a fгcut aєa la tot neamul (Ps., 147, 9). Aєa, cum? Mulюi s-au bucurat adeseori єi de belєug, єi de celelalte bunгtгюi arгtate. - Dar nu despre cele binefacerile zise la оnceput spun cг nu a fгcut aєa la tot neamul, zice, ci despre Lege - єi de aceea a adгugat: Єi judecгюile Sale nu le-a arгtat lor (Ps., 147, 9). Vezi cг Legea este mai mare decвt bunгtгюile pe care le-am оnєirat?” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al optulea, pp. 110-111)

 

„Cг dacг ceea ce are mai mult iudeul faюг de celelalte noroade este faptul cг ei singuri dintre ceilalюi oameni au fost cinstiюi cu darea Legii scrise, оnseamnг cг prin aceasta Dumnezeu nu a оmpovгrat, ci a cinstit firea noastrг. Єi nu i-a cinstit doar prin darea legii, ci єi prin faptul cг le-a dat-o El оnsuєi, nu prin mijlocitor: cг mare cinstire este єi acesta.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al optulea, p. 112)

 

,,Aceєtia (israeliюii – n.n.) оn vreme ce nu duceau o viaюг plinг de necaz, ci se bucurau de liniєte, nemaimulюumindu-se cu traiul lor cel fericit, au alunecat la necinstire. Deci ce-a fгcut Dumnezeu cu dвnєii? Le-a dat o mulюime de legiuiri, оmpiedicвnd trвndгvia єi moleєirea lor. Єi ca sг afli cг niєte astfel de legiuiri nu duceau spre vreo virtute oarecare, ci le erau date ca un frвu, aєa zicвnd, care sг le dea pricinг de muncг, ascultг ce spune Prorocul de dвnєii: Єi le-am dat lor porunci nu bune (Iez. 20, 25). Dar ce va sг zicг: nu bune? Adicг porunci care nu duc defel la fapta bunг, pentru care a єi adгogat: єi оndreptгri оntru care nu vor fi vii. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, p. 70)

 

„Legea a adus pedeapsa, a fost arгtг­toare a pгcatului, iar nu fгcгtoare, cгci a descoperit оncг mai lгmurit rгul, єi-l pedepsea, оnsг nu оmpingea pe cineva la rгu, єi slujea nu spre a se face pгcatul sau moartea, ci spre a fi pedepsit cel ce pгcгtuia. Pгcatul deci єi omoarг, єi osвndeєte, iar legea pedepsind, slгbea pe nesimюite puterea pгcatului, єi prin frica de pedeapsг оl оmpiedica єi-l оmpuюina.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, p. 72)

 

„Aє aduce iarгєi, cu plгcere, un iudeu оn faюa mea, ca sг-i vorbesc єi sг-i arгt cг Legea stricг Legea, cг Legea nu are оn ea оnsгєi nici trгinicie, nici desгvвrєire, cг nu are adevгrul, ci umbra. Cele poruncite de Lege erau umbrг, ale noastre, adevгr; acelea, simboluri, ale noastre, realitгюi. Cum se face, iudeule, cг a fost hrгnit de un corb Ilie, pe care tu оl cinsteєti, pe care-l aєtepюi sг vinг, despre care vorbeєti multe єi pe care-l numeєti prooroc? Dupг Lege, corbul este o pasгre necuratг, cг aєa a poruncit Legea, sг fie necurat corbul. Cum, dar, a fost hrгnit proorocul de un corb necurat? Dacг Legea numeєte pe corb necurat, atunci negreєit trebuie sг fie necurat єi cel hrгnit de corb. Dar nu s-a оntвm­plat asta, Doamne fereєte! Ilie a fost hrгnit de un corb pen­tru cг Ilie nu socotea necuratг nici una din fгpturile lui Dumnezeu.” (Cuvвnt la Petru Apostolul єi Ilie Proorocul, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 550)

 

,,… legea datг iudeilor era un pedagog” (Despre soartг єi providenюг, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 202)

SCRIPTURA (Legea veche єi Legea Nouг)

 

„Vreюi sг оncepem prin ceea ce priveєte Patima Domnului nostru? Ce spune оnchipuirea? Ia un miel pentru fiecare casг, junghie-l єi fг precum v-a poruncit Domnul, єi vг porunceєte (Ieє., 12, 3). Iisus Hristos nu vorbeєte aєa, El nu porunceєte sг facem aceea, ci El Se aduce єi Se jertfeєte pe Sine Оnsuєi Tatгlui Sгu ca o ardere de tot grasг.

