SUFERINЮA (sfinюii – pilde de rгbdare a suferinюei)

 

„…Iov, care nu numai cг n-a fost оnecat de atвtea valuri, ba dimpotrivг a biruit valurile. A оndurat cu trupul sгu toate suferinюele cunoscute pe lume; єi ele l-au arгtat єi mai strгlucitor. Lanюul de nenorociri nu numai cг nu l-a plecat de fricг cu capul la pгmвnt, ci l-a deєteptat sг mulюumeascг єi mai mult; prin toate faptele sale єi-a arгtat recunoєtinюa sa; a dat diavolului loviturг de moarte єi i-a arгtat cг se strгduieєte zadarnic єi cг loveєte cu piciorul оn bolduri”. (Omilii la Facere, omilia XXIII, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 280)

 

„Nu l-a tulburat pe Iov nici una din suferinюele acelea mari єi cumplite care au cгzut asupra lui. Dar nu mi te uita la pierderea averilor, nici la moartea copiilor, nici la bubele lui de nevindecat, nici la vorbele rele ale soюiei sale, ci la celelalte suferinюe ale lui, cu mult mai cumplite decвt acestea!

- Dar ce suferinюe mai mari decвt acestea a оndurat Iov? aє putea fi оntrebat. Din istoria vieюii sale nu cunoaєtem altele!

- Pentru cг dormim, nu le cunoaєtem! Cel care cautг cu grijг єi cerceteazг bine mгrgгritarul, va afla suferinюe cu mult mai mari decвt acestea. Altele оi erau suferinюele, mai cumplite єi mai mari, оn stare sг-i zguduie єi mai mult sufletul lui Iov. Оn primul rвnd cг nu єtia nimic lгmurit de оmpгrгюia cerurilor єi de оnviere; de aceea єi spunea cu lacrimi: Cг nu voi trгi оn veac, ca sг rabd! (Iov 7, 16).Оn al doilea rвnd, cг єtia cг a fгcut mult bine; оn al treilea rвnd, cг єtia cг n-a fгcut nici un rгu; єi оn al patrulea rвnd, cг socotea cг suferг acestea de la Dumnezeu - cг dacг ar fi єtiut cг le suferг єi de la diavolul, єi asta l-ar fi scandalizat din destul -, оn al cincilea rвnd, cг auzea pe prietenii lui оnvinuindu-l de pгcat: N-ai fost biciuit pe cвt ai pгcгtuit! (Iov 11, 6);оn al єaselea rвnd, cг vedea cг cei ce trгiesc оn pгcat sunt fericiюi єi-єi bat joc de el; оn al єaptelea rвnd, cг n-a vгzut vreodatг pe un altul suferind atвta.

Iar dacг vrei sг afli cвt de mari au fost suferinюele lui Iov, gвndeєte-te la cele ce se petrec acum. Cu toate cг acum aєteptгm оmpгrгюia cerurilor, cг nгdгjduim оnvierea єi bunгtгюile cele nespuse, cг ne єtim vinovaюi cu mii de pгcate, cг avem оnaintea noastrг pilde atвt de mari, cг suntem pгrtaєi unei atвt de оnalte filozofii, totuєi dacг unii din noi pierdem o fгrвma de aur, єi aceea de cele mai multe ori furatг, apoi socotim viaюa cu neputinюг de trгit; mai mult: nici femeia nu ne piseazг la cap, nici copiii nu ne sunt uciєi, nici prietenii nu ne ocгrгsc, nici slugile nu ne batjocoresc, ci sunt chiar mulюi cei care ne mвngвie: unii cu cuvвntul, alюii cu fapta; gвndeєte-te acum de cвte cununi nu este vrednic Iov, care vedea agonisita sa, cвєtigatг prin muncг cinstitг, rгpitг fгrг rost єi fгrг pricinг, care vedea cг suferinюele vin valuri-valuri peste el, el rгmвnвnd nemiєcat оn mijlocul tuturor acestor оncercгri єi оnгlювnd Stгpвnului cuvenita mulюumire pentru toate?”. (Omilii la Matei, omilia XXXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 417-418)

 

