Slava deєartг (urmгrile pierzгtoare)

 

„Sг fugim de acest pгcat, iubiюii mei. Dacг vom fugi, vom scгpa de iad; cгci mai ales acest viciu atrage focul, atвt se оntinde domnia lui peste tot, atвt оєi exercitг tirania lui peste toate vвrstele єi rangurile; acesta pune tulburare оn Bisericг, distruge republicile, ruineazг casele, oraєele, popoarele, єi satele. Pentru ce vг miraюi cвnd a putut sг ajungг pвnг оn pustiu unde єi-a fгcut simюitг toatг puterea sa? Cei ce s-au dezbrгcat de bunurile єi de bogгюiile lor, care au renunюat la luxul lumii, la toatele pompele єi zгdгrniciile ei, care au trecut peste dorinюele cгrnii єi urвtele patimi ale lгcomiei, au pierdut adesea totul lгsвndu-se vвnaюi de slava deєartг. Prin acest viciu cel ce a lucrat mult a fost depгєit de cel ce a lucrat puюin, єi care, dimpotrivг, a fгcut multe pгcate. Eu vorbesc despre fariseu єi vameє. Dar a vorbi asupra acestui viciu єi a vг arгta relele pe care le produce, va fi timp pierdut, cг toatг lumea are aceeaєi pгrere asupra acestui pгcat; єi ceea ce este de spus este de a potoli оn sine acest viciu.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXIX, 3, p. 138)

 

„Precum viermele roade lemnul care-l hrгneєte, precum rugina roade fierul din care se naєte, єi molia mгnвncг lвna, aєa slava deєartг оi dг moarte sufletului care-o hrгneєte.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXX, 1, pp. 139-140)

 

„Nimic nu este mai periculos decвt slava deєartг. Ea stricг adesea tot binele pe care l-ai fгcut.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXV, 1, p. 166)

 

„Dar poate cг a fi cineva оn slavг este lucru plгcut. Єi cu toate acestea, nimic nu poate fi mai amar ca aceastг robie, fiindcг cel ce iubeєte slava deєartг este mai rob ca toюi robii, cгci voieєte a plгcea tuturor; iar cel ce calcг оn picioare slava deєartг este mai presus de toюi ceilalюi, єi nici cг se оngrijeєte de slava din partea altora.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IX, p. 97)

 

„De aici vin luptele єi certurile, de aici invidia єi scandalul, de aici rгcirea dragostei, pentru cг iubim slava oamenilor, pentru cг ne robim onorurilor celor mulюi. Nu e cu putinюг sг fii єi rob al onorurilor єi оn acelaєi timp єi rob al lui Dumnezeu.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, p. 96)

 

„Dacг umblaюi dupг slava oamenilor, veюi pierde єi rugгciunea єi postul єi milostenia єi toatг bogгюia voastrг duhovniceascг. Vreюi sг pгstraюi aceste bunгtгюi? Plecaюi departe de patima slavei deєarte. Sг cereюi mereu sfatul lui Dumnezeu, lauda lui Dumnezeu, оncuviinюarea lui Dumnezeu.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 37)

 

„Cвєtigгm totul atunci cвnd lucrгm cu smerenie pentru Dumnezeu, єi pierdem totul cвnd cu mвndrie, tвnjim spre slava omeneascг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 207)

 

„Pentru cг cine pofteєte slavг єi laudг de la oameni, orice bine ar face, pierdut este, cгci оєi ia aici plata. Deci acolo, la judecata lui Dumnezeu, nu va lua nici un bine. Pentru cг a cinstit mai mult slava oamenilor decвt slava lui Dumnezeu (...) Deci ce este mai rгu єi mai de ocгrвt decвt acei care iau laudele oamenilor pentru bunгtгюile pe care le fac? Cвnd postesc оєi posomorгsc feюele lor єi se roagг pe la drumuri єi ostenelile suferг iar de platг se lipsesc. Ce pui mгrturie lucrurilor pe care le faci? Pe unul оl ai judecгtor єi pe altul оl pui de єade sг te vadг, iar pe Оmpгratul оngerilor, care vede ostenelile bunгtгюii tale єi a nevoinюei tale, pe acela оl laєi єi alergi la feюele slugilor ca sг te vadг. Pentru aceasta, cu acele osteneli multe єi cu sudorile bunгtгюilor te duci neоncununat єi deєert de la cei ce оncununeazг; deci sг оnvгюгm mintea cea bunг a slugii, cг atunci cвnd face slujba stгpвnului sгu nu vrea sг placг nimгnui slujba lui, ci numai stгpвnului sгu sг-i placг єi nimгnui la altul, dar noi stгpвn ca acesta avem pe Domnul nostru Iisus Hristos єi Dumnezeu єi umblгm sг ne vadг alюii, care nu pot sг foloseascг nimic, єi pierde toatг osteneala lui cela ce se mвndreєte оn isprгvile lui cele bune.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 31)

 

„Cгutвnd slava lumii noi o pierdem pe cea care ne vine de la Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 597)

SLAVA DEЄARTГ (despre patimile nгscute de aceasta)

 

„Mвnia, tristeюea, invidia, cearta, hula, pвra, minciuna, fгюгrnicia, uneltirea, pornirea оmpotriva celor care nu ne-au fгcut nici un rгu, bucuria єi mulюumirea sufleteascг pricinuitг de cusururile єi greєelile celorlalюi slujitori, mвhnirea pricinuitг de succesele єi bunгstarea altora, dragostea de a fi lгudat, dorinюa dupг posturi de cinste - dintre toate patimile dorinюa aceasta duce cel mai mult la pieirea sufletului omenesc -, predicile rostite pentru a fi pe placul credincioєilor, linguєelile slugarnice, dezmierdгrile josnice, dispreюuirea sгracilor, linguєirea bogaюilor, onorurile nemeritate, hatвrurile vгtгmгtoare, care aduc primejdie єi celor ce le fac єi celor ce le primesc, frica servilг, vrednicг numai de cei mai ticгloєi robi, lipsa de оndrгznire, smerenia mare de ochii lumii, nu smerenia adevгratг, оndepгrtarea dojenirii єi a mustrгrii, dar, mai bine spus, dojenirea єi mustrarea chiar peste mгsurг a celor smeriюi, dar faюг de cei puternici nici оndrгznirea de a deschide buzele. Pe toate aceste fiare єi mai multe decвt acestea le hrгneєte єi le creєte stвnca aceea a slavei deєarte.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 9,оn vol. Despre preoюie, p. 71)

SLAVA DEЄARTГ (remedii)

 

„Uitг-te, iubite, la cei care conduc caii оn hipodrom! Tot poporul este de faюг; se оnalюг mii єi mii de aplauze, dar ei nu-єi оntorc capetele, nici nu simt vreo plгcere de pe urma laudelor acelora, ci se uitг numai la unul singur, la оmpгratul care stг оn mijloc єi la semnul aceluia privesc, nesocotind mulюimea din popor; єi numai atunci se mвndresc cвnd оmpгratul le pune pe capul lor cununг. Fг єi tu, iubite, ce fac aceia! Nu pune mult temei pe laudele oamenilor, nici nu fi virtuos de dragul laudelor, ci aєteaptг lauda de la dreptul Judecгtor! Uitг-te la semnul Aceluia єi aєa rвnduieєte-юi toatг viaюa ta, ca єi aici sг fii hrгnit necontenit cu bune nгdejdi, iar dincolo sг te desfгtezi de veєnicele bunгtгюi”. (Omilii la Facere, omilia V, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 76)