Vedeюi fraюilor, cum a fost datг оnchipuirea prin Moise, єi adevгrul a fost adus de cгtre Iisus Hristos. Єi оncг: pe Muntele Sinai, atunci cвnd amaleciюii au venit sг-i atace pe evrei, braюele lui Moise erau юinute ridicate de douг pгrюi prin Or єi Aaron (Ieє., 17), dar Iisus Hristos єi-a юinut El Оnsuєi mвinile оntinse pe cruce. Vedeюi cum a fost dat chipul єi cum a fost adus adevгrul. Legea zice: Blestemat tot cel ce nu va plini toate cuvintele legii acesteia (Deut., 27, 26). Dar ce zice harul? Veniюi la Mine toюi cei osteniюi єi оmpovгraюi, єi Eu vг voi odihni (Mt., 11, 28). Єi Sfвntul Pavel: Iisus Hristos ne-a rгscumpгrat din blestemul legii, fгcвndu-se blestem El оnsuєi pentru noi (Gal., 3, 13). Pentru cг noi ne bucurгm de un aєa mare har, єi de adevгr, vг оndemn sг avem grijг ca mгreюia acestui dar sг nu ne facг mai laєi єi mai mвndri. Cu cвt mai mare este cinstea pe care am primit-o, cu atвt mai mare trebuie sг fie єi virtutea noastrг. Cel care primind puюin, aduce puюin, nu este de dispreюuit mult; se va judeca vrednic de un chin mai mare cel care, ridicat la cel mai оnalt grad de cinstire, nu face apoi nimic оn afarг de ceea ce este josnic єi dispreюuit.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XIV, 4, pp. 69-70)

 

„Оn Legea Veche, toate lucrurile erau оnchipuiri, adicг tгierea оmprejur, jertfele, arderile de tot, miresmele. Оn cea nouг, nu este la fel, ci totul este adevгr. Оn sfвrєit, nu carnea trebuie tгiatг оmprejur, ci gвndurile cele rele; trebuie a se rгstigni pe sine, єi a tгia, a arde poftele rele єi pofta trupului.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXIII, 1, p. 158)

 

„ Desfiinюгm noi legea prin credinюг? Nicidecum! Dimpotrivг, оntгrim Legea (3, 31).

Ai vгzut оnюelepciune negrгitг єi iscusitг? Cгci expresia оntгrim aratг cг Legea nu mai era оntгritг, ci slabг єi desfiinюatг. Priveєte mгreюia puterii lui de argumentare, єi cu cвtг mulюime de idei pregгteєte ceea ce voieєte a arгta, cгci prin aceastг expresie nu numai aratг credinюa ca stricгtoare a Legii, ci оncг este ajutгtoarea ei, dupг cum єi Legea este premergгtoare credinюei. Dupг cum a afirmat credinюa ca mгrturisitг de Lege єi de prooroci: fiind mгrturisitг de Lege єi de prooroci (3, 21), tot aєa єi aici aratг cг aceastг credinюг a fгcut Legea neputincioasг. Єi cum a fгcut-o neputincioasг? Ascultг: care era rolul Legii, din ce cauzг fгcea ea totul? Desigur cг pentru a face pe om drept; оnsг tocmai la aceasta Legea nu a avut nici o putere, cгci toюi au pгcгtuit, zice. Deci credinюa venind a fгcut acest lucru, adicг omul deodatг ce a crezut, s-a єi оndreptгюit. Aєadar puterea Legii nu s-a mai manifestat, єi ceea ce Legea se silea ca sг оndeplineascг єi fгcea fгrг succes, aceea credinюa a оndeplinit-o єi a adus-o la bun sfвrєit. Aєadar credinюa nu a desfiinюat Legea, ci a оntгrit-o.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, pp. 112-113)

 

„ Iar Legea a intrat єi ea ca sг se оnmulюeascг greєeala; iar unde s-a оnmulюit pгcatul, a prisosit harul (5, 20).

