Заглавная страница Избранные статьи Случайная статья Познавательные статьи Новые добавления Обратная связь КАТЕГОРИИ: АрхеологияБиология Генетика География Информатика История Логика Маркетинг Математика Менеджмент Механика Педагогика Религия Социология Технологии Физика Философия Финансы Химия Экология ТОП 10 на сайте Приготовление дезинфицирующих растворов различной концентрацииТехника нижней прямой подачи мяча. Франко-прусская война (причины и последствия) Организация работы процедурного кабинета Смысловое и механическое запоминание, их место и роль в усвоении знаний Коммуникативные барьеры и пути их преодоления Обработка изделий медицинского назначения многократного применения Образцы текста публицистического стиля Четыре типа изменения баланса Задачи с ответами для Всероссийской олимпиады по праву Мы поможем в написании ваших работ! ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?
Влияние общества на человека
Приготовление дезинфицирующих растворов различной концентрации Практические работы по географии для 6 класса Организация работы процедурного кабинета Изменения в неживой природе осенью Уборка процедурного кабинета Сольфеджио. Все правила по сольфеджио Балочные системы. Определение реакций опор и моментов защемления |
SMERENIA (- оnceputul єi culmea virtuюilor creєtine)
„Totdeauna Hristos cгuta sг potoleascг gвndurile de mвndrie ale ucenicilor, sг-i convingг sг se smereascг єi sг nu se laude cu faptele lor bune; sг єtie cг mai cu seamг cea mai mare virtute din toate este sг te smereєti cвnd faci fapte bune”. (Omilii la Facere, omilia XXI, III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 249-250)
„Sг punem, ca temelie faptelor noastre bune, smerenia, ca sг zidim cu trгinicie virtutea. Atunci e adevгratг virtute, cвnd virtutea e unitг cu smerenia. Omul, care pune virtuюii aceastг temelie, poate оnгlюa clгdirea virtuюii la orice оnгlюime vrea. Smerenia dг cea mai mare tгrie; este zidul cel nedorit, este turnul cel nebiruit. Smerenia юine оntreaga clгdire a virtuюii єi n-o lasг sг cadг nici de lovitura ploilor, nici de furia vвnturilor (Matei, 7, 25). Smerenia ridicг virtutea mai presus de orice loviturг; ajunge ca diamantul; atвt o face de puternicг. Оn sfвrєit, smerenia atrage asupra noastrг marile rгsplгюi ale iubitorului de oameni Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia XXXV,VII, оn col. PSB, vol. 22, pp. 26-27)
„Cгci precum оn trupul omenesc capul este stгpвnul єi conducгtorul la restul, aєa este smerenia, ea stгpвneєte, ea оmpгrгteєte, totul оi este supus ei єi totul depinde de оmpгrгюia ei supremг, оmpгrгюie universalг, cгci dacг smerenia cucereєte lumea, cu atвt a cucerit ea mai mult inima lui Dumnezeu. Dumnezeu spune cг n-are priviri decвt pentru cel smerit: spre cine voi privi Eu, dacг nu spre cel smerit єi blвnd? ” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 439)
„Nimic, nimic nu ne poate оntгri єi susюine atвt de mult cвt smerenia, cвt umilinюa, cвt gвndul de a nu ne crede niciodatг grozavi. Acelaєi lucru ne-a оnvгюat єi Hristos. Cвnd a оnceput acea оnvгюгturг duhovniceascг, a оnceput-o vorbind despre smerenie. Deschizвndu-Єi gura, a dat mai оntвi aceastг lege, grгind aєa: Fericiюi cei sгraci cu duhul (Matei 5, 3). Dupг cum omul care vrea sг zideascг o casг mare єi frumoasг оi pune o temelie potrivitг, ca sг poatг юine greutatea clгdirii, tot aєa єi Hristos, voind sг zideascг оn suflete clгdirea aceea mare a оnюelepciunii, a pus mai оntвi оn suflete оnvгюгtura despre smerenie, ca o temelie tare єi neclintitг. Єtia Domnul cг o datг ce smerenia este оnrгdгcinatг оn inima oamenilor, pot fi zidite cu trгinicie єi celelalte virtuюi. Dupг cum, iarгєi, dacг-юi lipseєte smerenia, te osteneєti оn zadar, degeaba єi fгrг de folos, chiar de-ai sгvвrєi toate celelalte virtuюi! Te asemeni cu cel ce a zidit casa pe nisip, care a оndurat osteneala, dar n-a cules folosul, pentru cг n-a pus casei sale temelie trainicг (Matei 7, 26-27). Aєa cг omul care face un bine, dar оl face fгrг smerenie, a pierdut totul єi a stricat totul. Iar cвnd spun smerenie, nu mг gвndesc la smerenia cuvвntului, nici la smerenia оn vorbг, ci la smerenia cea din adвnc, din inimг, din suflet, din cuget, pe care singur Dumnezeu o vede.” (Despre schimbarea numelor, cuv. IV, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 75)
„Smerenia e temelia оnюelepciunii noastre! De-ai fi clгdit de la оnceputul vieюii tale mii de fapte bune, milostenie, post, rugгciune, tot felul de virtuюi, dar dacг n-ai pus mai оnainte ca temelie smerenia, ai clгdit totul оn zadar, de pomanг, єi se va nгrui iute clгdirea, ca єi aceea ziditг pe nisip (cf. Matei 7, 26-27). Nu este, nu este nici o faptг bunг de-a noastrг care sг nu aibг nevoie de smerenie! Nu este nici una care sг poatг sta fгrг ea! De mi-ai vorbi de cuminюenie, de feciorie, de dispreюul averilor, de orice, toate virtuюile sunt necurate, blestemate, urвte cвnd le lipseєte smerenia. Pretutindeni, dar, sг ne оnsoюeascг smerenia: оn cuvinte, оn fapte, оn gвnduri; cu ea sг clгdim faptele noastre bune. Am vorbit оnsг destul despre smerenie, deєi nu dupг vrednicia acestei virtuюi - cг nimeni nu o va putea cвnta dupг vrednicie -, ci pentru priceperea dragostei voastre.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 2-3, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 332-333)
|
||||
Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 98; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы! infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 54.163.62.42 (0.008 с.) |