SMERENIA (roadele smereniei)

 

„Omul care se smereєte cu adevгrat pe sine nu va putea niciodatг sг se supere, nici sг se mвnie pe semenul sгu, pentru cг sufletul sгu e totdeauna potolit єi se gвndeєte numai la viaюa єi faptele sale. Poate fi, oare, o mai mare fericire decвt aceea, sг ai un astfel de suflet? Unul ca acesta stг necontenit оn port, e scгpat de orice furtunг єi se bucurг de liniєtea gвndurilor. De aceea єi Hristos spunea: Єi veюi gгsi odihnг sufletelor voastre ”. (Omilii la Facere, omilia IX, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 113)

 

,,Єi ca sг vezi cг un pгcгtos smerit оntrece pe un drept mвndru, adu-юi aminte de fariseul єi de vameєul din Evanghelie: Mulюumesc юie, Dumnezeule, cг nu sunt ca ceilalюi oameni, rгpitori, nedrepюi, desfrвnaюi, sau ca єi acest vameє (Lc. 18, 11). O, ce nebunie! Mвndria acestui fariseu nu numai cг оl fгcea sг se оnalюe pe sine mai presus de tot neamul omenesc, ci оntr-un chip nebunesc batjocorea pe vameєul, care sta nu departe de dвnsul. Dar acesta ce a fгcut? El nu a rгsplгtit ocara cu ocarг, nu s-a aprins prin batjocorire, ci a suferit totul cu оngгduinюг. Оnsг sгgeata vrгjmaєului a fost pentru el leac de vindecare, ocara i-a adus lui mгrire, pвra – cununa de cinste. Astfel de bine este smerenia, astfel de cвєtig urmeazг, cвnd cineva nu se tulburг de batjocoriri єi nu se iuюeєte de semeюia altora. Cгci noi єi de la cei ce ne batjocoresc putem sг tragem mare folos, precum aceasta s-a оntвmplat cu vameєul. Adicг, pe cвnd el primea batjocora, s-a dezbrгcat de pгcate, єi dupг ce a strigat: Milostiv fii mie, pгcгtosului, el s-a оntors miluit la casa sa, iar acela nu.” (Cuvвnt la Duminica Vameєului єi a Fariseului, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 6)

 

„De am fi trataюi de alюii cu semeюie, de am fi batjocoriюi, luaюi оn rвs єi dispreюuiюi, sг le suferim toate cu rгbdare! Cгci nimic nu ne poate aєa оnгlюa, nici face aєa de cinstiюi єi mari, ca fapta bunг a smereniei. Dacг noi vom оntipгri-o оn viaюa noastrг, atunci vom fi pгrtaєi tuturor bunгtгюilor, prin harul Domnului nostru Iisus Hristos.” (Cuvвnt la Duminica Vameєului єi a Fariseului, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 10)

SMERENIA (lipsa ei - gravitatea)

 

„Dacг au dobвndit toate virtuюile, iar de una — care este cea mai importantг, єi anume smerenia — nu s-au оngrijit, sunt pгrгsiюi de Dumnezeu, ca sг-єi dea seama cг nu au dobвndit nimic prin puterea lor, ci prin harul єi ajutorul Sгu.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 211-212)

SMERENIA (єi pocгinюa)

 

„Ai simюгminte drepte faюг de tine cвnd, pгcгtos fiind, mгrturiseєti cг eєti pгcгtos. Dacг vameєul, care nu se єtia cu vreo faptг bunг pe cuget, a atras spre el atвt de mult bunгvoinюa lui Dumnezeu numai pentru cг a mгrturisit cum era, de cвtг оndrгznire nu se vor bucura оnaintea lui Dumnezeu cei care pot sг spunг multe fapte bune, dar le uitг pe toate acelea, єi se numгrг printre cei din urmг?” (Despre schimbarea numelor, cuv. IV, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 76)

SMERITA CUGETARE (definiюia)

 

„Smeritг cugetare este atunci cвnd cineva se smereєte pe sine, deєi este mare оn virtute.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 80)