Fiindcг a arгtat cг lumea a fost condamnatг de la Adam, iar de Hristos mвntuitг єi izbгvitг de osвndг, de aceea, la timpul potrivit, vorbeєte єi despre Lege, iarгєi zгdгrnicind credinюa pe care iudeii o aveau оn ea. Nu numai cг aceasta n-a folosit cu nimic, zice, ci s-a sporit boala introducвndu-se legea. Particula ca sг se, din acest pasaj, nu este cauzalг, ci rezultativг, adicг legea n-a fost datг ca greєeala sг se оnmulюeascг, ci ca sг se micєoreze єi nimiceascг cu totul; оnsг s-a оntвmplat cu totul invers, єi aceasta nu din cauza naturii legii, ci din lenevirea celor ce au primit-o. Оnsг de ce oare n-a zis a fost datг, ci a intrat? A arгtat cг legea a fost temporarг, єi temporarг a fost єi necesitatea ei, iar nu principialг sau de la оnceput, dupг cum spune єi оn Epistola cгtre Galateni, оnvederвnd acelaєi lucru: Iar оnainte de venirea credinюei, noi eram pгziюi sub Lege, fiind оnchiєi pentru credinюa care avea sг se descopere (Galateni 3, 23). Aєadar, nu pentru sine pгzea turma, ci pentru altceva, adicг pentru credinюг. Fiindcг anumiюi iudei erau desfrвnaюi єi grosolani, єi nepгsгtori chiar faюг de darurile ce li se acordaserг, li s-a dat Legea, ca aceasta sг-i mustre mai mult, sг-i оnveюe clar оn ce se aflau єi, mгrind vinovгюia lor, sг-i оngrгdeascг оncг mai mult. Оnsг nu te teme, cгci aceasta s-a fгcut nu ca pedeapsa sг-юi fie mai mare, ci pentru ca harul sг se arate mai оmbelєugat. De aceea a єi adгugat: Iar unde s-a оnmulюit pгcatul, a prisosit harul. Nu a zis simplu a prisosit, ci mai mult a prisosit. Nu ne-a scгpat numai de pedeapsг, ci єi de pгcate, єi ne-a dat viaюг єi toate celelalte, de care de multe ori am vorbit. Dupг cum cineva nu numai cг ar izbгvi pe un bolnav de friguri de boala lui, ci оncг l-ar face єi frumos, puternic єi vrednic de respectat, sau pe cel flгmвnd nu numai cг l-ar hrгni, ci оncг l-ar mai face єi stгpвn peste mari averi, єi l-ar aєeza оntr-o demnitate foarte оnaltг, оntocmai aєa a fгcut єi Hristos cu noi. Dar cum a prisosit pгcatul?, zici tu. Legea a impus o mulюime de porunci, iar ei cгlcвndu-le pe toate, iatг cг ea a оnmulюit greєeala. Ai vгzut cвtг deosebire єi cвtг depгrtare este оntre lege єi har? Aceea s-a fгcut oarecum un adaos la condamnare, iar aceasta prisosinюг a harului.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia X, pp. 170-171)

 

„Dupг cum legea, mustrвnd, a scos la ivealг pгcatul, tot aєa єi harul, iertвnd, nu mai оngгduie omului de a mai fi sub pгcat. Aєa cг tu eєti scгpat de douг ori din aceastг tiranie; оntвi cг nu mai eєti sub lege, єi al doilea cг te bucuri de har.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XI, p. 189)

 