„Оngгduiюi-mi sг spun cu оndrгznire cг acel fericit bгrbat, dacг n-a fost mai mare chiar decвt apostolii, apoi nicidecum n-a fost mai mic. Apostolii aveau o mвngвiere оn suferinюele lor, cг le оndurau pentru Hristos; єi leacul acesta era оndestulгtor sг le оnalюe sufletele оn fiecare zi, cг aveau оn orice оmprejurare pe Stгpвnul, Care le spunea: Pentru Mine! єi: Din pricina Mea (Matei 5, 11)єi: Dacг pe Mine, stгpвnul casei, M-au numit Beelzebul (Matei 10, 25);Iov, оnsг, era lipsit de aceastг mвngвiere; єi de mвngвierea minunilor єi de mвngвierea harului. Cг Iov nici nu avea o atвt de mare putere a Duhului. Єi grozгvia mare este cг Iov a оndurat toate aceste suferinюe, dupг ce dusese o viaюг оmbelєugatг єi desfгtatг, dupг ce se bucurase de atвta cinste; cг n-a fost un pescar sau un vameє sau un om care a trгit cum a putut. Єi ceea ce pгrea оmpovгrгtor pentru apostoli, aceea a suferit єi Iov: ura prietenilor, a casnicilor, a duєmanilor, a celor cгrora le fгcuse bine; dar el nu putea vedea ancora aceea sfвntг, portul acela neоnvгlurat, adicг cele spuse de Domnul apostolilor: Pentru Mine!

Mг minunez єi de cei trei tineri din Babilon, cг au оndrгznit sг оnfrunte cuptorul, cг s-au оmpotrivit tiranului. Dar ascultг ce spun ei: Dumnezeilor tгi nu slujim, iar icoanei pe care ai ridicat-o nu ne оnchinгm! (Dan., 3, 18). Mare mвngвiere le era lor cг єtiau bine cг pentru Dumnezeu оndurг toate acele suferinюe; dar Iov nu єtia cг suferinюele lui erau o luptг. Dacг ar fi єtiut, nici n-ar fi simюit suferinюele. Gвndeєte-te cг atunci cвnd a auzit pe Dumnezeu spunвndu-i: Crezi, oare, cг Eu юi-am rгspuns pentru altг pricinг, decвt pentru cг te arгюi drept? (Iov 40, 3),оndatг, numai la auzul acestor cuvinte, a rгsuflat uєurat, s-a smerit pe sineєi єi a socotit suferinюele lui o nimica, grгind aєa: Pentru ce sг mai judec, cвnd sunt sfгtuit єi dгscгlit de Domnul, auzind acestea, eu care nu sunt nimic? (Iov 39, 34);єiiarгєi: Mai оnainte, cu urechea Te-am auzit; iar acum ochiul meu Te-a vгzut; pentru aceea m-am smerit єi m-am topit єi m-am socotit pгmвnt єi юarinг (Iov 42, 5-6).

Aceastг vitejie, deci, aceastг blвndeюe a celui care a trгit оnainte de darea legii єi оnainte de venirea harului sг o rвvnim єi noi cei care trгim dupг ce s-a dat legea єi a venit harul, ca sг putem sг ne sгlгєluim оn cerurile cele veєnice”. (Omilii la Matei, omilia XXXIII, VII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 418-419)

 

„Abel n-a pierit prin mвinile fratelui sгu pentru cг adusese prinos lui Dumnezeu primii nгscuюi ai turmei sale? (Geneza 4). Dumnezeu a оngгduit aceasta nu din urг pentru dreptul ce cinstea pe Dumnezeu ci, mai degrabг, din iubirea pentru el, ca sг rгsplгteascг iubirea lui de Dumnezeu єi martirul cu douг coroane nemuritoare. Moise, ajutвnd pe un israelitean apгsat pe nedrept, a оntins pericole pentru zilele sale єi s-a vгzut nevoit sг ia fuga! (Exod 2). Dumnezeu a оngгduit, pentru ca sг cunoaєteюi care este rгbdarea sfinюilor. Dacг оn оntreprinderile noastre spirituale am fi asiguraюi de a nu suferi nici o nenorocire, am avea cu atвt mai puюin merit cu cвt ne vom teme mai puюin; dar ceea ce face pe cei drepюi mai de admirat оn sгvвrєirea faptelor pioase, este cг ei nu renunюг la ele cu toate pericolele care ameninюг averile єi viaюa lor, cu toate nenorocirile ce ei prevгd, teama acestor nenorociri este neputincioasг a slгbi ardoarea lor.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, p. 28)