 

„Dacг aєtepюi, omule, rгsplatг de la Acela, pentru ce mai vrei sг mai fii lгudat de oameni? Dar pentru ce spun eu lгudat? De multe ori oamenii nu ne laudг, ci ne pizmuiesc. Sunt unii atвt de rгi, cг оntorc pe dos єi faptele cele bune fгcute de noi. Єi acum te оntreb: Pentru ce юii atвt de mult la judecata lor stricatг? Ochiului celui neadormit nu-i este tгinuitг nici una din faptele noastre…”. (Omilii la Facere, omilia VIII, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 105)

 

„Ce folos are omul sг fie admirat єi lгudat de toatг lumea, dar osвndit оn ziua cea оnfricoєгtoare de dreptul Judecгtor єi Creatorul universului?” (Omilii la Facere, omilia XXIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 276)

 

„Dupг cum cei care sunt оndrгgostiюi de slava omeneascг pierd cu totul slava datг de Dumnezeu, tot aєa cei care urmгresc slava datг de Dumnezeu nu sunt lipsiюi nici de slava omeneascг”. (Omilii la Facere, omilia XXIV, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 299)

 

„Nu te gвndi la aceea, оюi spune Stгpвnul, cг nimeni dintre oameni nu te-a lгudat єi cг fapta ta virtuoasг a rгmas ascunsг! Gвndeєte-te la aceea, cг nu dupг multг vreme dгrnicia Stгpвnului va fi atвt de mare, cг te va lгuda, te va оncununa єi-юi va rгsplгti ostenelile virtuюii tale, nu pe tгinuite, nici оntru ascuns, ci оn faюa оntregului neam omenesc de la Adam єi pвnг la sfвrєitul lumii.” (Omilii la Facere, omilia XXXI, I, оn col. PSB, vol. 21, pp. 395-396)

 

„Sг nu ne facem singuri nevrednici de lauda Stгpвnului de dragul laudei oamenilor, de dragul laudelor pe care de cele mai multe ori ni se aduc pentru ca oamenii sг ne facг pe plac. Sunt pierzгtoare єi vгtгmгtoare mвntuirii noastre єi una єi alta: єi a face fapte duhovniceєti, pentru a fi slгviюi de oameni, єi a ne lгuda cu faptele bune, pe care le putem facem.” (Omilii la Facere, omilia XXXI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 396)

 

„Cu cвt facem mai multe fapte de virtute cu atвt mai mult sг cгutгm sг ne smerim єi sг ne micєorгm. Dacг am compara cu multг оnюelepciune faptele noastre bune cu binefacerile primite de la Stгpвn, atunci am vedea lгmurit cг, chiar de-am fi ajuns pe culmile virtuюii, n-am fгcut nici cea mai micг parte din cele ce ne-a fгcut nouг bunul Dumnezeu. Prin aceasta au bineplгcut sfinюii оnaintea lui Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia XXXI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 397)

 

„Vrei sг fii slгvit? Dispreюuieєte slava єi vei fi mai strгlucit ca toюi”. (Omilii la Matei, omilia IV, X, оn col. PSB, vol. 23, p. 61)

 

„Юi-i dragг slava єi de dragul ei unelteєti оmpotriva aproapelui tгu? Dispreюuieєte-o, pune capгt uneltirilor, єi te vei bucura de mai multг slavг! Dupг cum afacerile sunt potrivnice zgвrceniei, tot aєa єi dragostea de slavг este potrivnicг dobвndirii slavei. Dar dacг vreюi, sг cercetгm lucrul acesta cu de-amгnuntul. (…)

Spune-mi, care sunt oamenii care se fac de rвs? Nu sunt, oare, aceia care fac totul pentru a fi slгviюi de mulюime? Care sunt acum oamenii vrednici de laudг? Nu sunt, oare, aceia care dispreюuiesc laudele mulюimii? Deci dacг dragostea de slava deєartг este un lucru de ruєine, iar dacг оndrгgostitul de slavг nu-єi poate tгinui dragostea, atunci urmeazг cг el va ajunge de rвs, iar dragostea sa de slavг a ajuns pricina dezonoarei sale. Nu numai aceasta оl face de ruєine, ci єi aceea cг este silit sг facг o mulюime de lucruri ruєinoase, pline de cea mai josnicг slugгrnicie”. (Omilii la Matei, omilia LXII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 724)

 

„Dacг vrei sг arгюi lumii o faptг bunг, nu te lгuda, єi atunci te-ai arгtat mai mare! Nu socoti cг ai sгvвrєit mare lucru cвnd ai fгcut ce trebuia sг faci.” (Omilii la Matei, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 42)

 

„Cum vom ajunge noi la юintг? Opunвndu-i slava slavei. Cum, оn sfвrєit, dispreюuim bogгюiile acestui pгmвnt? Atunci cвnd ne gвndim la celelalte; precum dispreюuim aceastг viaюг, atunci cвnd ne gвndim la cealaltг care este mai bunг; noi vom putea la fel sг alungгm slava acestei lumi atunci cвnd ne vom gвndi la o slavг mai frumoasг, la aceea care este adevгratг slavг. Aceea despre care vorbim nu este decвt una falsг єi zadarnicг, un nume fгrг realitate; dar aceea din cer este slava cea adevгratг, care are ca lгudгtor nu pe oameni, ci pe оngeri, pe arhangheli єi pe Domnul arhanghelilor, sau chiar pe oameni. Dacг aюintiюi ochii asupra acestui teatru, de cгutaюi sг cunoaєteюi preюul acestor cununi, dacг vг veюi duce оn locul unde rгsunг aplauzele, bunurile pгmвnteєti nu vor fi de ajuns sг vг miєte єi sг vг opreascг; nu vг veюi mai stingheri de a le avea, nu veюi cгuta sг le mai dobвndiюi dacг ele vг lipsesc. (…) Cunoscвnd dar josnicia lucrurilor omeneєti, sг trimitem, sг punem toate bunurile noastre єi bogгюiile оn aceste comori nestricгcioase, єi sг cгutгm slava care este statornicг єi veєnicг. Eu оl rog pe Dumnezeu sг ne-o dea la toюi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXIX, 3, p. 139)

 

 

„Vreюi sг vг bucuraюi de slavг? Faceюi milostenie; atunci vг vor aplauda оngerii, atunci veюi fi plгcuюi lui Dumnezeu.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIX, 3, p. 354)

 

„Оnюelegвnd nimicnicia laudelor omeneєti, fugi de aceastг vгtгmare! Cвюi crezi tu cг sunt cei ce te laudг? O sutг, sau de douг ori pe atвta, de trei ori, sau de patru ori? Mai mult оncг: de voieєti оnzeceєte єi chiar оnsuteєte acest numгr, єi fie douг mii єi trei mii acei care te aplaudг, ba chiar mii de mii; ei bine, toюi aceєtia cu nimic nu se deosebesc de ciorile care croncгnesc pe sus, єi dacг te gвndeєti la mulюimea aceea a оngerilor din cer, apoi lгudгtorii tгi par a fi mai jos decвt viermii, iar lauda lor mai slabг decвt pвnza pгianjenului, mai uєoarг decвt fumul єi visurile de noapte. Ascultг pe Pavel, care a observat bine aceste lucruri, єi care nu numai cг nu le cautг, ci chiar se apгrг de ele, zicвnd: Iar mie, sг nu-mi fie a mг lгuda decвt numai оn crucea Domnului nostru Iisus Hristos (Galateni 6, 14). Aceastг laudг rвvneєte-o єi tu, ca sг nu mвnii pe Stгpвnul a toate...” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, p. 347)