 

„Aceasta.................................................................. este adevгrata smeritг cugetare: sг se smereascг cineva оn toate єi sг se considere pe el ultimul dintre toюi.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 80)

SMINTEALA

 

,,… pe omul slab оl vatгmг єi Pavel, iar pe cel tare nici diavolul nu-l poate vгtгma.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia a II-a, 3, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 34)

 

,,… omul slab este vгtгmat de orice, pe cвnd omul tare scoate folos din orice.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia a II-a, 4, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 34)

 

„Nimic din acestea deci sг nu te scandalizeze: nici preotul devenit acum rгu єi care calcг turma mai sгlbatic decвt orice lup, nici cineva din cei de la putere care aratг multг cruzime. Gвndeєte-te cг pe vremea apostolilor s-au оntвmplat lucruri оncг єi mai cumplite. Cгci acela care юinea pe atunci sceptrul (Nero) era taina fгrгdelegii – fiindcг aєa l-a numit Pavel (2Tes., 2, 7) –, a fгcut orice fel de rгu єi i-a eclipsat pe toюi prin rгutate, dar n-a vгtгmat cu nimic nici Biserica, nici pe acei nobili bгrbaюi, ci i-a arгtat mai strгlucitori. Єi preoюii iudeilor erau atвt de rгi єi ticгloєi unii cг Hristos a poruncit noroadelor sг fugг de imitarea lor: Cгci pe scaunul lui Moise au єezut cгrturarii єi fariseii. Dacг toate cвte vг vor spune sг faceюi, faceюi, dar dupг faptele lor sг nu faceюi (Mt., 23, 2-3). Єi ce ar putea fi mai rгu decвt niєte preoюi a cгror imitare оi pierde pe cei care-i imitг? Dar deєi aєa erau atunci cei de la putere, totuєi cei care au strгlucit, care au fost оncununaюi, n-au fost vгtгmaюi cu nimic, ci au fost оncг єi mai mult slгviюi. Aєadar, nu trebuie sг fim surprinєi de cele fгcute. Cгci cei treji erau cuprinєi din toate pгrюile de оncercгri venite atвt de la ai lor, cвt єi de la strгini.

De aceea єi Pavel, vгzвnd norii de primejdii care se abгteau asupra lor єi temвndu-se ca unii din ucenici sг nu se tulbure plecвnd de aici, spunea: Vi l-am trimis pe Timotei, ca nimeni sг nu se clatine оn aceste necazuri; fiindcг єtiюi cг spre aceasta suntem puєi (I Tes., 3, 2-3). Iar ceea ce vrea sг spunг este aceasta: faptul de a pгtimii mii de rele este viaюa noastrг, e urmarea fireascг a vieюii apostolice.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, XX, 1-5, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 321)

SMINTEALA („Nu fiюi piatrг de poticnire nici iudeilor, nici elinilor, nici Bisericii lui Dumnezeu”[359])

 

„Biruiюi-vг obiєnuinюa deєartг єi vгtгmгtoare, gвndindu-vг cг grozгvia nu-i numai aceea cг voi care veniюi la bisericг vг pricinuiюi multг vгtгmare, cг єi aceea cг sunteюi altora mulюi pricinг de poticnire. Cвnd pгgвnii єi iudeii vгd pe unul din voi cг vine la bisericг оn fiecare zi, cг ascultг necontenit predica єi cвnd оl vгd apoi cг deodatг se aratг оn hipodrom єi cг se amestecг cu ei, cum sг nu socoteascг оnєelгciune credinюa noastrг, cum sг nu aibг despre noi toюi aceeaєi pгrere? Oare nu auzi pe fericitul Pavel оndemnвnd cu glas puternic єi sfгtuind: Nu fiюi poticnire (I Cor., 10, 32). Apoi, ca sг nu socoteєti cг porunca aceasta оi priveєte numai pe creєtini, a spus mai оntвi: Nici iudeilor, nici elenilor єi apoi a adгugat: nici Bisericii lui Dumnezeu (I Cor., 10, 32)”. (Omilii la Facere, omilia VII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 88)