 

„Lumea оl cunoaєte astгzi (pe Iov – n.n.), dupг atвtea єi atвtea veacuri, nu pentru cг dгdea din averea sa sгracilor, ci pentru cг atunci cвnd a rгmas fгrг avere nu s-a pierdut cu firea; nu pentru cг оi оmbrгca pe cei goi cu haine fгcute din lвna oilor sale, ci pentru cг atunci cвnd a cгzut foc din cer єi a ars toate turmele sale, el L-a slгvit pe Dumnezeu. Оnainte, оmbrгcвndu-i pe sгraci, era milostiv; dupг aceea, slгvindu-L pe Dumnezeu pentru nenorocirea sa, s-a fгcut purtгtor al оnюelepciunii cereєti. Оnainte оi miluia pe sгraci, dupг aceea L-a slгvit pe Dumnezeu. Nu a spus оn sine: De ce am pгюit toate acestea? De ce s-au pierdut turmele mele din care hrгneam mii de oameni? Єi dacг eu nu eram vrednic sг mг bucur de o asemenea avere, de ce nu S-a milostivit Dumnezeu mгcar de sгraci? Nici un asemenea gвnd nu i-a trecut prin cap. Dimpotrivг, cunoscвnd cг Dumnezeu pe toate le rвnduieєte spre folosul nostru, I-a mulюumit. Sг-I mulюumeєti lui Dumnezeu atunci cвnd totul оюi merge bine nu este lucru de mirare. Dar sг-I mulюumeєti pentru оncercгrile cele mai mari este minunat єi vrednic de laudг.

Dacг cei care s-au оmbogгюit prin nedreptгюi єi furturi sunt cuprinєi de o mare tristeюe єi deznгdejde atunci cвnd pierd fie єi o parte micг din averea lor, cвte laude nu i se cuvin lui Iov, care chiar dacг a pierdut dintr-odatг tot ce agonisise prin muncг cinstitг, nu єi-a pierdut nгdejdea оn Dumnezeu єi nu a оncetat sг-I mulюumeascг.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 266-267)

SUFERINЮA (drepюilor)

 

,,De vezi cг unui drept оi merge rгu, adu-юi aminte de Iov! Oricвt de drept ar fi acela, nu va fi mai drept decвt Iov, nici mгcar pe departe! Oricвt de multe nenorociri l-ar lovi, nu-l vor lovi atвtea cвte l-au lovit pe Iov!

Sг ne amintim de acestea, єi sг оncetгm de a оnvinui pe Dumnezeu, єtiind bine cг Dumnezeu nu-l lasг pe un om drept sг sufere pentru cг l-a pгrгsit, ci pentru cг vrea sг-l оncununeze єi sг-l facг mai strгlucitor.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia I, 7-8, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 25)

SUFERINЮA (celor drepюi єi „norocirea” pгcгtoєilor)

 

„Cвnd tu vezi pe X dezmierdвndu-se оn ospeюe luxoase, оn bгi luxoase, sau printre femei pierdute, sг nu te caini pe tine cг nu te poюi bucura єi tu de astfel de plгceri, ci cainг-l pe acela, pentru cг el cгlгtoreєte pe calea pierzгrii. Care este folosul lui din aceastг cгlгtorie, dacг sfвrєeєte оn scвrbг єi amгrгciune? Ce pagubг poюi avea tu de la acea nemulюumire trecгtoare, cвnd ajungi la liniєtea єi fericirea veєnicг? Spune-mi, te rog: dacг cineva ar fi chemat de оmpгratul ca sг se ducг la palat prin niєte drumuri prгpгstioase, єi оn acelaєi timp ar trece prin mijlocul oraєului pe drumuri bune єi frumoase єi un condamnat la moarte, pe care din aceєti doi ai ferici tu? Pe care l-ai jeli? Oare nu pe cel ce cгlгtoreєte pe drumul cel larg єi frumos?