„Dacг sfвrєitul Legii este Hristos, apoi cel ce nu are pe Hristos, chiar de s-ar pгrea cг are dreptatea din Lege, totuєi n-o are, pe cвnd cel ce are pe Hristos, chiar de nu ar fi avut merite оn faptele Legii, totuєi el a primit totul. Єi finalitatea medicinii este sгnгtatea. Deci dupг cum cel ce poate face sгnгtos pe bolnav, chiar de nu ar stгpвni єtiinюa medicalг, el totuєi posedг totul, pe cвnd cel ce nu єtie a vindeca, chiar de s-ar pгrea cг єtie arta medicalг, totuєi a cгzut din totul, tot aєa e єi cu dreptatea din Lege єi cu cea din credinюг; cel ce are pe aceasta, are єi sfвrєitul aceleia, iar cel ce este afarг de aceasta, este strгin de amвndouг. Cг ce voia Legea? Sг facг pe om drept, dar n-a putut, cгci nimeni n-a оmplinit Legea. Deci sfвrєitul Legii acesta a fost, єi la aceasta erau оndreptate toate, єi оn acest scop toate se fгceau, єi sгrbгtorile, єi ritualurile, єi sacrificiile, єi, оn fine, toate aveau оn vedere acelaєi lucru: ca omul sг se оndrepteze. Оnsг finalitatea aceasta a realizat-o Hristos mai mult prin credinюг. Sг nu te temi – zice – dacг ai cгlcat Legea, fiindcг te-ai apropiat prin credinюг. Atunci calci Legea, cвnd pentru ea nu crezi оn Hristos, iar cвnd ai crezut оn El, єi Legea ai оmplinit-o, ba оncг mai mult decвt a poruncit, єi de aceea ai luat єi o mai mare dreptate.
Dar fiindcг toate acestea erau numai o pгrere a Apostolului, de aceea le adevereєte iarгєi cu citate din Scripturг: Cгci Moise scrie despre dreptatea care vine din Lege: «Omul care o va оndeplini va trгi prin ea». Dar оn ce fel? Єi оn ce constг? Din оndeplinirea poruncilor, dupг cum zice: Cгci omul care le plineєte va trгi prin ele (Levitic 18, 5). Nu este cu putinюг de a fi cineva drept prin Lege, decвt dacг a оmplinit toate poruncile ei, оnsг aceasta n-a fost cu putinюг nimгnui. Deci a cгzut aceastг dreptate.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, pp. 336-337)

 

„Deci, cвnd dreptatea din credinюг este єi mai mare, оn acelaєi timp єi mai uєoarг єi mai lesne de primit, iar оn alt chip nu e cu putinюг a se оndrepta cineva, apoi atunci nu este oare cea mai proastг ambiюie de a umbla dupг cele neputincioase, єi a lгsa la o parte pe cele plгcute єi uєoare? Nu poюi spune, cг lucrul fiind greu, s-au lгsat єi ei de a se mai ocupa cu realizarea lui. Ai vгzut cum оi lipseєte de orice iertare? Оntr-adevгr, cum ar putea fi vrednici de vreo justificare, cвnd ei preferг pe cele grele єi zadarnice, trecвnd cu vederea ceea ce este uєor єi poate a-i mвntui, єi se юin cu оndгrгtnicie de acele lucruri, cu care Legea n-a putut face nimic? Aceasta nimic altceva nu este decвt o intenюie iubitoare de ceartг єi ambiюie, care se оmpotriveєte lui Dumnezeu. Legea este greoaie єi supгrгtoare, pe cвnd harul este plгcut єi uєor. Legea, oriєicвt de mult s-ar certa ei, nu mвntuieєte pe om, pe cвnd harul acordг dreptatea, atвt cea din sine, cвt єi cea din Lege.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, Omilia XVII, p. 340)

 

„... оmplinind toatг Legea (оntre ale cгrei porunci era єi tгierea оmprejur), iar prin moartea Lui pe cruce izbгvindu-i de blestemul pentru cгlcarea ei, n-a lгsat ca fгgгduinюa sг cadг. Deci cвnd Apostolul zice: slujitor al tгierii оmprejur, aceasta оnseamnг: venind Hristos єi оmplinind toatг Legea, fiind tгiat оmprejur єi fiind єi sгmвnюa lui Avraam dupг trup, a dezlegat blestemul, a pus capгt mвniei lui Dumnezeu єi i-a fгcut vrednici pe cei ce urmau a primi fгgгduinюa, de оndatг ce fuseserг izbгviюi de ceea ce оi оmpiedicase. Єi ca sг nu zicг cei ce оnvinovгюeau pe alюii pentru nepгzirea Legii: Dar cum de S-a tгiat оmprejur Hristos єi a pгzit toatг Legea? Iatг cг Apostolul оntoarce cuvвntul la ceea ce este cu totul contrar. N-a fгcut aceasta – zice – pentru ca Legea sг rгmвnг, ci pentru a o dezlega, pentru a o desfiinюa, iar pe tine sг te scape de blestemul cel vechi єi sг te elibereze cu totul de puterea ei. Fiindcг tu ai cгlcat Legea, de aceea El a оmplinit-o, iar nu ca єi tu sг o оmplineєti, ci ca El sг оntгreascг sau sг adevereascг fгgгduinюele date pгrinюilor, pe care Legea le fгcea sг cadг, arгtвndu-te pe tine оndepгrtat єi nevrednic de moєtenire. Astfel, deci, єi tu te-ai mвntuit dupг har, cгci єi tu erai scos afarг єi depгrtat. Deci nu te оmpotrivi, nici te certa юinвndu-te cu оncгpгювnare de Lege, fгrг nici un temei, fiindcг Legea te-ar fi scos cu totul din fгgгduinюг, dacг n-ar fi pгtimit Hristos atвtea pentru tine. Єi a El pгtimit acestea toate nu doar pentru cг tu erai vrednic de mвntuire, ci pentru ca sг se adevereascг оntocmai cuvintele lui Dumnezeu. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, pp. 500-501)