 

„Єi de voieєti a afla cг єi din alt punct de vedere trebuie a dispreюui laudele omeneєti, apoi оnalюг-юi cugetul sus, rвzi оn sine de cei ce te privesc, sporeєte-юi dragostea cгtre adevгrata slavг, umple-te de оnюelepciune duhovniceascг єi zi sufletului tгu ca єi Pavel: Nu єtiюi, oare, cг noi vom judeca pe оngeri? (I Corinteni 6, 3); єi оnгlювndu-l de aici, ceartг-l la urmг єi zi-i: Tu, suflete al meu, care ai a judeca pe оngeri, voieєti a fi judecat aici de gunoi, єi a fi lгudat оmpreunг cu cei din orchestrг, cu mimicii єi cu cei ce se luptг cu fiarele sгlbatice?. Cгci aceєtia alungг astfel de laude, оnsг tu nu aєa, ci ridicг-юi aripile mai sus de strigгtul єi aplauzele lor, єi rвvneєte a fi asemenea lui Ioan, cetгюean al pustiului; aflг de la el cum nu bгga оn seamг mulюimea celor ce veneau sг-l vadг, єi cum fiind linguєit nu se оntorcea sг vadг pe linguєitori, ci privind pe toюi cei ce locuiau оn Palestina єi veneau la el оn pustie ca sг-l laude єi sг-l admire, el era insensibil la laudele lor єi chiar se rгscula cu toatг puterea asupra lor, оi оnfrunta aspru єi le vorbea ca єi cum ar fi vorbit unei adunгri de copii, zicвndu-le: Єerpi, pui de viperг (Matei 3, 7). Deєi aceia pentru el alergau оn pustie, pentru el оєi pгrгseau cetгюile єi satele, ca sг se оnvredniceascг a vedea acel cap sfвnt, totuєi nimic din acestea nu a putut sг-l sensibilizeze, cгci el stг departe de slavг, єi era liber de orice оngвmfare proastг. Tot aєa, Єtefan cвnd a vгzut acea mulюime adunatг, nu ca sг-l cinsteascг, ci оnfuriatг asupra lui єi scrвєnind din dinюi, el nu s-a intimidat deloc, ci ridicвndu-se mai presus de furia lor, iatг cг le zicea: Voi cei tari оn cerbice єi netгiaюi оmprejur la inimг єi la urechi (Faptele Apostolilor 7, 51). Tot aєa єi Ilie zicea acelei mulюimi adunate, fiind de faюг єi оmpгratul: Pвnг cвnd veюi єchiopгta de ambele picioare? (III Regi 18, 21).” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, pp. 348-349)

 

„Deci cum ne putem izbгvi de aceastг sclavie? Dacг vom iubi cealaltг slavг, care cu adevгrat este slavг. Dupг cum cei ce iubesc trupurile se оndepгrteazг de ele de оndatг ce li se оnfгюiєeazг un alt trup mai strгlucit єi mai aювюгtor la vedere, tot aєa se va petrece єi cu cei ce doresc slavг din partea noastrг, cгci acea slavг neоnseratг din ceruri, care strгluceєte оn chip de negrгit, covвrєind toatг bunгtatea єi toatг frumuseюea lumii, ea singurг оi va putea scoate pe unii ca aceєtia din sгrmana lor amгgire.

Sг privim deci spre acea slavг єi sг o cunoaєtem bine, ca astfel, admirвndu-i frumuseюea cereascг, sг fugim de sluюenia celei de aici єi sг ne bucurгm cu bucurie nespusг, dezmierdвndu-ne necontenit оntru ea.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, p. 349)

 

,,… dispreюul de slava deєartг este pricina adevгratei slave.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia X, pp. 97-98)

 

,,Poate cг ai ajuns оntr-o slujbг оnaltг, sau ai primit vreo stгpвnire bisericeascг? Nu cugeta lucruri mari, cгci nu юi-ai cвєtigat tu slava, ci Dumnezeu te-a оmbrгcat cu ea, el este cel care юi-a dat-o. Deci pгstreaz-o ca pe un lucru strгin, nefгcвnd silnicie єi nici оntrebuinювnd-o оn cele ce nu trebuie, nici оngвmfвndu-te, єi nici sfitarisind-o, sau mai bine zis, оnsuєindu-юi-o ca pe ceva al tгu, ci socoteєte-te sгrac єi fгrг slavг. Dacг юi s-a оncredinюat vreo porfirг оmpгrгteascг spre a o pгstra, apoi nu trebuie a te folosi de acea hainг єi a vгtгma pe cineva, ci a o pгstra cu cea mai mare scumpгtate, ca datг юie de Dumnezeu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia X, p. 101)

 

,,Lauda de la oameni se scurge degrab, єi de multe ori nici nu purcede din cuget curat, pe cвnd lauda de la Dumnezeu rгmвne veєnic єi strгluceєte оntr-una. Cгci cвnd te laudг cel ce єtie totul, chiar єi de mai оnainte de naєterea ta, єi cвnd acea laudг este lipsitг de orice patimг, atunci este dovada cea mai neоmpotrivitг despre virtutea ta. Deci єtiind noi acestea, sг facem aєa fel ca sг fim lгudaюi de Dumnezeu єi sг ne bucurгm de cele mai mari bunгtгюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XI, p. 115)

 

,,… cum ar putea cineva gгsi doftoria acestei boli atвt de felurite? Aducвnd la mijloc pe toюi aceia cari au cгlcat оn picioare aceastг patimг єi privind spre icoana acelora, єi astfel оєi va оndrepta viaюa sa.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 379)

 

„Dupг cum cineva, vгzвnd o fiarг sгlbaticг, se grгbeєte a fugi єi a оnchide uєa intrвnd оn casг, tot aєa єi оn cea de faюг fugi cu cugetarea spre viaюa viitoare єi spre slava aceea nespusг. Fiindcг numai aєa єi pe aceasta de aici o vei cгlca оn picioare, єi pe aceea o vei avea cu uєurinюг, єi te vei bucura de adevгrata slo­bozenie, єi de veєnicele bunгtгюi.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIV, p. 220)

 

„Єi ai putea vedea chiar єi aici pe pгmвnt pe cei ce o cinstesc vгtгmaюi оn totul, iar pe cei ce o dispreюuiesc folosiюi. Ucenicii Domnului, care au dispreюuit slava deєartг – cг nimic nu ne оmpiedicг a folosi iarгєi aceeaєi pildг – єi care au ales cele ale lui Dumnezeu, strгlucesc mai mult decвt soarele, cвєtigвndu-єi pomenire nemuritoare єi dupг sfвrєitul lor – оn vreme ce iudeii cei robiюi de aceastг patimг sunt fгrг oraєe, fгrг casг, necinstiюi, pribegi, gata de fugг, dispreюuiюi de toatг lumea єi goniюi din patria lor.