SMINTEALA (smintirea altora – gravitatea)

 

„Cвnd necredincioєii vгd pe unii din noi strгlucind оn virtute єi cu dipreю mare pentru lucrurile din lumea aceasta, unii din ei se оnгbuєг оn necaz, iar alюii de multe ori rгmвn muюi de uimire cг nu ducem aceeaєi viaюг cu ei, deєi avem aceeaєi fire. Dar dacг vгd pe unul din noi cu un pгcat cвt de mic, оndatг оєi ascut limba оmpotriva noastrг a tuturora єi pornind de la pгcatul unuia osвndesc pe toюi creєtinii. Єi nu se mгrginesc la atвta, ci оndatг, din pricina pгcatelor creєtinilor, оncep sг vorbeascг оmpotriva Stгpвnului, оndrгznesc sг huleascг pe Stгpвnul obєtesc єi socot cг le poate fi pгcatul altora scuzг pentru propria lor rгtгcire.

Cг nespus de mare primejdie aduc asupra lor cei ce dau prilej sг fie hulitг credinюa noastrг, ascultг strigгtul profetului, care vorbeєte ca din partea lui Dumnezeu: Vai de voi, cг din pricina voastrг se huleєte numele Meu оntre neamuri (Isaia, 52, 5). Оnfricoєгtor este cuvвntul acesta єi plin de cutremur. Cuvвntul Vai este ca un plвnset pentru cei care au sг primeascг osвnda cea оnfricoєгtoare.” (Omilii la Facere, omilia VII, I-II, оn col. PSB, vol. 21, p. 88)

 

„Sг facem dar, totul, iubiюilor, ca sг fie slгvit Stгpвnul nostru єi sг nu dгm nimгnui prilej de poticnire. Necontenit ne dг aceastг оnvгюгturг dascгlul lumii, fericitul Pavel, uneori spunвnd: Dacг mвncarea face smintealг fratelui meu, nu voi mвnca carne оn veac (I Cor., 8, 13), iar alteori, оn alt loc, zice: Aєa pгcгtuind оmpotriva fratelui єi lovind cugetul lui cel slab, pгcгtuiюi faюг de Hristos. Cumplitг e ameninюarea єi aduce cu ea grozavг osвndг! Sг nu socoteєti, vrea sг spunг Pavel, cг se mгrgineєte numai la acela vгtгmarea! Se urcг la Оnsuєi Hristos, Care S-a rгstignit pentru acela! Aєadar, dacг Stгpвnul tгu nu S-a dat оn lгturi de a Se rгstigni pentru el, oare tu sг nu faci totul ca sг nu-i dai fratelui tгu prilej de poticnire? Єi vei vedea cг pretutindeni Pavel dг aceste sfaturi ucenicilor sгi. Cг aceasta este ceea ce юine viaюa noastrг.” (Omilii la Facere, omilia VII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 89)

 

„Gвndeєte-mi-te de cвte osвnde nu sunt vrednici unii ca aceєtia, cвnd nu numai cг adunг focul cel nestins peste capetele lor, dar mai sunt єi altora pricinг de pierzanie dacг stгruiesc оn rгtгcire, cг le astupг urechile ca sг nu mai audг оnvгюгturile despre virtute єi pe lвngг asta mai dau єi pricinг de hulire a celor virtuoєi. Dar grozгvia grozгviilor este cг prin ei se huleєte Stгpвnul tuturor. Vezi cвt de mare e prгpгdul acestui pгcat? Vezi cг cei ce sгvвrєesc acest pгcat nu sunt vinovaюi de o osвndг micг, ci de foarte grea osвndг, de vreme ce au sг fie osвndiюi pentru toюi, nu numai pentru pierderea lor, ci єi pentru poticnirea celor prinєi оn mrejele оnєelгciunii, ale pгgвnilor adicг, єi pentru оnvinuirea celor virtuoєi єi pentru hulirea lui Dumnezeu?” (Omilii la Facere, omilia VII, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 96)

 