Tot aєa єi оn cazul de faюг, sг nu fericim pe cei ce se dezmiardг оn plгceri, ci pe cei ce se оnfrвneazг, cгci aceєtia cгlгtoresc spre cer, iar aceia spre gheenг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IX, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, pp. 260-261)

 

„Iubiюilor, sг nu ne tulburгm єi nimeni sг nu se neliniєteascг vгzвnd pe cei rгi progresвnd aici. Rгsplata nu este aici, nici a virtuюii єi nici a rгutгюii; - iar dacг cвteodatг se vede parcг, fie a binelui, fie a rгului, aceasta nu este dupг dreptate, ci la оntвmplare, ca єi o gustare a judecгюii, aєa zicвnd, cг cei ce nu cred оn оnviere, mгcar prin acestea sг se cuminюeascг aici. Cвnd deci vedem un om rгu оmbogгюindu-se, sг nu ne neliniєtim, precum єi cвnd vedem pe unul bun pгtimind sг nu ne tulburгm, cгci acolo vor fi cununile, acolo єi pedepsele. Dealtmintrelea, nu este nici un rгu, care sг fie оn totul rгu, ci are оn sine єi ceva bun, precum єi nici un bine nu este care sг nu aibг оn sine єi ceva rгu єi ceva pгcat. Deci, cвnd cel rгu prosperг, sг єtii cг spre rгul capului sгu prosperг, cгci dacг оn schimbul poate a puюine bunгtгюi ia rгsplata aici, desigur cг acolo va fi pedepsit desгvвrєit pentru aceea de care aici s-a bucurat.

Fericit este, оnsг, mai ales acela, care fiind pedepsit aici, ca astfel sг lepede de la sine toate pгcatele, se duce de aici оncercat єi curat єi nerгspunzгtor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia V, pp. 106-107)

 

„Cвnd vedeюi un om mвhnit, persecutat, оncгrcat de slгbiciuni єi nevoi, nesfвrєind viaюa decвt dupг ce a оncercat mii de nenorociri, ziceюi оn voi оnєivг: dacг n-ar fi оnviere єi judecatг, Dumnezeu n-ar fi lгsat sг iasг din aceastг lume fгrг sг bucure оn vreun fel pe acei care au suferit atвta din cauza Lui; este neоndoios cг El le-a pregгtit o viaюг mult mai dulce, mult mai plгcutг; altfel, n-ar fi lгsat pe atвюia oameni rгi sг-єi petreacг zilele lor оn plгceri єi atвюi drepюi sг sufere nenorociri continui; dar fiindcг a pregгtit o altг viaюг, оn care trebuie a rгsplгti pe fiecare dupг meritul sгu, a pedepsi greєelile єi a rгsplгti binefacerile, pentru aceea El permite ca omul bun sг trгiascг оn necazuri, iar cel rгu оn plгceri.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, p. 23)

 

,,Nimica nu neliniєteєte pe cei mai mulюi aєa de tare ca aceea cг bogaюii cei mai prihгniюi se оndulcesc de multг norocire, pe cвnd drepюii sau cei оmbunгtгюiюi adeseori suferг cea mai amarг sгrгcie єi mii de alte rгni оncг mai cumplite decвt sгrгcia.

De aceea mulюi zic: Unde este pronia, unde este dreptatea cea dumnezeiascг, unde este judecata cea dreaptг? Cel оnfrвnat єi cel оmbunгtгюit sunt nenorociюi, pe cвnd cel desfrвnat єi cel rгu sunt norociюi; acesta este admirat, celгlalt nesocotit, acesta trгieєte оn оndestulare єi desfгtare, celгlalt este certat de sгrгcie єi de mizeria cea mai mare.

Aєa vorbeєte cel nepriceput, dar оn adevгr pгcгtosul este omul cel mai ticгlos єi mai nenorocit din lume, chiar cвnd nu se pedepseєte оndatг; el tocmai atunci este cel mai nenorocit cвnd nu se pedepseєte єi cвnd nu i se оntвmplг nimic potrivnic.