Deci єi tu, dacг voieєti a avea slavг, dispreюuieєte slava (…) Єi de voiюi, apoi vorba aceasta sг o оntindem єi la cele pгmвnteєti. Pe cine oare luгm noi оn bгtaie de joc оn glumele noastre cele muєcгtoare? Oare nu pe cei ce iubesc slava deєartг? Aєadar aceєtia sunt mai cu seamг lipsiюi de slavг, avвnd mii de pвrвєi, єi de toюi dispreюuiюi. Deci pe cine sг admirгm noi oare? Nu pe cei ce o dispreюuiesc pe dвnsa? Aєadar, aceє­tia sunt cei slгviюi. Dupг cum bogat este cel ce nu are trebuinюг de multe, ci cel ce nu are trebuinюг de nimic, tot aєa єi slгvit este nu cel ce iubeєte slava, ci tocmai cel ce o dispreюuieєte, fiindcг o astfel de slavг este umbrг a slavei, iarг nu slavг. Cг nimeni, vгzвnd pвine zugrгvitг - mгcar de ar fi de mii de ori stг­pвnit de foame - nu se atinge de zugrгvealг. Deci, iubitule, nici tu nu vвna umbrele, cгci aceasta este umbrг a slavei, єi nu slava.

Єi ca sг afli cг lucrul este aєa єi cг slava aceasta este umbrг, gвndeєte-te cг faptul acesta este defгimat de oameni, cг tuturor li se pare de dispreюuit, ba chiar єi celor ce оl doresc, cг chiar cel ce are slava aceasta se ruєineazг singur.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIX, pp. 260-261)

 

„ Cu smerenie unul pe altul socoteascг-l mai de cinste decвt el оnsusi (Flp., 2,3). Vai! Cum ne aratг el aici o оnvгюгturг plinг de оnюelepciune pentru mвntuirea noastrг! Dacг presupui, spune el, cг cineva este mai presus decвt tine єi aceasta n-o spui doar оn cuvinte, ci te єi convingi pe tine оnsuюi, adicг dacг ai aflat toate cele despre el, desigur cг-i acorzi toatг cinstea cuvenitг єi acordвndu-i-o nu te vei tulbura cвnd оl vei vedea cinstit єi de altcineva. Sг nu-l consideri, оnsг, mai mare decвt tine aєa, pur єi simplu, ci sг crezi cг оntr-adevгr оюi este mai presus, cг te оntrece оn toate privinюele (fapt care poate pгrea un exces de umilinюг); fгcвnd astfel, slava pe care el o va primi nu юi se va mai pгrea nepotrivitг єi nici nu te va mai оntrista. Chiar de te-ar vorbi de rгu, chiar de te-ar cleveti, chiar de юi-ar face orice rгu, tu vei rгbda cu bгrbгюie pentru cг оl vezi mai mare decвt tine. Cвnd sufletul tгu se va convinge cг el este mai mare decвt tine atunci nicicвnd nu se va mai mвnia, nici nu va mai purta invidie, oricвte rele ar pгtimi de la el. Iar cвnd єi cel ce se bucurг de cinste din partea ta se va purta la fel faюг de tine, vei оnюelege cum acest lucru e un zid puternic de оngгduinюг єi de concesii reciproce. Cвnd tu ai ceva vrednic de cinste єi el considerг tot aєa, niciodatг nu va urma ceva trist. Cвnd o asemenea purtare doar din partea unuia ajunge sг оmprгєtie toate clevetirile, atunci, cвnd va fi din partea amвndurora cine va putea sг strice aceastг bunг оnюelegere, aceastг reciprocг оncredinюare a dragostei? Nimeni, nici chiar diavolul, cгci оntreit єi оmpгtrit, ba chiar оnmiit este zidul dimprejurul cetгюii. ” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, pp. 96-97)

 

„Nu e cu putinюг sг te bucuri de slavг оn alt fel, decвt numai fugind de ea. Cвnd o alungгm, ea ne urmгreєte, iar cвnd alergгm dupг ea, fuge de noi. Dacг vrei sг fii slгvit, nu dori slava, dacг vrei sг fii оnalt nu te оnгlюa. De altfel, aєa-i stг оn fire acestui lucru: pe cel ce nu umblг dupг slavг оl respectг toюi, оn timp ce pe cel care o cautг, toюi оl dispreюuiesc. Aєa sunt, pare-se, oamenii: plini de ambiюie єi iubind оn mod natural contradicюia; le place sг facг tocmai contrariul a ceea ce ar trebui...” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, pp. 142-143)

 

„Pavel era ocгrвt єi tu te necгjeєti оn sine-юi cг nu eєti lгudat?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XII-a, p. 128)

 

„A dispreюui banii este uєor pentru cel ce voieєte, dar a dispreюui cinstea, cere celor mulюi mult necaz, multг filozofie, un suflet оngeresc, care sг se atingг chiar de оnseєi porюile cerului. Nici o patimг nu este atвt de tiranicг precum aceasta, care sг stгpвneascг pretutindeni – poate cг mai mult sau mai puюin, оnsг pretutindeni.

Deci, cum am putea oare sг o biruim, dacг nu cu totul, mгcar o parte? Dacг privim spre cer, dacг Оl avem pe Dumnezeu оnaintea ochilor, dacг avem o mai оnaltг idee despre cele cereєti, decвt despre cele pгmвnteєti. Gвndeєte-te singur: cвnd tu doreєti slavг, dupг ce te-ai bucurat de ea, vezi-i sfвrєitul єi nu vei afla nimic. Gвndeєte-te cвtг pagubг pricinuieєte acest pгcat, de cвte bunuri lipseєte pe cineva; cгci va suferi ostenelile єi primejdiile, оn timp ce de roade єi de premii va fi lipsit. Gвndeєte-te totuєi cг cei mai mulюi sunt rгi єi deci dispreюuieєte slava lor. Gвndeєte-te ce este fiecare оn parte єi vei vedea cг faptul acesta este оncгrcat de ridicol, vei vedea cг este mai mult necinste decвt slavг, iar dupг toate acestea, ridicг-юi cugetul la priveliєtea cea de sus. Cвnd, fгcвnd vreun bine, te gвndeєti poate cг trebuie a le arгta aceasta єi oamenilor, єi cauюi privitori ai lucrului єi ai necazului, оnchipuie-юi cг Dumnezeu vede, єi atunci se va stinge pofta. Ridicг-te de la pгmвnt spre priveliєtea cea din ceruri. Oamenii, chiar dacг laudг pentru moment, totuєi mai pe urmг hulesc, invidiazг єi ceartг, оn timp ce cu Dumnezeu nu se petrec lucrurile astfel, ci El se bucurг lгudвnd succesele noastre.

Ai vorbit poate bine єi te-ai bucurat de aplauze? Єi care оюi este folosul? De cumva s-au folosit cei ce au aplaudat, de cumva s-au prefгcut єi au devenit mai buni, depгrtвndu-se de relele de dinainte, cu adevгrat cг trebuie a te bucura, оnsг nu pentru laudele єi aplauzele ce ai cгpгtat, ci pentru prefacerea cea minunatг єi plгcutг. Iar dacг ei оєi petrec timpul aplaudвnd, fгcвnd vuiet єi lгudвnd оntruna, iar din aceste aplauze nu scot nici un folos, trebuie mai mult a te mвhni, cгci acestea sunt spre judecata єi osвnda lor.

