Sufletul єi trupul (,,se оmpotrivesc unul altuia ca sг nu faceюi cele ce aюi voi”)

 

,,… mare este legгtura sufletului cu trupul – ziditorul gгsind cu cale a face aєa ceva, ca nu cumva unii sг fie оnduplecaюi a-єi urо trupul ca strгin. Dumnezeu, de pildг, a poruncit a iubi pre vrгjmaєi, iar diavolul atвta putere a avut, cг a оnduplecat pe unii de a-єi urо chiar trupul lor. Cгci cвnd dвnєii spun cг trupul este al diavolului, nimic alta nu fac decвt aceasta, ceea ce este cea mai mare bвrfire; fiindcг dacг trupul este al diavolului, apoi de unde vine acea оmpreunг-glгsuire cu sufletul, оncвt face trupul destoinic din toate pгrюile spre lucrгrile sufletului filosof? Dar, zici tu, dacг trupul este destoinic spre a urma pe suflet оn lucrгrile sale, pentru ce atunci оl orbeєte? Оnsг nu trupul este care orbeєte pe cineva, omule, sг nu fie una ca aceasta, ci dezmierdarea. Єi dezmierdarea pentru ce o iubim? Nu fiindcг se gгseєte оn trupul nostru, nicidecum; ci din pricina doririi sau voii rele. Cгci trupul are nevoie de hranг, iar nu de dezmierdare, are nevoie a fi hrгnit, iar nu a fi alintat єi dezmierdat. Aєadar, dezmierdarea este duєmancг nu numai a sufletului, ci єi a trupului celui hrгnit, cгci el atunci se face mai slab оn loc de puternic, mai greoi оn loc de uєurel, mai bicisnic оn loc de zdravгn, mai slut оn loc de mai frumos, mai puturos оn loc de mirositor, mai necurat оn loc de curat, mai scвrbit оn loc de liniєtit, netrebnic оn loc de trebuitor, bгtrвn оn loc de tвnгr, puhav оn loc de юeapгn, trвndav єi greoi la mers оn loc de grabnic, olog оn loc de юanюoє єi vioi. Dar dacг trupul ar fi al diavolului, apoi nu ar trebui ca sг fie vгtгmat tocmai de ai diavolului – vorbesc de rгutate оndeobєte, care este de la diavol.

Aєadar, nici trupul, nici mвncгrurile ce i le dгm nu sunt ale diavolului, ci numai dezmierdarea, fiindcг printr-оnsa acel demon viclean sгvвrєeєte miile de rele.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, pp. 432-433)

 

„Dacг оnsг zice: Trupul pofteєte оmpotriva sufletului, el (Pavel – n.n.) vorbeєte aici despre cele douг idei, despre bine єi rгu, cгci acestea sunt care se оmpotrivesc, iar nu sufletul єi trupul. Dacг trupul єi sufletul ar fi contrare, s-ar nimici unul pe altul, dupг cum apa nimiceєte focul, єi lumina pe оntuneric. Dacг оnsг sufletul se оngrijeєte de trup, єi mii de neajunsuri suferг din cauza lui, numai ca sг nu se despartг de el; dacг apoi єi trupul, la rвndul lui, serveєte sufletului, єi prin cele cinci simюuri оi introduce multг cunoєtinюг din lumea exterioarг, єi a fost creat tocmai pentru a servi de organ al energiei sufletului, cum ar putea sг fie contrare єi sг se lupte unul contra celuilalt? Eu оnsг, le vгd nu numai cг sunt contrare, ci оncг оntr-un mare acord (…) Aєadar, apostolul nu vorbeєte despre acestea, cг adicг se opun unul altuia, ci despre lupta dintre gвndurile cele bune єi cele rele; cгci a voi sau a nu voi, este acюiunea sufletului. De aceea zice: acestea se оmpotrivesc, adicг sг nu permiюi sufletului de a purcede spre poftele lui cele rele єi viclene. Acestea le-a zis Apostolul, оntocmai cum face pedagogul sau dascгlul.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, pp. 111-112)

 

,,Ceea ce este vizitiul pentru cгruюг, cгpitanul pentru o corabie, muzicantul pentru un instrument muzical, aceea a legiuit Plгsmuitorul sг fie sufletul pentru acest vas pгmвntesc. Sufletul are frвiele, el оntoarce cвrma, el loveєte coardele; iar cвnd face asta bine, scoate cвntarea aceea plinг de armonie a virtuюii, dar cвnd slгbeєte coardele sau le struneєte mai mult decвt trebuie, vatгmг єi arta, єi armonia.” (Cuvвnt despre vieюuirea dupг Dumnezeu, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 262)

 

„Cгci sufletul este pentru trup ceea ce este cгrгuєul pentru car. S-a оmbгtat cгrгuєul? Єi carul оnainteazг оn dezordine. S-a оntunecat sufletul de patimг? Єi trupul se tгvгleєte prin mocirlг.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 73-74)