La boli єi la rele noi nu deplвngem pe cel ce se lasг a se vindeca, ci pe acei ce sunt nevindecabili. Iarг ce este boala єi rana pentru trup, aceea este pгcatul pentru suflet. Єi ceea ce este tгieturг єi doctorie pentru trupul cel bolnav, aceea este nenorocirea pentru un suflet bolnav. Aюi оnюeles ce zic eu? Fiюi cu luare aminte, cгci eu voiesc sг vг comunic o оnvгюгturг de adevгratг оnюelepciune. Presupune cг tu vezi pe cineva care are o bubг rea, din care ies viermii єi curge puroi, iar acela оєi neglijeazг rana єi buba; dar mai vezi оncг pe un altul, care suferind de aceeaєi boalг, se slujeєte de mвinile doctoriceєti, lasг a se arde єi a se tгia, єi bea doctorii amare. Spune-mi mie, pe care din aceєtia doi vei deplвnge tu, pe bolnavul care nu se supune vindecгrii sau pe acela care оntrebuinюeazг leacurile? Fireєte cг pe acela care nu se lasг a se vindeca. De asemenea, оnfгюiєeazг-юi doi pгcгtoєi, cгci єi pгcгtosul este un bolnav; unul dintre ei se pedepseєte pe pгmвnt, celгlalt nu. Deci, sг nu zic cг acest din urmг este un norocit, cгci este bogat, cгci poate jefui sгrmanii, cгci оmpileazг vгduvele, se aflг bine, cu toate rгpirile sale, se оndulceєte de cinste єi de consideraюie, are dregгtorie єi putere, єi nu cunoaєte nici una dintre patimile cele obiєnuite omeneєti, nici friguri, nici nenorocire, nici vreun fel de boalг. Este оnconjurat de-o grгmadг de copii, se bucurг de o vвrstг norocitг, є.a. єi cu toate acestea, tocmai pe dвnsul trebuie sг-l deplвngeюi mai mult, cгci el este bolnav fгrг a primi vindecarea. Cum aєa? Оюi voi spune. Cвnd vezi pe cineva suferind de hidropicг єi trupul lui umflвndu-se, iarг el cu toate acestea nu aleargг la doctor, ci mai vвrtos robeєte plгcerii de a bea, юine o masг оmbuibгtoare, se оmbatг оn toate zilele єi aєa tot mai mult sporeєte boala sa, spune mie, оl lauzi tu oare pe acesta ca pe un norocit, sau оl socoюi nenorocit? Dacг, dimpotrivг, vezi pe un altul, care de asemenea este hidropic, оnsг cautг ajutorul doctorilor, rabdг foamea, trгieєte foarte cumpгtat, mгnвncг єi bea neobiєnuit de puюin єi primeєte cele mai amare doctorii, care deєi pricinuiesc dureri, оnsг tocmai prin aceasta restatornicesc sгnгtatea, nu-l vei socoti pe acesta mai norocit decвt pe acela? Negreєit, cг unul este bolnav єi nu se vindecг, celгlalt este bolnav єi se vindecг. Cura este grea, dar folositoare. Aєa este єi оn viaюa noastrг cea de acum. Numai cг aici nu este vorba de un trup bolnav, ci de un suflet bolnav. Locul bolii оl юine aici pгcatul, doctoria amarг fiind pedeapsa dumnezeiascг. Adicг ceea ce lucreazг doctorul cu doctoria, cu tгierea єi cu arderea, Dumnezeu lucreazг cu pedepsele. Precum la boli fierul єi focul cele adeseori оntrebuinюate, deєi ard dureros, opresc cangrena єi stвrpesc buba єi sunt foarte mвntuitoare, tot aєa la un suflet bolnav, foamea єi bolile єi alte rele de tot felul se оntrebuinюeazг оn locul fierului єi al focului, spre a оmpiedica оntinderea cangrenei sufletului єi a-l vindeca.

Gвndiюi iarгєi la doi desfrвnaюi, unul bogat, altul sгrac. Care din doi dг mai multг nгdejde de mвntuire? Negreєit cel sгrac. De aceea, nu zice cг cel bogat este norocit, pentru cг trгieєte оn desfгtare єi prisosinюг; mi vвrtos trebuie sг socoteєti norocit, pe acela care, fiind desfrвnat, este sгrac єi se chinuieєte de foame, cгci sгrгcia este pentru dвnsul dascгlul unei vieюi mai bune. Aєadar, cвnd vezi un pгcгtos norocit, plвngi, cгci rгul lui este оndoit; el este bolnav єi totodatг nevindecabil. Iarг cвnd vezi un pгcгtos оn nenorocire, mвngвie-te, atвt pentru cг el prin nenorocire se va оmbunгtгюi pentru viitor, cвt єi pentru cг el prin aceasta curгюг multe dintre pгcatele sгvвrєite de dвnsul.