Poate cг te bucuri de slavг pentru evlavia ce o ai? Dacг eєti evlavios cu adevгrat єi nu єtii оn sine-юi nimic rгu, trebuie a te bucura nu pentru cг lumea te crede aєa, ci pentru cг eєti evlavios; iar dacг poate nu eєti evlavios, єi totuєi pofteєti slava celor mulюi, gвndeєte-te cг nu aceєtia ne vor judeca pe noi оn acea zi, ci Cel ce cunoaєte cu exactitate cele ascunse. Iar dacг tu єtii pгcatele tale, єi totuєi eєti crezut de toюi ca fiind curat, apoi pentru aceasta nu numai cг nu trebuie a te bucura, ci оncг a te оntrista єi a suspina cu amar, gвndindu-te оntruna la acea zi, cвnd toate se vor descoperi, cвnd cele ascunse ale оntunericului se vor da la luminг.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia II, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp. 145-146)

 

„Eu nu оmpiedic pe cineva de a umbla dupг slavг, оnsг voiesc a cгuta slava cea adevгratг, de la Dumnezeu. A cгrui laudг, zice, nu vine de la oameni, ci de la Dumnezeu (Romani 2, 29).” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia II, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 147)

 

„Nimic nu este mai vrednic de dispreюuit, ca slava de la oameni. Cгci spune-mi, te rog: dacг ai vedea o mulюime de copii mici, copii de lapte zic, oare ai dori slava lor? Tot aєa te gгseєti єi faюг de toюi oamenii, fiind vorba de slavг. De aceea se єi numeєte faptul acesta henodoxie sau slavг deєartг. Nu vezi mгєtile pe care le pun cei de pe scena teatrului? Nu vezi cum unele sunt frumoase, altele strгlucite єi fabricate cu cea mai de pe urmг precizie a frumuseюii? Poюi sг-mi arгюi o astfel de faюг оn realitate? Deloc. Oare te-ai оndrгgostit de ele? Nu, desigur. Єi de ce? pentru cг sunt seci єi lipsite de valoare intrinsecг; imitг frumuseюea, dar nu este оnsгєi frumuseюea.

Tot aєa єi slava este seacг, imitг slava, dar nu este оnsгєi slava. Aceea rгmвne slavг, care este naturalг, care este intrinsecг, iar aceasta, exterioarг, de multe ori ascunde sluюenia cea mai greюoasг; o ascunde оnaintea oamenilor єi numai pвnг seara, iar dupг ce teatrul se sfвrєeєte єi mгєtile se scot, fiecare se vede precum este оn fiinюг. Deci, sг nu оntrebuinюгm adevгrul оntocmai ca pe scenг єi оn mod fals. Cгci, spune-mi: ce bine poate fi ca un om sг fie privit cu admiraюie de cei mulюi? Aceasta este henodoxie sau slavг deєartг, єi nimic altceva, fiindcг, dupг ce te duci оn casг єi rгmвi singur, totul s-a оmprгєtiat. Te-ai dus оn piaюг єi ai atras asuprг-юi privirile tuturor celor de faюг? Єi ce poate fi mai mult? Nimic, totul s-a stins єi s-a оmprгєtiat ca fumul. Deci, astfel, vedem noi pe cele ce nu fiinюeazг? Dar cвtг prostie єi cвtг dobitocie nu este aici! Numai spre un lucru sг avem privirea aюintitг, anume cum sг facem ca Dumnezeu sг ne laude.

Dacг avem оn vedere aceasta, niciodatг nu vom cгuta laudele oamenilor, ci chiar de le-am avea, le vom dispreюui, le vom respinge, ne vom bate joc de ele; ca єi cum, iubind aurul, am lua оn schimb югrвnг, aєa ne vom gгsi оn faюa lor. Cutare nu te laudг; cu nimic nu юi-a fost de folos, dar chiar de te-ar grгi de rгu, cu nimic nu te va vгtгma. Fiind vorba de Dumnezeu оnsг, amвndouг acestea au оn sine oarecare cвєtig єi pagubг, pe cвnd cele de la oameni toate sunt deєarte. Єi prin aceasta noi ne egalгm cu Dumnezeu, cгci nici El nu are nevoie de slava de la oameni. Slavг de la oameni nu primesc (Ioan 5, 41), zice. Puюin lucru este acesta? Spune-mi! Cвnd tu nu voieєti a dispreюui slava, zi оn sine-юi cг mг fac egal cu Dumnezeu dispreюuind slava, єi de оndatг o vei dispreюui. Cгci nu este omul rob slavei, de nu cumva poate este rob al tuturor, єi mai rob decвt toюi robii. Nu poruncim noi lucruri din acestea robilor noєtri, dupг cum slava deєartг porunceєte celor cuceriюi de dвnsa; lucruri din acestea, zic, urвcioase єi оncгrcate de necinste, єi de a le grгi, precum єi de a le face. Ba chiar dacг vede pe cineva supus єi ascultгtor, atunci оncг mai mult оntinde єi ea poruncile.

Sг fugim, vг rog, de robia aceasta. Cum am putea fugi? Dacг vom filosofa asupra celor de aici, dacг ne convingem cг toate cele prezente sunt vis єi umbrг, єi nimic altceva, atunci cu uєurinюг vom оnconjura o asemenea slavг, єi dupг aceea nu vom putea fi cuceriюi nici de cele mici, єi nici de cele mari. Iar dacг nu le dispreюuim pe cele mici, cu uєurinюг vom cгdea єi оn cele mari. De departe deci sг astupгm izvoarele acestui pгcat, care sunt: lipsa de minte єi lipsa de umilinюг, pe care sг ne silim a le cвєtiga. Єi cвnd noi vom avea o cugetare оnaltг, vom putea dispreюui єi cinstea de la cei mulюi, оn acelaєi timp ne vom ridica cu mintea la cer єi ne vom оnvrednici de bunurile de acolo.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia II, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp.147-149)

 

„Nu ai venit оn lume slгvit, deci nu cгuta slavг. Gol am venit, nu numai de bani, ci єi de slavг єi renume.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXIII, p. 382)

 

„... slava omeneascг nu este nimic, ci, оntr-adevгr, aєa acum spune profetul: Toatг slava omului, ca floarea ierbii. Cu cвt e mai sus єi cu cвt strгluceєte mai mult, cu atвt pricinuieєte o prгbuєire mai mare. Aceasta e adevгrat nu numai cвnd e vorba de slava oamenilor de rвnd, dar chiar єi cвnd e vorba de slava оmpгraюilor.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 155)

 

„Acela-i ilustru, acela-i cu adevгrat slгvit, care nu are оn vedere slava, care socoteєte nimica slava datг de oameni.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 159)

 

„Aєadar cum putem birui aceste patimi оnfricoєгtoare, mвndria єi slava deєartг? Dacг оn locul unei slave punem o slavг mai mare. Deseori nesocotim o bogгюie cвnd ne aflгm оn faюa unei alte bogгюii. Nesocotim chiar єi viaюa noastrг, cвnd ne dгm seama cг existг alta, superioarг. Aєa se оntвmplг єi cu slava. Vom nesocoti cu totul slava lumii acesteai, cвnd vom observa cг existг o alta, cu mult mai mare, slava cereascг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 36)

 

„Deci dacг-юi оntorci privirea spre ceata aceea sfвntг din ceruri, dacг socoteєti laudele care existг acolo, dacг te gвndeєti la cununile lor, nici nu te vor putea scoate din minюi laudele єi cununile care existг aici pe pгmвnt. Dacг te bucuri de ele, nu le vei considera importante, iar dacг-юi lipsesc, nu le vei cгuta.