SUPERSTIЮIILE

 

„Оl vei vedea cг dupг ce se va оntoarce de la vreo оnmormвntare se spalг, dar de pгcatele cele de moarte niciodatг; оl vei vedea оncг punвnd mult interes pentru bani, оl vei vedea apoi superstiюios pвnг la ridicol, bunг-orг crezвnd cг la cвntarea vreunui cocoє va veni sau va pleca cineva. Cu adevгrat cг sunt оntunecaюi cu mintea. Spiritul lor e оncгrcat de mai multe spaime, ca de exemplu: Astгzi, dupг ce am ieєit din casг, m-a оntвlnit X, cel dintвi, deci numai decвt mi se vor оntвmpla multe rele. Miєelul de servitor aducвndu-mi ciubotele mi-a dat mai оntвi pe cea stвngг; dar aceasta оnseamnг cг vor veni asuprг-mi nenorociri mari єi insulte. Chiar eu ieєind apoi din casг am pгєit cu piciorul stвng mai оnteiu; deci e semn de nenorociri!, acestea sunt relele cele de pe lвngг casг. Ieєind astгzi din casг, mi s-a bгtut ochiul drept dedesubt; acesta e semn de lacrimi. ” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XII, p. 125)

 

„Оn mijlocul vaietelor єi tulburгrii aceleia intrг apoi єi preotul care le оnspгimвntг pe rude mai rгu ca febra, pгrвnd mai necruюгtor ca moartea; se pare cг, dacг intrг un preot оn casa unui bolnav, le umple pe rude de o deznгdejde mai mare decвt deznгdejdea din cuvintele doctorului; ele socotesc cг prezenюa preotului e mai degrabг un semn aducгtor de moarte decвt fгgгduiala vieюii veєnice.” (Cateheze IX, PGB 30, PG 522, оn vol. Diavolul єi magia, p. 110)

 

„Bгrbaюi єi femei, ocoliюi oracolele єi prezicerile dupг zborul sau mгruntaiele pгsгrilor, pentru cг sunt nimicuri ale idolatrilor єi ale rгtгciюilor ce spun cг croncгnitul corbului, zgomotul pe care-l face un єoricel sau o bвrnг care trozneєte sunt semne prevestitoare.

Lor le sunt plгcute оntвlnirile cu oamenii pгcгtoєi єi se feresc de cei ce trгiesc оn virtute єi cucernicie, ca єi cum ar fi pricinг a mii de rele.

Fii atent cвte sunt meєteєugurile diavolului. Nu se mulюumeєte sг ne vadг despuiaюi de virtute єi sг avem mintea la rele єi la pгcate, ci ar voi sг ne facг sг-i urвm єi pe cei ce duc o viaюг curatг.

Nu voieєte numai sг ne vadг fгcвnd rele, ci grija lui este sг ne obiєnuiascг cu relele єi cu pгcatul, ca sг ne pregгteascг sг ne predгm cu totul lor, fericiюi.

Sг nu credeюi cг sunt lucruri mici sau оntвmplгtoare, ci sunt lucruri ce au putere sг scufunde un suflet єi sг-l facг sг cadг pвnг оn fundul iadului.” (Cateheze I PGB 30, PG 352-354, оn vol. Diavolul єi magia, pp. 129-130)

 

,,Mг rog ca єi bгrbaюii єi femeile sг fugг deplin de divinaюie єi practicile superstiюioase. Cгci aceste fleacuri sunt ale pгgвnilor єi ale celor оncг robiюi de оnєelare: preocuparea pentru croncгnitul corbilor, pentru chiюгiturile єoarecilor, pentru trosniturile grinzilor, a primi cu plгcere оntвlnirile cu oameni ce trгiesc ruєinos, dar a fugi de cei ce trгiesc оntru evlavie єi sfinюenie, considerвndu-i pricini a mii de rele. Vezi cвte sunt meєteєugirile diavolului? Cгci vrea nu numai sг fim pustii de virtute єi sг ne aplecгm spre rгutate, ci єi sг sгdeascг оn noi ura, ca sг ne оntoarcem de cгtre cei ce urmeazг virtuюii. Sau altfel: vrea nu numai sг urmгm cele rele, ci ne zoreєte єi ne оmpinge sг ni le оnsuєim, fгcвnd tot posibilul sг le primim cu plгcere.