Unii oameni se pedepsesc numai aicea pe pгmвnt, alюii se curгюг оn aceastг lume, єi primesc pedeapsa deplinг оn aceastг lume; єi apoi sunt єi din aceia care se pedepsesc єi оn aceastг lume єi оn cealaltг. Pe care dintre cei trei oameni оi socotiюi voi cei mai norociюi? Desigur, pe cei dintвi, cгci ei оncг aici se curгюг de pгcatele lor, iar acolo se fericesc veєnic. Iarг dupг aceєtia, pe care? Poate pe aceia care nu se pedepsesc aicea, dar оn cea lume suferг pedeapsa deplinг? Nicidecum aceєtia nu sunt cel de al doilea оn nenorocire, ci mai vвrtos aceia care se pedepsesc єi aicea єi acolo. Cгci fiind ei єi aicea pedepsiюi, de bunг seamг pedeapsa lor acolo va fi mai uєoarг. Iarг cine numai оn acea lume va primi deplina pedeapsг, acela va trebui sг sufere acolo un chin neоmblвnzit, ca оmbuibatul cel bogat din Evanghelie, care nu putea dobвndi nici mгcar o picгturг de apг, adicг nici cea mai micг mвngвiere оn munca sa, cгci el aici nu curгюise nimic din pгcatele sale.

Єi pe un asemenea om, care trebuie sг sufere оn acea lume o pedeapsг atвt de grozavг, оl veюi socoti oare fericit pentru traiul bun de pe pгmвnt?” (Cuvвnt la Duminica Floriilor, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 99-103)

 

,,Dacг unii se mirг de norocirea celor prihгniюi, apoi judec ei, cг єi rгpitorii, prгdгtorii de biserici, ucigaєii, corsarii (hoюii de mare), оnainte de a fi traєi la judecatг, trгiesc оntru desfгtare єi оndestulare, se оmbogгюesc prin nenorocirea altora, adunг comori nedrepte єi оn toate zilele se оmbuibeazг. Iarг cвnd judecгtorul rosteєte hotгrвrea asupra lor, atunci se pedepsesc pentru toate acestea. Tot aєa se оntвmplг єi celor ce юin femei posadnice, mгnвncг la mese оmbuibгtoare, semeюii care оnalюг sprвncenele єi batjocoresc pe cei sгraci. Cвnd Unul Nгscut Fiu al lui Dumnezeu va veni la Judecatг cu оngerii Sгi єi va єedea pe tronul Sгu, єi toatг lumea se va aduna оmprejurul Lui, atunci ei vor fi aduєi goi єi lipsiюi de toatг mгrirea lor, nu vor afla nici un mijlocitor єi fгrг milг vor fi aruncaюi оn rвul cel de foc. De aceea, nu-i lгuda ca pe niєte norociюi pentru traiul lor cel bun pe pгmвnt, ci deplвnge-i pentru pedeapsa viitoare. Iar pe cel drept sг nu-l socoteєti nenorocit, chiar de-ar fi sгrac, ci laudг-l ca pe un norocit, pentru viitoarea sa bogгюie cereascг.” (Cuvвnt la Duminica Floriilor, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 103-104)

 

„Оn viaюa aceasta tuturor li se aplicг legea rгsplгtirii. De aceea cei virtuoєi sunt cuprinєi de necazuri. De aceea cei nedrepюi se desfatг оn bunгtгюi. Primii sunt pedepsiюi aici pentru puюinele lor pгcate, єi оn felul acesta nu vor fi lipsiюi de rai. Ceilalюi sunt rгsplгtiюi aici pentru puюinele lor fapte bune, єi vor fi pedepsiюi veєnic pentru multa lor rгutate.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 18)

 

„Rгsplata nu este datг оn viaюa aceasta trecгtoare. Aici este treapta nevoinюelor. Premiile єi cununile se vor da оn viaюa de dincolo.

