SUFLETUL (moartea sufletului)

 

„ Sufletul care pгcгtuieєte, acela va muri (Iez., 18, 4). Moartea sufletului nu este ca a corpului, ci e cu mult mai grozavг. Moartea corpului despгrюind corpul de suflet, pe corp l-a liniєtit de multele griji єi dureri, iar pe suflet l-a trimis la locul cunoscut; apoi corpul descompunвndu-se cu timpul єi risipindu-se оn mai multe pгrюi, acestea iarгєi se unesc оmpreunг cu aceeaєi rвnduialг ca єi mai оnainte єi aєa fel corpul оєi reia sufletul sгu. Moartea sufletului оnsг e cu mult mai оnfricoєatг єi mai grozavг pentru cг dupг ce se desparte de corp, iarгєi se uneєte cu acesta la timpul hotгrвt, dupг care apoi este aruncat оn focul cel nestins.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVIII, p. 174)

 

„Necurгюia єi viaюa ceea ce este afarг de poruncile lui Hristos se cheamг moarte sufletului.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 92)

 

„Moartea sufletului este pгcatul.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 253)

SUFLETUL ЄI TRUPUL

 

„Sufletul este mai de preю decвt trupul; cг dacг pleacг sufletul, trupul rгmвne mort”. (Omilii la Facere, omilia LIV, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 204)

 

„Cг te оntreb: este la fel sufletul cu trupul? Iar dacг vrei sг vezi deosebirea dintre ele, uitг-te cг nici un preю nu are trupul cвnd este pгrгsit de suflet!” (Omilii la Facere, omilia XXI, VI, оn col. PSB, vol. 21, pp. 255-256)

 

„Dacг sufletul dг trupului atвta frumuseюe єi atвta viaюг, atunci sufletul e cu mult mai bun decвt trupul; dacг sufletul menюine trupul, care-i atвt de urвt єi de hidos, atunci cu mult mai mult pe el оnsuєi. Nu trupul e frumos, ci alcгtuirea єi оnflorirea cu care sufletul coloreazг trupul. Iubeєte, dar, sufletul, care face ca єi trupul sг fie frumos!

Dar de ce sг vorbesc de trupul mort? Оюi voi arгta cг chiar atunci cвnd trupul este viu, toatг frumuseюea lui se datoreєte sufletului. Dacг sufletul se bucurг, оnfloresc trandafirii оn obraji; dar dacг suferг, toatг frumuseюea aceea piere єi obrajii se оmbracг оn hainг de doliu. Dacг sufletul se bucurг mereu, оnfloreєte єi trupul; dar dacг suferг mereu, ajunge mai slab єi mai plгpвnd ca pвnza de pгianjen. Dacг sufletul se mвnie, trupul ajunge dezgustгtor єi fгrг de ruєine; dar dacг se uitг cu ochi liniєtiюi, faюa e plinг de farmec. Dacг sufletul pizmuieєte, paloarea єi gгlbeneala оi inundг faюa; dar dacг iubeєte, chipul strгluceєte de multг frumuseюe. Din pricina aceasta multe femei, deєi nu sunt frumoase la chip, au mult farmec, pentru cг sufletul le dг acest farmec; altele dimpotrivг, nespus de frumoase, pierd din frumuseюe tocmai pentru cг sufletul lor e urвt. Gвndeєte-te cum se оnroєeєte un chip nevinovat! Cвt de plгcut, cвt de frumos se face, cвnd, cuprins de ruєine, se оmpurpureazг cu fel de fel de culori! Cвnd, оnsг, este neruєinat, atunci faюa e mai urвtг ca faюa unei fiare.

Nimic nu-i mai frumos, nimic nu-i mai plгcut ca frumuseюea sufletului! Dragostea trupeascг este оnsoюitг de durere; cea sufleteascг, оnsг, e curatг єi neоnvгluratг. Care este omul care sг admire pe crainic єi nu pe оmpгrat? Care este omul care se minuneazг de tвlcuitor єi nu de filozof? Ai vгzut niєte ochi frumoєi? Cautг sг afli cum sunt ochii sufletului! Dacг aceia nu-s frumoєi, dispreюuieєte-i pe aceєtia! Niciodatг n-ai sг te оndrгgosteєti de o femeie urвtг, care єi-a pus pe faюг o mascг frumoasг, dupг cum n-ai sг suferi ca o femeie frumoasг єi cu chip plгcut sг-єi acopere cu mascг frumuseюea ei, ci оi dai masca la o parte єi vrei sг-i vezi frumuseюea ei оn toatг splendoarea ei. Aєa fг єi cu sufletul єi cautг sг-l cunoєti pe el mai оntвi! Sufletul este acoperit de trup ca de o mascг. Tocmai din pricina aceasta trupul rгmвne ceea ce este; sufletul, оnsг, chiar dacг este lipsit de frumuseюe, poate iute sг ajungг frumos. Dacг ochiul sufletului este urвt, aspru єi оntunecat, poate sг ajungг frumos, potolit, liniєtit, dulce, prietenos.