 

„Оn legea veche cel ce pгcгtuia era pedepsit - iarг оn legea nouг cel ce are pгcat, apropiindu-se, se boteazг єi se face drept; dar drept facвndu-se, viazг, fiind izbгvit de moartea pгcatului. Legea veche, cвnd prindea pe ucigaє оl omora, iarг legea harului, cвnd prinde pe ucigaє, оl lumineazг єi оl face viu. Єi ce spun eu de ucigaє? Chiar lemne de era prins cineva de lege cг adunг оn ziua Sвmbetei, era ucis cu pietre. Aceasta va sг zicг cг slova omoarг. Dar harul prinde mii de ucigaєi єi de tвlhari, pe care botezвndu-i, оi izbгveєte de relele dinainte. Aceasta va sг zicг iar duhul face viu. Slova chiar din viu face pe cel prins de ea mort, iarг harul, din mort face viu pe cel vinovat. Veniюi cгtre Mine, zice, cei osteniюi єi оmpovгraюi (Mt., 11, 28), єi nu a zis: vг voi pedepsi, ci vг voi odihni. ” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VI, p. 69)

 

„Iatг єi suflet nou - cгci s-a curгюit - єi trup nou, єi slujire a lui Dumnezeu nouг, єi fгgгduinюe noi, єi Le­gгmвnt, єi viaюг, єi masг, єi оmbrгcгminte - єi, оn scurt, toate noi. Cгci оn locul Ierusalimului de jos am luat metropola cea de sus, єi оn locul templului celui vгzut єi simюit vedem templu duhovnicesc; оn loc de lespezi de piatrг vedem lespezi scrise оn inimile noastre; оn loc de tгierea оmprejur, bote­zul; оn loc de manг, trupul Stгpвnului; оn loc de apг din piatrг, sвnge din coastг; оn loc de toiagul lui Moisi sau Aaron, crucea; оn locul fгgгduinюei vechi, Оmpгrгюia Cerurilor; оn loc de mii de preoюi, un singur Arhiereu; оn loc de miel necuvвntгtor, Miel duhovnicesc. Acestea єi de acestea judecвnd Pavel, zicea: toate s-au fгcut noi. Dar toate acestea de la Dumnezeu sunt, prin Hristos єi prin harul Sгu.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XI, p. 112)

 

„Aюi primit Duhul Sfвnt, zice, aюi sгvвrєit minuni єi semne multe, оnviind morюii, vindecвnd pe cei leproєi, profetizвnd єi vorbind оn limbi strгine. Dar oare aceastг putere v-a dat-o Legea? Dar mai оnainte nimic n-aюi fгcut din acestea. Aєadar, credinюa v-a dat aceastг putere? Apoi atunci nu este cea mai mare nebunie, ca voi care v-aюi оnvrednicit de atвta binefacere de la credinюг, sг o lгsaюi єi iarгєi sг vг reоntoarceюi la lege, care nu v-a procurat nimic din acestea?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 69)

 

„Fiindcг iudeii nici mгcar cг simюeau greutatea pгcatelor lor, iar nesimюind, nici iertarea nu o doreau, a dat legea, ca sг scoatг la luminг rгnile, єi astfel sг doreascг medicul.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 80)

 

„Deci, dacг legea a fost pedagog, єi sub dвnsa eram pгziюi єi оnchiєi, nu era contra harului, ci chiar conlucrгtoare; dar acum cвnd harul a venit, єi legea оncг stгpвneєte, desigur cг e contra. Dacг noi suntem datori de a ieєi оntru оntвmpinarea harului єi a-l primi, iar legea ne оngrгdeєte, atunci, desigur cг este vгtгmatг mвntuirea noastrг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, pp. 81-82)

 