Nu trebuie sг ne parг rгu pentru cei care sunt оncercaюi єi suferг, ci pentru cei ce оn vreme ce pгcгtuiesc nu sunt pedepsiюi.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 20)

 

„Te tulburi єi te necгjeєti pentru cг-i vezi pe mulюi trгind оn fericire єi desfгtare, deєi sunt oameni rгi єi pгcгtoєi? Adicг suferi datoritг оngгduinюei єi оndelung-rгbdгrii lui Dumnezeu? Spune-mi, cвюi furг, cвюi nedreptгюesc, cвюi ucid? Nu cumva pentru aceєtia оl osвndim pe judecгtor? Nicicвnd! Оl vom osвndi numai dacг, dupг ce vinovaюii sunt prinєi єi duєi оn faюa lui, acela оi gгseєte nevinovaюi. Deci cum оi ceri socotealг judecгtorului оnainte ca criminalii sг fie judecaюi de el? Dar sг-юi spun єi altceva? Gвndeєte-te ce ai fгcut tu оn viaюг, omule! Cerceteazг-юi bine conєtiinюa. Atunci nu numai cг nu te vei mвndri cu faptele tale, dar єi pгrerea юi-o vei schimba, єi iubirea de oameni a lui Dumnezeu o vei accepta, єi оndelung-rгbdarea Lui o vei mгrturisi, єi de neюinerea Sa de minte a rгului te vei minuna. Cгci dacг ne-ar fi pedepsit pe fiecare dintre noi оndatг ce pгcгtuiam, neamul omenesc ar dispгrut cu mult оnaintea noastrг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 179)

 

„Nu trebuie sг plвngem pentru cel care se zvвrcoleєte de durere, atunci cвnd doctorul оi cauterizeazг rгnile, pentru cг dupг durerea pricinuitг de ardere va urma vindecarea rгnilor sale. Sг plвngem pentru cel care zace оn pat, fгrг nici o оngrijire din partea vreunui medic, pentru cг rгnile sale se vor infecta, ceea ce оi va aduce moartea. La fel, оn cazul unui-suflet rгnit de pгcat, nu trebuie sг ne parг rгu atunci cвnd Dumnezeu оi trimite pedepse, pentru cг prin acestea, el dobвndeєte vindecare. Sг plвngem єi sг jelim acele suflete care pгcгtuiesc fгrг sг primeascг nici o pedeapsг, pentru cг le aєteaptг pedeapsa veєnicг.” (Din vol. Problemele vieюii, pp.220-221)

 

„Atunci cоnd vezi vreun om cг trгieєte оn evlavie єi dreptate, chiar dacг ar fi legat cu mii de lanюuri, chiar dacг ar fi aruncat оn cea mai оntunecoasг оnchisoare, chiar dacг ar fi chinuit de sгrгcie sau dacг nu ar avea mвini sau picioare sau dacг ar fi mгcinat de vreo boalг fгrг vindecare, sг-1 fericeєti єi sг-1 invidiezi, pentru cг pe acela оl aєteaptг viaюa veєnicг єi fericirea nespusг. Iar atunci cвnd vezi vreun om trгind оn nedreptate єi dispreю faюг de poruncile lui Dumnezeu, оn viclenie єi оnєelгciune, chiar dacг ar fi slгvit de toюi oamenii, chiar dacг ar avea bogгюii nenumгrate sau dacг ar fi stгpвnul lumii, sг-юi parг rгu єi sг plвngi pentru el, cгci оl aєteaptг iadul veєnic єi suferinюa neоnchipuitг.

Ce va cвєtiga cel care este bogat оn bani, dar sгrac оn virtute? Ce va cвєtiga cel care are mult pгmвnt, dar este robul patimilor sale? Ce va cвєtiga cel care este slгvit de oameni, dar este supus pгcatului? Nimic altceva decвt moarte sufleteascг єi despгrюire pentru totdeauna de Domnul dгtгtor de viaюг Pentru cг plata pгcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaюa veєnicг, оn Hristos lisus, Domnul nostru (Rom., 6, 23).” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 294-295)

 

„Nimeni sг nu se supere alunei cвnd vede cг cei rгi єi nedrepюi sunt fericiюi оn aceastг viatг, pentru cг rгsplata bunгtгюii єi a rгutгюii nu se face aici. pe pгmвnt. Dacг uneori Dumnezeu ne pedepseєte dupг faptele noastre, plata aceasta nu este оntreagг, ci o pregustate a ceea ce va fi оn cealaltг viaюг. Iar lucrul acesta este lгsat de Dumnezeu pentru ca cei care nu cred оn оnvierea morюilor єi оn Judecata de apoi sг se cuminюeascг mгcar cu cele ce pгюesc pe pгmвnt.