Spune-mi, de ce nu poюi оnvinge ispita slavei, pe cвnd alюi oameni pot? Nu cumva aceia nu au acelaєi suflet, acelaєi trup, aceeaєi viaюa? Gвndeєte-te la Dumnezeu. Cugetг la slava cerului. Comar-o cu cea de pe pгmвnt єi nu o vei nesocoti degrabг pe aceasta din urmг.

Юi-e sete de cinstire? Ei, atunci sг-юi fie sete de cea adevгratг.Ce cinstire este aceasta, care se transformг adesea оn necinstire? Ce cinstire este aceasta care piere atвt de repede? Ce cinstire este aceasta, datг de oamenii muritori? Adevгrata cinstire єi unica slavг provin, doar de la Dumnezeu. Dacг doreєti din tot sufletul slava lui Dumnezeu, vei nesocoti slava de pe pгmвnt, considerвnd-o neimportantг. Оnsг dacг nu eєti atras de slava dumnezeiascг, nu vei putea niciodatг sг оnюelegi cвt de ieftinг єi batjocoritoare esta slava pгmвnteascг.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 36-37)

 

„Vrei sг dobвndeєti preюuire? Fereєte-te de slavг. Alergi dupг ea? O vei pierde єi pe cea pe care-o ai.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 183)

SLAVA DEЄARTГ (despre omul eliberat de slava deєartг)

 

„Omul care nu simte nevoie sг fie slгvit єi lгudat de oameni, sгvвrєeєte fapte bune cu toatг liniєtea єi cu toatг siguranюa; nu-l supгrг nici necazurile, nici bucuriile vieюii. Necazurile nu-l pot nici оnconvoia, nici doborо; bucuriile nu-l pot nici оngвmfa, nici semeюi. Rгmвne neschimbat, rгmвne acelaєi оn mijlocul nestatorniciei єi tulburгrii vieюii acesteia.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 160)

 

SLГVIREA (lui Dumnezeu)

 

„Sг-L slгvim (...) єi prin viaюa noastrг curatг; sг nu mai cгdem iarгєi оn aceleaєi pгcate! Sг spunem adio оnєelгciunilor diavoleєti єi sг atragem bunгvoinюa cea de sus prin luare aminte de noi оnєine, prin rвvnг mare єi prin mгrturisire cu inima zdrobitг”. (Omilii la Facere, omilia VI, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 86)

 

„Nici nu ne cere Dumnezeu ceva greu єi оmpovгrгtor, ci numai sг mгrturisim cг ne-a fгcut atвtea faceri de bine єi sг-I mulюumim pentru ele; nu pentru cг are nevoie de ele – cг este desгvвrєit – ci ca noi sг оnvгюгm sг cunoaєtem pe Dгtгtorul bunгtгюilor; sг nu fim nerecunoscгtori, ci sг facem fapte de virtute vrednice de binefacerile Lui єi de o atвt de mare purtare de grijг. Fгcвnd aєa, Оl chemгm єi mai mult оn ajutor”. (Omilii la Facere, omilia IX, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 112)

 

„Dacг ne aducem necontenit aminte de binefacerile fгcute de Dumnezeu neamului nostru, vom fi єi recunoscгtori єi vom єi propгєi mult pe calea virtuюii. E lгmurit cг cel ce-єi aduce aminte de binefacerile lui Dumnezeu se va sili sг nu se arate nevrednic, ci sг arate atвta rвvnг єi recunoєtinюг, ca sг fie оnvrednicit єi de alte binefaceri. Stгpвnul nostru e darnic, iar cвnd vede cг suntem recunoscгtori pentru binefacerile primite pвnг acum, оєi revarsг asupra noastrг єi mai din belєug harul єi ne оnvredniceєte iarгєi de mai mari daruri”. (Omilii la Facere, omilia XV, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 174)

 

„Dumnezeu, fiind bun єi iubitor de oameni, vrea sг fie slгvit de noi, nu pentru cг aceasta ar adгuga ceva la slava Sa – cг El n-are nevoie de nimic –, ci ca sг-I dгm noi prilej ca sг meritгm sг ne facг єi mai mult bine”. (Omilii la Facere, omilia XXIX, VII, оn col. PSB, vol. 21, pp. 376-377)

 

„Vг rog, dar, sг nu trвndгvim, ci fiecare din voi sг se gвndeascг оn fiece clipг, de e cu putinюг, nu numai la binefacerea ce a fгcut-o Dumnezeu cu tot neamul omenesc, ci єi la binefacerile fгcute cu fiecare din noi; nu numai la cele mгrturisite єi єtiute de toюi, ci єi la cele personale єi tгinuite celorlalюi oameni. Aєa vei putea mulюumi necontenit Stгpвnului. Aceasta-i cea mai mare jertfг, cea mai desгvвrєitг ofrandг; aceasta ne este pricinг de оndrгznire оnaintea lui Dumnezeu. Єi cum? Am sг vг spun eu! Cel care frгmвntг necontenit оn mintea lui aceste gвnduri, cel care-єi cunoaєte bine nimicnicia sa, cel care se gвndeєte la nespusa єi covвrєitoarea iubire de oameni a lui Dumnezeu, Care rвnduieєte viaюa noastrг nu dupг cum meritг pгcatele noastre, ci dupг bunгtatea Lui, ei bine, un om ca acesta оєi pleacг gвndirea, оєi zdrobeєte cugetul, оєi micєoreazг toatг mвndria єi оngвmfarea, оnvaюг sг fie smerit, sг dispreюuiascг slava acestei vieюi, sг-єi rвdг de toate cele vгzute, sг se gвndeascг la bunгtгюile cele viitoare, la viaюa cea veєnicг єi fгrг sfвrєit. Un om cu un astfel de suflet aduce lui Dumnezeu jertfг adevгratг єi bine plгcutг, dupг cum spune profetul: Jertfa lui Dumnezeu duh umilit; inimг оnfrвntг єi smeritг, Dumnezeu nu va urgisi (Ps., 50, 18). Pe slugile cele cu judecatг sгnгtoasг nu-i оndreaptг atвt pedepsele єi osвndele, cвt binefacerile єi conєtiinюa cг nu sunt pedepsiюi dupг cвt meritг pentru pгcatele lor”. (Omilii la Facere, omilia IX, V, оn col. PSB, vol. 21, pp. 112-113)

 

„Iar Dumnezeu este slгvit nu numai prin dogme drepte, ci єi prin petrecere aleasг[356].” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul оntвi, p. 20)

 

„... cei ce trгiesc bine slгvesc pe Dumnezeu...” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVII, 2, p. 284)

 

„Dacг oamenii, doar aclamвnd pe оmpгratul lor, se mвndresc foarte, chiar de n-ar cвєtiga nimic altceva, atunci poюi оnюelege cвtг mвndrie єi cвtг slavг ar fi pentru noi de a slгvi pe Stгpвnul nostru, єi de cвtг osвndг am fi vrednici dacг L-am batjocori. Deєi, altminteri, Dumnezeu voieєte a fi slгvit nu pentru cг El ar avea nevoie de aceasta, ci pentru interesul nostru propriu. Cвtг deosebire crezi tu cг este оntre Dumnezeu єi oameni? Oare pe atвta pe cвtг este оntre oameni єi viermi? Sau poate pe cвtг este оntre оngeri єi viermi? Dar nimic n-am spus pвnг acum, fiindcг nici nu e cu putinюг a stabili deosebirea оntre El єi noi! Oare ai voi tu sг ai mare єi strгlucitг slavг de la viermi? Eu nu cred. Deci dacг tu, care iubeєti slava, totuєi n-ai voi aceasta, apoi cum e cu putinюг ca Dumnezeu, Care este scutit de asemenea patimi, єi Care e оntr-atвta mгsurг superior оntregului univers, sг aibг nevoie de slava ta? Єi cu toate acestea, deєi nu are nevoie, El o doreєte de la tine chiar pentru tine, adicг pentru binele tгu. Dacг El a suferit pentru tine, fгcвndu-Se rob, apoi de ce sг te minunezi dacг suferг єi altele, numai ca sг-Єi atingг scopul? Nimic sг nu crezi ca nevrednic de El, cвnd ceea ce face nu are alt scop decвt mвntuirea noastrг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 141)