„Pentru cг, оn definitiv, cu ce se va alege la urmг cel ce єi legea o calcг, cгci nu poate sг se mвntuiascг de acolo, єi cade єi din har? Ce altceva va culege decвt o pedeapsг indispensabilг, cea dintвi neputвnd a-l ajuta, iar cel de-al doilea (harul) neputвndu-l suferi?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, pp. 99-100)

 

„Dacг n-ar fi fost Legea, harul nu ne-ar fi fost dгruit. De ce? Pentru cг nu era cu putinюг ca omul sг se ridice din adвncul оn care se afla la o оnгlюime atвt de mare, de aceea Legea a fost pentru el o scarг, sau, mai bine zis, o punte de trecere. Cel ce urcг pe o scarг, nu e legat de ea, ci оi poartг chiar o oarecare recunoєtinюг. Tocmai aceastг scarг оl ajutг sг ajungг acolo unde nu va mai avea nevoie de ea. Єi cu toate acestea, scara aceea l-a slujit, adicг l-a ajutat sг se ridice, pentru ca apoi sг nu mai aibг nevoie de ea; e normal sг mгrturiseascг aceastг mulюumire, fiindcг altfel nu ar mai fi putut urca. La fel este єi cu Legea: ne-a ridicat la оnгlюime, ceea ce dovedeєte cг a fost spre cвєtig; dar dupг aceasta noi o socotim pagubг. Pentru ce acest lucru? Nu pentru cг, оn sine, ea ar fi pagubг, ci pentru cг harul la care ne-am ridicat este cu mult mai mare decвt ea. Aєa cum se оntвmplг cu un sгrac pe timp de foamete, se оntвmplг єi aici: cвt timp sгracul ar avea argint, ar scгpa de foame; оnsг cвnd ar gгsi aur єi n-ar putea sг le aibг pe amвndouг deodatг, ar considera argintul pe care-l avea drept pagubг pentru el, єi, renunювnd la el, ar alege aurul; tot aєa se оntвmplг єi оn cazul Legii: nu оn sine este ea pagubг, cгci cвnd ne apropie de Hristos este de folos. De aceea єi spune pagubг pentru Hristos (Flp., 3, 7); cвnd оnsг ne apropia de Hristos nu era pagubг, ci cвєtig.

Dar oare pentru ce Legea nu-l lгsa pe om sг se apropie de Hristos? Fiindcг pentru aceasta a fost datг; оmplinirea Legii este Hristos, aєa cum єi sfвrєitul Legii este Hristos. Ne dг voie sг ne apropiem doar dacг noi voim. Cгci sfвrєitul Legii este Hristos (Rm., 10, 4), spune Pavel.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XII-a, pp. 209-210)

 

„Domnul a spus aceste cuvinte: Sг nu socotiюi cг am venit sг stric Legea sau profeюii, ca sг nu se socoteascг aceastг desгvвrєire a poruncilor o оmpotrivire faюг de Legea veche, єi nici cele adгugate, o luptг. Cu alte cuvinte Hristos a grгit aєa: Am sг spun cuvinte mai desгvвrєite decвt cele spuse mai оnainte. De pildг, aюi auzit (cг s-a zis): Sг nu ucizi!, dar Eu spun: Sг nu te mвnii (Cf. Matei 5, 21-22). Aюi auzit: Sг nu desfrвnezi!, dar Eu spun: Cel ce se uitг la femeie spre a o pofti, s-a єi desfrвnat оn inima lui (Cf. Matei 5, 27-28). Єi cвte mai sunt la fel cu acestea! Sг nu socotiюi deci desгvвrєirea, stricare. Nu e stricare, ci оmplinire. Єi ceea ce a fгcut cu trupurile, aceea a fгcut єi cu Legea.

-Dar ce-a fгcut cu trupurile?

-Venind єi gгsind multe mгdulare schiloade єi pe toate cu lipsuri, le-a оndreptat єi le-a adus din nou la cuviinюa potrivitг lor. A fгcut cunoscut tuturor, prin оnseєi lucrurile acestea, cг El a dat єi legile vechi, єi a creat єi firea noastrг”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. X, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 158-159)

 