Vezi cг vreun om rгu se оmbogгюeєte? Nu-юi pierde оndrгzneala! Vezi cг, dimpotrivг, un om bun suferг? Sг nu te sminteascг un asemenea lucru. Cei rгi primesc єi rгsplatг єi pedepse, cгci omul rгu nu are numai fapte rele. Este posibil ca єi el sг fi sгvвrєit niєte fapte bune. De asemenea, cel bun nu se poate sг fie cu totul fгrг de pгcat. Cu siguranюг a fгcut єi el anumite rele. Cel rгu primeєte bunгtгюile pгmвnteєti trecгtoare ca rгsplatг pentru puюinele sale fapte bune, iar оn viata viitoare, va fi pedepsit aspru pentru toatг rгutatea sa. Pe de altг parte, cel bun suferг, оn aceastг viaюг pentru pгcatele sale, iar оn cealaltг, se va bucura de оmpгrгюia cerurilor.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 331)

 

„Cel ce nu suferг nici o pagubг sau altг pedeapsг pentru pгcatele lui єi cel ce are cinste multг єi odihnг, mare muncг va avea acolo. Pentru aceea, cвnd vezi pe cineva оmbogгюinвndu-se din strвmbгtгюi єi din lгcomie, pe acel om nu-l lгuda, ci sг-l plвngi, cг bogгюia adaugг munca acolo, de vreme ce adunг la dвnsul blesteme єi urgie de la cei ce le face strвmbгtate єi muncile pгcatelor sunt de multe feluri, dupг vreme єi dupг obraji єi dupг vrednicie єi dupг cunoєtinюг єi necunoєtinюг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 40-41)

 

„De vezi un om fгcвnd multe rгutгюi єi este tot оn bine, nu te mira de el, ci zi: Acest om ce face atвtea rгutгюi єi nu pгюeєte nici o nevoie, poate fi cг a fгcut oarecвnd vreun bine єi acum оєi ia plata bunгtгюilor aici, ca sг nu aibг acolo plata binelui.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 165)

...........................................................................................................

„Pentru aceea, cвnd vezi pe cel drept muncindu-se єi pedepsindu-se, nu te mira, ci numai zi cг Dumnezeu vrea sг-l curгюeascг aici, єi de se pedepseєte єi mai mult decвt sunt pгcatele lui, i se adaugг dreptatea lui.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 165)

 

„Douг lucruri ne tulburг, dacг nu ne revoltг: prima este prosperitatea pгcгtoєilor, a doua este suferinюa drepюilor.

Pгcгtoєii sunt actualmente nepedepsiюi? Оnsг mai оntвi dacг Dumnezeu ar pedepsi fiecare crimг оn momentul оn care omul o comite, ce ar mai rгmвne din nemul omenesc? Єi fгrг a privi оn afarг spre alюii, sг ne оntrebгm noi оnєine unde am fi? Apoi dacг Dumnezeu pedepsea totul оn aceastг lume, ce va mai rгmвne despre credinюa оn altг viaюг? Оn sfвrєit, dacг Dumnezeu ar lovi pгcгtoєii pentru crimele lor, cum vor fi rгsplгtite cele cвteva fapte bune ale lor?

Оnsг, pe de altг parte, dacг Dumnezeu nu ar lovi niciodatг viciul оn aceastг lume, cum nu va fi slгbitг ideea de dreptate a Sa? El va amesteca la pгcгtoєi binele cu rгul, prosperitatea cu suferinюa.

Faюг de drepюi este mai uєor оncг de a оnюelege єi de a rгzbuna divina Providenюг. Dreptul suferг? Оnsг nu trebuie, prin suferinюг sг se facг cucerirea оmpгrгюiei sale veєnice? Pe de altг parte dacг acest drept a comis ceva greєeli, nu este natural єi mвntuitor ca el sг le expieze оn timp, pentru a evita pedeapsa veєniciei? (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 37)