 

 

„Nici cerurile nu slгvesc pe Dumnezeu glгsuind, ci prin privirea lor pregгtesc pe alюii de a-L slгvi; єi, cu toate acestea, se zice cг ele spun slava lui Dumnezeu. Tot aєa єi cei ce petrec o viaюг minunatг, chiar dacг tac, ei slгvesc pe Dumnezeu, fiindcг printr-оnєii mulюi alюii Оl slгvesc.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 364)

 

„Slгvirea lui Dumnezeu stг оn a se uni oamenii la un loc, a-L lгuda pe El оntr-un cuget єi оntr-un duh, a fi оngгduitor celui mai slab єi a nu trece cu vederea mгdularul rupt din trup.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 501)

 

„Dumnezeu nu este lipsit de nimic. Deci pentru ce voieєte a fi lгudat єi slгvit de noi? De aceea, ca iubirea noastrг cгtre Dвnsul sг se facг mai fierbinte. Pentru cг оn definitiv nu doreєte nimic din partea noastrг, decвt numai mвntuirea noastrг; nu are nevoie nici de serviciul nostru, nici de slavг, єi nici de altceva din partea noastrг; totul El face numai pentru mвntuirea noastrг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia I, p. 10)

 

„Cвnd Оl slгvim bine, оnsг nu vieюuim bine, atunci mai mult Оl necinstim, pentru cг recunoscвndu-L pe El de stгpвn єi оnvгюгtor, Оl dispreюuim єi nu ne temem de judecata cea dreaptг єi оnfricoєatг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, p. 140)

 

„ Slгviюi, dar, pe Dumnezeu, оn trupul vostru єi оn duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (I Corinteni 6, 20). Єi cum Оl slгveєte cineva pe Dumnezeu оn trupul sгu? Cum оn sufletul sгu? Оn trup Оl slгveєte cel ce nu este desfrвnat, cel ce nu se оmbatг, cel ce nu se оmbuibeazг cu mвncгrurile, cel ce nu se оmpodobeєte, cel ce are grijг de trup doar atвt cвt оi trebuie pentru sгnгtatea lui, cel ce nu se preadesfrвneazг, cea (femeia) care nu miroase a mirodenii, cea care nu-єi zugrгveєte faюa cu vopsele, cea ce se mulюumeєte cu atвta cвt a fгcut Dumnezeu, єi nu mai adaugг nimic meєteєugit pe faюa sa.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a IV-a, p. 53)

 

„Nimic nu laudг єi iubeєte atвta Dumnezeu ca sufletul blвnd, smerit єi recunoscгtor.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a patra, pp. 71-72)

 

„Sг nu se ruєineze de noi Dumnezeu de a fi numit Dumnezeul nostru. Se ruєineazг atunci, cвnd este numit Dumnezeul oamenilor rгi, precum єi atunci cвnd cei buni єi care fac fapte bune, Оl slгvesc, El se slгveєte.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXIV, p. 289)

 

,,… sг-L slгvim pe Dumnezeu оn tot ce facem.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia I, 8, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 27)

 

,,Cг poюi slгvi pe Dumnezeu єi prin felul cum mergi, єi prin оmbrгcгminte, ascultг ce spune un bгrbat оnюelept: Оmbrгcгmintea omului, dinюii care rвd єi cгlcгtura lui оi vestesc firea (Sirah 19, 27).” (Cuvвnt la calende, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 19)

 

,,Nimeni nu va putea, necinstindu-l pe Dumnezeu, sг-l pгgubeascг cu ceva єi nimeni nu va putea, lгudвndu-l, sг-l facг sг aparг mai strгlucitor. De altminteri, cвt priveєte slava ce оi este proprie, el rгmвne pentru veєnicie neschimbat, fгrг ca laudele noastre sг-l facг sг sporeascг sau ca blasfemiile sг-l micєoreze. Oamenii care оl preamгresc potrivit cu vrednicia sa, sau mai bine spus dupг cвt le stг lor оn putere sг оl preamгreascг – cгci vrednicia sa nicicвnd nu va putea fi preamгritг оndeajuns –, obюin folos din lauda pe care o aduc. Оn schimb, cei ce оl hulesc єi dispreюuiesc оєi pun оn primejdie propria lor mвntuire.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea III, p. 62)

 

„Sг-L slгvim оn toate, cгci aєa vom atrage asupra noastrг mai multг purtarea Lui de grijг єi dobвndim mult ajutor, ne vom putea pгzi de rгutatea cea veєnicг. Aєa vom dobвndi bunгtгюile ce vor sг fie, cu darul єi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 34)

 

„Slavг lui Dumnezeu pentru toate! Cгci nu voi оnceta sг spun acest lucru pururea оn toate cele ce mi se оntвmplг.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea IV, 1b, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 138)

 

 

,,Atunci cвnd Stгpвnul nostru este slгvit[357], ne revarsг cu multг generozitate darurile. Cгci primind El dispoziюia noastrг binevoitoare, єtie cг nu dг binefacerile Sale unor nerecunoscгtori єi rгuvoitori.” (Cateheza aceluiaєi cгtre neofiюi єi tвlcuire la cuvвntul Apostolului cг,,dacг cineva e оn Hristos este zidire nouг. Cele vechi au trecut, iatг, toate sunt noi” (I Cor., 5, 17), оn vol. Cateheze baptismale, p. 80)

„Fie de mвncaюi, fie de beюi, fie altceva de faceюi, toate spre slava lui Dumnezeu sг le faceюi (I Cor., 10, 31). Ia aminte la exactitatea оndemnului! Toate – zice – pe care pui mвna єi le faci, sг aibг rгdгcina єi temelia aceasta: sг fie spre slava lui Dumnezeu єi nimic sг nu fie din partea ta care sг nu aibг aceastг temelie. Aєadar, fie de mвncaюi, fie de beюi, fie altceva de faceюi, toate spre slava lui Dumnezeu sг le faceюi.

Єi cum este aceasta: a mвnca єi a bea spre slava lui Dumnezeu? Este atunci cвnd єezвnd la masг mulюumeєti Celui Ce юi-a dat-o, cвnd Оl recunoєti ca Dгtгtor, cвnd nu porюi discuюii lumeєti, ci - cu multг cumpгtare plinind trebuinюa trupului єi refuzвnd orice lipsг de mгsurг єi оmbuibare – cвnd te scoli, mulюumeєti Celui Ce a dat hrana spre оntremarea noastrг. Aєa faci toate spre slava lui Dumnezeu. Cгci zice: fie de mвncaюi, fie de beюi, fie altceva de faceюi, toate spre slava lui Dumnezeu sг le faceюi.