„Dar ceea ce am voit sг spun a fost aceea cг, dupг cum Domnul a оndreptat trupurile ce aveau lipsuri, tot astfel a luat єi Legea, care era nedesгvвrєitг, a оndreptat-o, a desгvвrєit-o, a оmbunгtгюit-o. Nimeni, cвnd mг aude spunвnd cг legea era nedesгvвrєitг, sг nu creadг cг оnvinuiesc pe Dгtгtorul Legii! Legea era nedesгvвrєitг nu din pricina firii ei, ci din pricina timpului. Pentru timpul оn care a fost datг, Legea, era desгvвrєitг єi foarte potrivitг celor ce o primiserг. Dar cвnd oamenii au ajuns mai buni prin оmvгюгtura lui Hristos, legea a ajuns nedesгvвrєitг nu din pricina firii ei, ci din pricina propгєirii оn virtute a celor оnvгюaюi de Domnul. Єi dupг cum arcurile єi sгgeюile pentru un copil оmpгrгtesc, fгcute mai degrabг pentru deprindere decвt pentru rгzboi, devin fгrг trebuinюг dupг ce se mгreєte copilul єi dupг ce оnvinge оn rгzboaie, tot aєa єi cu firea noastrг: cвnd eram mai nedesгvвrєiюi єi оnvгюam sг ne desprindem, ne-a dat Dumnezeu arme potrivite nouг, pe care le putem purta cu uєurinюг; dar cвnd am crescut оn virtute, armele acelea au ajuns nedesгvвrєite din pricina desгvвrєirii noastre. De aceea a venit Hristos, ca sг ne dea altele mai bune. Uitг-te cu cвtг pricepere citeazг єi legile vechi єi le adaugг pe cele noi! Aюi auzit, spune El, cг s-a zis celor de demult: Sг nu ucizi! (Matei 5, 21). Dar spune, Doamne, de cгtre cine s-a zis? Tu ai zis asta sau Tatгl Tгu? Dar Domnul nu o spune!

Pentru ce dar Domnul nu a spus asta? Pentru ce n-a fгcut cunoscut pe Cel ce a spus? Pentru ce n-a spus numele Celui ce a dat legea veche? Dacг ar fi spus: Tatгl a zis: Sг nu ucizi, iar Eu vг zic vouг: Sг nu te mвnii, ar fi pгrut greu cuvвntul din pricina mвndriei ascultгtorilor, care оncг nu puteau pricepe cг nu dгdea aceastг lege ca sг o strice pe cea veche, ci dimpotrivг, ca sг o оmbunгtгюeascг. Ascultгtorii Lui i-ar fi spus: Ce spui? Tatгl Tгu a zis: Sг nu ucizi, iar Tu zici: Sг nu te mвnii?

Aєadar, ca sг nu creadг cineva cг este оmpotriva Tatгlui sau cг dг o Lege mai оnюeleaptг decвt Legea aceluia, n-a spus: Aюi auzit de la Tatгl. Iarгєi, dacг ar fi spus: Aюi auzit cг Eu am spus celor de demult, ar fi pгrut de nesuferit єi aceasta tot atвt de mult ca єi cea dinainte”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. X, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 161-162)

 

„Dupг cum prin оmplinirea mгdularelor care lipseau i-a оnvгюat pe oameni cг El este Acela care l-a fгcut dintr-un оnceput pe om, tot aєa, prin оndreptarea Legii єi prin adaosul ce lipsea, ne-a оnvгюat cine este Cel ce a dat Legea la оnceput. Aceasta este pricina cг єi atunci cвnd a vorbit de facerea omului n-a pomenit nici de El, nici de Tatгl; єi aici vorbeєte nehotгrвt єi fгrг sг numeascг pe cineva, spunвnd: Cel ce i-a fгcut dintru оnceput, bгrbat єi femeie i-a fгcut (Matei 19, 4); prin cuvвnt L-a ascuns pe Fгcгtor, dar cu lucru L-a arгtat, cгci a оmplinit mгdularele care lipseau din trupuri. Tot astfel єi aici; cвnd a spus: Aюi auzit cг s-a zis celor de demult, n-a spus de cгtre cine s-a zis, dar prin fapte S-a arгtat pe El. Cгci Cel ce a оmplinit lipsa Legii, Acela a єi dat la оnceput Legea. Citeazг оnseєi legile vechi pentru ca ascultгtorii sг cunoascг prin contemplaюie cг nu este оmpotrivire оntre aceste legi єi spusele Sale єi cг are aceeaєi stгpвnire ca єi Cel ce L-a nгscut. Acestea le-au priceput єi iudeii єi se minunau”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. X, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 162)

 