„Dacг facem fapte de virtute, primim de la Dumnezeu оndoitг platг єi pentru faptele bune pe care le sгvвrєim єi pentru cг atragem pe semenii noєtri pe calea virtuюii; tot aєa єi cвnd pгcгtuim; nu suntem pedepsiюi numai pentru pгcatele ce le-am sгvвrєit, ci єi pentru cг prin ele am fгcut pe alюii sг se poticneascг.” (Omilii la Facere, omilia XL, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 78)

 

„ Dar cel care va sminti pe unul din aceєtia mici, mai de folos i-ar fi sг-єi atвrne o piatrг de moarг de gвt єi sг se оnece оn adвncul mгrii (Matei 17, 6).

(…) Dar pentru cг oamenii sunt foarte nesimюitori єi greoi la minte, iar cuvintele acestea, deєi оnfricoєгtoare, nu i-ar fi miєcat atвta, Hristos dг ca pildг piatra de moarг єi оnecul. N-a spus: Va fi atвrnatг o piatrг de moarг de grumazul lui, ci: Mai de folos i-ar fi sг-єi atвrne o piatrг de moarг, arгtвnd cг оl aєteaptг o altг pedeapsг mai grozavг decвt asta. Dacг pedeapsa aceasta prin оnec e de nesuferit, apoi cu mult mai mult cealaltг. Ai vгzut cum Domnul a fгcut оn douг chipuri оnfricoєгtoare ameninюarea Sa? Mai оntвi o face lesne de priceput, comparвnd-o cu un exemplu cunoscut nouг; apoi face ca prin grozгvia acestei pedepse sг ne gвndim la cealaltг pedeapsг, cea de dincolo, cu mult mai mare decвt pedeapsa aceasta trupeascг”. (Omilii la Matei, omilia LV, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 676-677)

 

„Dacг te оncarci de pгcate cвnd nu eєti de folos celor din jurul tгu, ce iertare mai poюi avea cвnd faci rгu altora єi cвnd оmpiedici pe alюii sг facг bine?”. (Omilii la Matei, omilia LXXIII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 828)

 

„… chiar aici pe pгmвnt eєti de rвsul tuturora dacг plimbi un suflet mort; aєa nu numai cг eєti de rвs, dar mai fug єi toюi de tine. Spune-mi, nu s-ar da toюi la o parte, n-ar fugi toюi de tine dacг ai plimba de colo pвnг colo un cadavru? Gвndeєte aєa єi de sufletul tгu! E mult mai groaznic sг plimbi prin lume un suflet omorвt de pгcate, un suflet stricat, decвt un cadavru. Cine va avea, dar, milг de un astfel de suflet? Nimeni! Cвnd nici tu nu ai
milг de sufletul tгu, cum va avea milг de el un alt om cвnd tu te porюi atвt de crud cu propriul tгu suflet, ca un duєman, ca un vrгjmaє?”. (Omilii la Matei, omilia LXXIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 833)

 

„Sг facem tot posibilul pentru a nu fi un subiect de smintealг єi de cгdere aproapelui nostru. Oricвt de curatг єi de sfвntг ar fi viaюa noastrг, dacг оi smintim pe alюii, totul este pierdut pentru noi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVII, 2, p. 284)

 

„Dacг a surpa biserica este un fapt miєelesc єi necuvios, apoi cu atвt mai mult оncг de a surpa un templu duhovnicesc, fiindcг omul este cu mult mai оnsemnat єi mai preюuit decвt biserica. Hristos n-a murit pentru zidurile bisericii, ci pentru aceste temple duhovniceєti, pentru oameni. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXVI, p. 482)

 

„Cel ce cade este pedepsit nu numai pentru propria lui cгdere, ci este osвndit єi pentru cг i-a fгcut pe alюii sг cadг; dupг cum єi cel ce stг nu este оncununat numai pentru propria lui virtute, ci este admirat єi pentru cг-i face єi pe alюii de aceeaєi rвvnг”. (Cгtre iudei, cuv. I, 5, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 254)

 