Ia uitг-mi-te cum prin aceste puюine vorbe a cuprins tot modul nostru de trai! Cгci zicвnd fie altceva de faceюi, s-a referit оntr-un singur cuvвnt la toatг viaюa noastrг, vrвnd ca noi sг lucrгm faptele virtuюii fгrг sг privim deloc la slava oamenilor. Dar nu numai aceasta a vrut sг ne spunг prin fie altceva de faceюi, toate spre slava lui Dumnezeu sг le faceюi, ci ne mai dг de оnюeles ceva: sг ne depгrtгm de orice faptг a rгutгюii єi nimic sг nu facem care nu aduce slavг Stгpвnului tuturor.” (A aceluiaєi certare cгtre cei ce pleacг de la slujbг єi se duc la hipodrom єi la spectacole. Asemenea єi cвtг grijг se cuvine sг avem faюг de fraюii cгsгtoriюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 97)

 

,,Dar cum sг-L slгvim pe Dumnezeu? Printr-o trгire spre slava lui Dumnezeu єi prin luminarea ce iese din viaюa noastrг, dupг cum zice altundeva: sг lumineze lumina voastrг оnaintea oamenilor, ca ei sг vadг faptele voastre bune єi sг slгveascг pe Tatгl vostru Cel din ceruri (Mt., 5, 16). Cгci nimic nu face sг fie atвt de mult slгvit Stгpвnul nostru ca vieюuirea оnaltг. Dupг cum lumina soarelui lumineazг ochii celor ce o privesc, tot aєa єi virtutea оi atrage spre contemplarea ei pe toюi care o privesc єi оi miєcг spre slгvirea Stгpвnului pe cei cu mintea sincerг. Deci pe toate cвte le facem, aєa sг le facem, ca sг miєte spre slavoslovie pe fiecare din cei ce ne privesc. Cгci zice: fie altceva de faceюi, toate spre slava lui Dumnezeu sг le faceюi. ” (A aceluiaєi certare cгtre cei ce pleacг de la slujbг єi se duc la hipodrom єi la spectacole. Asemenea єi cвtг grijг se cuvine sг avem faюг de fraюii cгsгtoriюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 98)

 

„Noi vom face mai mult decвt a binecuvвnta pe Dumnezeu cu buzele noastre, viaюa noastrг va fi o acюiune de laudг continuг. Jertfeєte lui Dumnezeu jertfг de laudг. Єi care va fi victima? Faptele noastre sfinte, membrele noastre, corpul nostru, toatг fiinюa noastrг, viaюa noastrг оntreagг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 20)

SLUGILE

 

,,Єi de ce ai nevoie de multe slugi? Dupг cum оn haine єi оn mвncгruri noi trebuie a cгuta numai neapгrata trebuinюг, tot asemenea єi оn slujitori. Ce nevoie este a avea multe slugi? Nici una, fiindcг un singur stгpвn are nevoie de o singurг slugг numai єi mai drept vorbind, doi єi trei stгpвni se pot sluji cu o singurг slugг. Iar dacг crezi cг aceasta este greu lucru, apoi tu gвndeєte-te la cei ce nu au nici o slugг, єi totuєi se bucurг de mai lesnicioase оngrijiri. Cгci Dumnezeu ne-a lгsat destul de destoinici spre slujba noastrг, ba оncг єi spre a aproapelui. Єi dacг nu crezi, apoi ascultг pe Pavel, care zice: Singuri voi єtiюi cг trebile mele єi a celora ce sunt cu mine au slujit mвinile acestea (Fap., 20, 34). Apoi dacг dascгlul lumii єi cel vrednic de ceruri nu se ruєina slujind multora – tu dacг nu tвrгєti dupг tine o droaie de slugi, o socoteєti ca ceva necinstit, єi nu єtii cг tocmai aceasta este care te necinsteєte? Fiindcг pentru aceea Dumnezeu ne-a dat єi mвini, єi picioare, ca sг nu avem trebuinюг de slugi. Nu din pricina nevoii s-au pus slugile, fiindcг atunci оmpreunг cu Adam s-ar fi plгzmuit єi sluga – ci este mai mult certarea pгcatului, osвnda neascultгrii. Iar Hristos, venind оn lume, a dezlegat єi aceasta, dupг cum zice apostolul: Оntru Hristos Iisus nu este rob sau slobod (Gal., 3, 28).” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XL, p. 442)

 

„Pentru aceea ne-a dat Dumnezeu mвini єi picioare, ca sг nu ne trebuiascг slugi. Cг nu s-a dat sг fie un neam de slugi, cг nu s-au zidit оmpreunг cu Adam єi slugi, ci aceasta este a neascultгrii certare єi muncг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 130-131)

SLUJBELE (sfintele slujbe)

 

,,Pentru mai multe pricini se cuvine sг fericim єi sг admirгm pe slujitorii lui Dumnezeu: mai оntвi, cг aveau оn rugгciuni nгdejdea mвntuirii lor; apoi, cг au lгsat оn scris cвntгrile єi slujbele pe care le aducem lui Dumnezeu cu bucurie єi cu fricг; єi, оn sfвrєit, cг ne-au transmis comoara aceasta a lor, ca sг poatг оndemna pe toюi cei ce vor veni dupг ei spre rвvnг.” (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 205)

SMERENIA (definiюia)

 

„... mama tuturor bunurilor, anume smerenia.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XX, p. 401)

 

„Ce este, deci, smerenia? A cugeta cele smerite. Dar pe cele smerite le cugetг nu cel silit de оmprejurгri sг fie smerit, ci acela care se smereєte pe sine.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, p. 111)

 

„Ce оnseamnг a se smeri? Nu oare a fi criticat, оnvinovгюit єi defгimat?” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, p. 141)

 

„Atunci e smerenie, cвnd unul mare se micєoreazг pe sine.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a doua, p. 40)

 

„Atunci e smerenie cu adevгrat cвnd te smereєti оn toate єi te numeєti cel mai mic.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a doua, p. 41)

 

,,Smerenia nu оnseamnг ca un pгcгtos sг se socoteascг pe sine cu adevгrat pгcгtos, ci aceea este smerenie, cвnd cineva se єtie pe sine cг a fгcut multe єi mari fapte bune, єi totuєi nu cugetг lucruri оnalte despre sine, ci zice ca Pavel: Cu nimica pe mine nu mг єtiu vinovat, оnsг aceasta nu mг оndrepteazг pe mine (I Cor. 4, 4). Єi iarгєi: Iisus Hristos a venit pe lume ca sг mвntuiascг pe cei pгcгtoєi, dintre care cel dintвi sunt eu (I Tim. 1, 15). Aceea este smerenie, cвnd cineva cu faptele bune ale sale este mai presus de toюi, єi totuєi se оnjoseєte оnlгuntrul sгu.” (Cuvвnt la Duminica Vameєului єi a Fariseului, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 5)

 

,,… trгirea smereniei nu are loc cвnd te socoteєti pгcгtos, fiind pгcгtos. Trгirea smereniei se gгseєte la cel care, deєi are оn el оnsuєi conєtiinюa cг a оmplinit multe єi mari fapte bune, nu оєi оnchipuie nimic mare оn privinюa sa.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea V, p. 127)

 

,,Aceasta este trгirea smereniei: de la оnгlюimea la care ai ajuns prin оmplinirea faptelor bune sг te smereєti оn cuget.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea V, p. 127)

 

„Te smereєti cвnd nu-юi оnchipui lucruri mari despre tine, deєi єtii bine cг ai fгcut fapte mari.” (Despre schimbarea numelor, cuv. IV, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 76)