Aceastг frumuseюe, deci, s-o cгutгm! Cu aceastг frumuseюe sг ne оmpodobim chipul, ca єi Dumnezeu sг pofteascг frumuseюea noastrг єi sг ne dгruiascг bunгtгюile cele veєnice”. (Omilii la Matei, omilia XXXIV, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 428-429)

 

„Dacг li se оmbolnгveєte trupul fac tot ce pot, dar dacг vгd cг li se stricг sufletul - nu fac nimic, ci privesc cu nepгsare (…) Pui pe tine aurгrii оn valoare de mii de talanюi, iar mгdularul lui Hristos nu are nici hrana cea de toate zilele”. (Omilii la Matei, omilia LXXXIX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 998)

 

„Noi оnsг, mгrturisim cг trupul este mai mic decвt spiritul, єi inferior acestuia, nu оnsг єi contrar єi оn luptг cu el, sau rгu faюг de spirit, ci, ca єi harfa оn raport cu cel ce cвntг la ea, sau ca єi corabia оn raport cu cвrmaciul ei, aєa єi trupul se gгseєte faюг de spirit. Cгci nici acelea nu sunt contrare celor ce le poartг єi fac uz de ele, ci chiar se оnvoiesc foarte mult, deєi nu sunt de aceeaєi cinste faюг de maistru. Dupг cum cel ce zice cг meєteєugul nu stг оn harfг, nici оn corabie, ci оn cвntгreю sau оn cвrmaci, prin aceasta el nu le-a defгimat pe acelea, ci le-a arгtat numai ca organe sau mijloace faюг de maestru, tot aєa єi Pavel zicвnd cг nu locuieєte оn mine ce este bun, prin aceasta n-a defгimat trupul, ci a arгtat numai superioritatea spiritului faюг de trup. Spiritul este care dirijeazг totul, fie оn conducerea corabiei, fie оn cвntarea armonioasг la harfг, ceea ce єi Pavel aratг aici, stabilind superioritatea spiritului. Deci despгrюind pe om оn aceste douг, spirit єi trup, zice cг trupul este inferior єi lipsit de pricepere, єi cг spiritul este mai оnюelept, putвnd a cunoaєte єi ce trebuie a face, єi ce nu trebuie, єi destoinic de a оnfrвna calul dupг cum voieєte, оnsг cг nefгcвnd aєa, vinovгюia nu este numai a trupului, ci єi a spiritului, care єtiind ce trebuie єi ce nu trebuie a face, totuєi n-a pus оn lucrare cele nгdгjduite.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, pp. 229-230)

 

„ Cгci cei ce sunt dupг trup, aceia cugetг cele ale trupului, iar cei ce sunt dupг Duh, cele ale Duhului (8, 5).

Оnsг nici aceasta nu este vreo pвrг adusг trupului, cгci оntrucвt noi оl pгzim оn bunг rвnduialг, nu se оntвmplг nimic nelalocul lui, dar cвnd оi permitem totul, iar el iese din marginile sale, єi ajunge de se оmpotriveєte sufletului, atunci totul se prгpгdeєte єi se stricг, nu doar prin natura sa, ci prin necumpгtarea єi prin neorвnduiala urmatг din ea.

Iar cei dupг Duh, cele ale Duhului, zice. Pentru cг dorinюa cгrnii este moarte, dar dorinюa Duhului este viaюг єi pace (8, 6).

Nu zice natura trupului, nici fiinюa sau esenюa lui, ci cugetul este ceea ce s-ar putea оndrepta єi ridica din nou. Aceasta o spune Apostolul nu cu scopul de a da trupului o judecatг aparte – sг nu fie! –, ci arгtвnd numai aplecarea cea josnicг a cugetului. Iar prin faptul cг-l numeєte atвt de rгu єi cгzut, ceea ce obiєnuieєte Apostolul оn multe pгrюi a face, ca de pildг cвnd nu numai trupul, ci omul оntreg, cu sufletul оmpreunг, este numit de el cu denumiri оnjositoare, nu оnseamnг altceva decвt cг voieєte a ne face atenюi оn sгvвrєirea lucrгrilor noastre.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, pp. 240-241)

 

„Cвnd deci corpul stгpвneєte, adicг cвnd i se ridicг autoritatea sufletului, atunci pгcгtuieєte. Prin urmare, meritul corpului stг оn a urma sufletului, adicг a se supune lui, fiindcг sufletul prin sine singur nu este nici rгu, nici bun. De asemenea єi corpul, ce ar putea el oare face prin sine singur? Aєa cг numai prin contactul lui cu spiritul єi prin supunerea lui spiritului devine bun, fiindcг de altfel єi el nu este nici bun єi nici rгu, sau mai bine zis, apt єi cгtre una єi cгtrг cealaltг extremitate, avвnd cгtre amвndouг оnclinare.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia V, p. 50)

 

„Vizitiul se оmbгtase єi trгsura mergea anapoda. Ceea ce sunt vizitiul єi trгsura aceea sunt sufletul єi trupul. De юi-este оntunecat sufletul, trupul se rostogoleєte оn mocirlг. Cвtг vreme vizitiul e treaz, aleargг єi trгsura bine; cвnd vizitiului i se slгbesc puterile єi nu mai e stгpвn pe hгюuri, ajunge єi trгsura оn prгpastie. Aєa єi cu omul. Atвta vreme cвt sufletul e treaz єi privegheazг este єi trupul curat; dar cвnd sufletul se оntunecг, se rostogoleєte єi trupul оn mocirlг, оn plгcere.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a doua, p. 31)

 

„Оn ce chip este cгrгuєul cu carul, aєa este єi sufletul cu trupul. Dacг se оntunecг sufletul, єi trupul se tгvгleєte оn tinг, cг pвnг este cгrгuєul zdravгn єi carul merge bine, iar dacг slгbeєte nu poate sг юinг hгюurile cailor, atunci єi carul umblг rгu. Aєa єi la om este: pвnг este sufletul treaz єi stг deєteptat se aflг єi trupul curat, iar dacг se оntunecг sufletul, atunci se tгvгleєte єi trupul оmpreunг оn оmpuюiciunea poftelor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 148)