„Noi vom avea mare grijг de a dispreюui sminteala єi de a o nesocoti, cгci ea merge direct оmpotriva planului lui Dumnezeu єi a planului Sгu providenюial. Care este acest plan? Ca ai Sгi credincioєi sг fie lumina lumii, ca El sг devinг pentru nefericiюii necredincioєi ai lumii o permanentг iluminare. Єi acest plan este din veci.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 592)

SOMNUL

 

„... hrana e mвncarea somnului.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea VIII, 5c, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 158)

SOMNUL („dulce este somnul lucrгtorului”)

 

„Un somn dulce єi liniєtit оl procurг nu atвt un aєternut moale, un pat mгreю, unde strгluceєte aurul єi argintul, єi nici tгcerea care domneєte оn toatг casa sau altele asemenea, cвt munca, oboseala єi obiєnuinюa de a nu se repauza decвt cвnd se simte nevoie de a dormi, cвnd ochii оngreuiaюi se оnchid singuri єi aceasta o mгrturiseєte experienюa lucrurilor, mгrturiseєte оnsг оnainte de experienюг оnvгюгturile Sfintelor Scripturi. Solomon, nutrit оn plгceri, voind sг exprime acest adevгr zicea: Dulce este somnul lucrгtorului, de mгnвncг mult sau puюin (Eccl., 5, 12).

Pentru ce a adгugat aceste cuvinte: fie cг mгnвncг mult sau puюin? Foamea єi necumpгtarea cauzeazг deopotrivг nedormire; una, pentru cг uscвnd respiraюia єi оntгrind pleoapele, nu permite nici ochilor ca sг se оnchidг; alta, pentru cг supгrг єi opreєte respiraюia єi produce dureri grozave; dar aєa fel este folosul muncii, cг unul єi altul din aceste douг neajunsuri nu оmpiedicг pe sclav sг doarmг. Cгci, dupг ce a fost chinuit toatг ziua pentru a servi pe stгpвnii sгi, fгrг sг poatг rгsufla un moment, obosit, istovit, el gгseєte la sfвrєitul zilei plгcerea somnului ca cea mai dreaptг rгsplatг a ostenelilor sale. Єi aceasta este un efect al bunгtгюii lui Dumnezeu, ca plгcerea sг nu se cumpere cu preюul aurului, ci ea sг fie fructul unui fel de vieюi grele єi dureroase, urmatг de regulг sau de necesitate. Dar bogaюii nu sunt astfel ci, culcaюi pe aєternuturi noi, vegheazг adesea toatг noaptea, єi cu toate grijile lor ca sг doarmг liniєtiюi, nu pot sг se bucure de aceastг plгcere. Sгracul, dupг ce a lucrat toatг ziua, avвnd membrele sale obosite, оnainte de a le оntinde, gustг un somn liniєtit єi adвnc, vrednicг єi dreaptг platг a muncii єi ostenelilor sale.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, pp. 48-49)

„Spune-mi, te rog, pentru care pricinг Solomon zice cг somnul slugii este dulce? Solomon grгieєte astfel: Dulce este somnul slugii, fie de mгnвncг mult, fie de mгnвncг puюin (Eccl., 5, 11). De ce e dulce? Din pricina aєternutului moale? Cele mai multe slugi se culcг pe pгmвntul gol sau pe saltele de paie! Din pricinг cг stau degeaba? Dar n-au nici o clipitг de timp liberг! Din pricinг cг se odihnesc? Dar sunt frвnюi de obosealг єi nu оnceteazг o clipг de a se trudi! Prin urmare, ceea ce face ca somnul slugilor sг fie dulce este tocmai nevoia pe care o simt atunci cвnd se duc la culcare. Cu bogaюii, lucrurile nu se petrec aєa. Dacг nu vine somnul peste ei din pricinг cг sunt beюi turtг, trebuie sг stea treji toatг noaptea, sг se rгsuceascг єi sг se frгmвnte, deєi sunt culcaюi оn aєternuturi moi.” (Despre Feciorie, 70, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 120)