„Legile date de Hristos sunt superioare оntr-adevгr legilor date de Moise; dar scopul legiuitorului este acelaєi. Care este scopul? Sг curme rгutatea din sufletul nostru єi sг ne ridice spre o virtute desгvвrєitг. Dacг Dumnezeu, оn urmгrirea acestui scop, n-ar fi dat legi mai bune decвt cele de mai оnainte, ci ar fi lгsat mereu aceleaєi legi єi n-ar fi cгutat sг ne izbгveascг de josnicia оn care eram, ar fi оnsemnat cг El este оn contradicюie cu Sine оnsuєi. Dupг cum dacг, la оnceput, cвnd neamul omenesc se gгsea оn vвrsta copilгriei sale, Dumnezeu ar fi legiuit aceastг vieюuire superioarг, oamenii n-ar fi dus nici viaюг pe mгsura vвrstei lor, ba, dimpotrivг, єi-ar fi pierdut propria lor mвntuire datoritг vieюuirii superioare ce le-ar fi fost impusг, tot astfel, dacг, dupг trecerea epocii copilгriei omenirii, dupг ce lumea a fost cгlгuzitг de lege, dacг atunci cвnd timpul cerea filosofia cereascг a Evangheliei, Dumnezeu ar fi lгsat sг se rгmвnг оn picioare tot legiuirea de pe timpul copilгriei omenirii, n-am mai fi avut nici un folos de pe urma оntrupгrii lui Hristos, pentru cг nu ne-ar fi adus desгvвrєirea pentru care El S-a оntrupat.” (Despre Feciorie, 16, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 29)

 

„Dumnezeu i-a pedepsit ca pe niєte copii neascultгtori, la fricг neоncetatг єi i-a osвndit la chinuri єi ameninюгri. Єi acum mulюi pгrinюi se poartг cu copiii lor nu aєa cum ar tre­bui sг se poarte cu proprii fii, ci cu ameninюгri potrivite slugilor. Єi nu-s de vinг pгrinюii, ci copiii, care-i fac pe pгrinюi sг se poarte cu ei ca єi cu slugile. Tot astfel єi Dumnezeu! S-a purtat atunci cu poporul iudeu cu atвta asprime єi cu atвtea pedepse, cвte s-ar fi cuvenit unor slugi nerecunos­cгtoare. Dar pentru aceasta nu-i de vinг nici Dumnezeu, єi nici legea, ci iudeii, care nu se supuneau єi aveau nevoie de un frвu mai tare. Ai sг gгseєti оn Vechiul Testament mulюi oameni cu care Dumnezeu nu S-a purtat aєa, de pildг: Abel, Noe, Avraam, Isaac, Iacob, Iosif, Moise, Ilie, Elisei, єi toюi cei­lalюi cвюi au rвvnit оnvгюгtura Noului Testament. Aceєtia au fost cum au fost nu de frica pedepsei sau din pricina ame­ninюгrii cu osвnda, ci din pricina dragostei dumnezeieєti єi a dorului lor aprins de Dumnezeu. Ei n-au avut nevoie de porunci, nici de legi ca sг оmbrгюiєeze virtutea єi sг fugг de pгcat! Erau ca niєte copii nobili єi cuminюi care, cunoscвndu-єi vrednicia, se оndreaptг spre virtute, fгrг sг fie mвnaюi de frica de pedeapsг. Ceilalюi iudei оnsг, pentru cг s-au abгtut spre pгcat, au avut nevoie de frвul Legii. Cвnd au fгcut viюelul єi s-au оnchinat chipului cioplit, au auzit: Domnul Dumnezeul tгu este singurul Domn (Deut., 6, 4). Cвnd au ucis єi s-au desfrвnat cu femeile semenilor lor, au auzit: Sг nu ucizi, sг nu faci desfrвnare (Deut., 5, 17-18), єi celelalte.

Prin urmare, nu-i de vinг legea dacг aducea pedeapsг єi osвndг єi dacг-i dгscгlea єi оnюelepюea pe iudei ca pe niєte slugi nerecunoscгtoare, ci vrednicг de foarte mare laudг. Єi nu de o laudг oarecare, pentru cг a putut, datoritг asprimii ei, sг scape de rгutate pe niєte oameni cгzuюi atвt de jos оn pгcat, a putut sг-i moaie, sг-i facг supuєi harului єi sг-i ducг spre оnvгюгtura Noului Testament.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi оmpotriva maniheilor…, 6-7, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 289-290)