Sг nu socotiюi cг sunt lucruri mici, nici fгrг importanюг, ci sunt suficiente ca sг scufunde sufletul єi sг-l coboare оn оnsuєi adвncul rгutгюii. Cгci aceasta, aceasta este perversitatea vicleanului demon: sг ne оmpiedice prin lucruri mгrunte (s.n.). Dar voi, noi ostaєi ai lui Hristos, єi bгrbaюi єi femei – cгci оn aceastг armatг a lui Hristos nu se face deosebire de sex – оndepгrtвnd de acum orice asemenea obiceiuri, ca unii ce veюi primi pe Оmpгratul tuturor, aєa sг vг curгюiюi mintea, оncвt nici o patг sг nu vг оntunece gвndurile.” (Prima catehezг cгtre cei ce urmeazг a fi luminaюi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 39-40)

 

ЄTIINЮA

 

 

,,Nimic nu vei cunoaєte vreodatг precum trebuie a cunoaєte.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XX, p. 201)

 

,,El (Pavel – n.n.) nu a spus cг nu aveюi cunoaєterea cuvenitг pentru cele ce vг stau de faюг, ci nu aveюi cunoaєtere pentru orice lucru. Єi nu a zis cг voi, ci oricine, fie Petru, fie Pavel, fie oricine. Prin aceasta el i-a єi mвngвiat, оn acelaєi timp i-a єi smerit cu putere. (cap. 8, 2).” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XX, p. 201)

 

 

TAINELE (definiюia)

 

,,Taina nu are nevoie de оnfrumuseюare meєteєugitг, ci numai ce este, aceea se vesteєte, fiindcг dacг vei mai adгoga єi ceva de la tine, apoi nu va mai fi tainг dumnezeiascг єi оntreagг.

Se numeєte tainг єi din alt punct de vedere, adicг nu ceea ce vedem, vedem aievea, ci unele vedem, altele credem. Aceasta este firea tainelor noastre. Altfel mг gгsesc eu оn faюa acestor taine єi altfel se gгseєte necredinciosul. Eu de pildг, aud cг Hristos s-a rгstignit єi оndatг admir iubirea Sa de oameni; aude aceasta єi necredinciosul, оnsг el o crede slгbiciune. Aud cг el s-a fгcut rob єi оndatг admir pгrinteasca lui purtare de grijг pentru om; aude єi acela, оnsг el o socoate ca necinste. Aud cг a murit, єi de оndatг mг minunez de puterea lui, cг fiind оn stгpвnirea morюii, nu a fost stгpвnit, ci a dezlegat puterea morюii; aude єi acela, оnsг el o socoteєte ca neputinюг. Aud de оnvierea Lui – el zice cг este un basm – єi primind dovezile din desfгєurarea оmprejurгrilor, eu mг оnchin єi slгvesc iconomia lui Dumnezeu. Acela auzind de baia naєterii din nou, оєi оnchipuie cг este o simplг apг, pe cвnd eu nu vгd numai ceea ce se vede aievea, ci mai vгd єi curгюia sufletului prin Duhul Sfвnt. Acela crede cг eu mi-am spгlat numai trupul, darг eu am crezut cг єi sufletul s-a fгcut curat єi sfвnt, єi am оn vedere mormвntul, оnvierea, sfinюirea, dreptatea, rгscumpгrarea, оnfierea, moєtenirea, оmpгrгюia cerurilor, dгruirea Duhului Sfвnt, fiindcг eu nu judec aceste оnfгюiєгri cu ochii cei trupeєti, ci cu ochii cugetului. Aud de trupul lui Hristos (оn euharistie), єi altfel оnюeleg eu lucrul, altfel оl оnюelege necredinciosul. Dupг cum copiii cei mici cвnd se uitг la cгrюi nu cunosc puterea literelor єi nici nu єtiu ce vгd, єi chiar de s-ar gгsi vreun bгrbat necercat оn ale literelor, totuєi nu i-ar putea оncredinюa, pe cвnd cel cunoscгtor va gгsi o mare putere оn acele litere, va gгsi istorii єi o оntreagг viaюг; de asemenea, cel necercat, dacг ar primi vreo scrisoare, ar socoti-o ca pe o hвrtie simplг єi mвzgвlitг cu cernealг, pe cвnd cel cercat, luвnd-o оn mвnг, va auzi chiar єi glasul celui ce scrie єi va vorbi cu cel ce lipseєte, єi iarгєi ceea ce ar voi, ar spune prin litere – tot aєa se petrece єi cu tainele. Necredincioєii, deєi ascultг, totuєi nu pare cг aud, iar credincioєii, fiindcг au prin Duhul cercarea, vгd puterea celor ce sunt puse оn pгstrare (celor viitoare).” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 63-64)

 

,,… ni s-a poruncit, zice, ca aceea ce am auzit cu urechile sг spunem deasupra caselor, tot aєa ni s-a poruncit a nu da cele sfinte cвinilor єi nici sг aruncгm mгrgгritarele оn rвtul porcilor. Fiindcг unii sunt trupeєti єi nu pricep, iar ceilalюi au acoperгmвnt pe inima lor єi nu vгd. Prin urmare, aceasta este tainг mai cu seamг, ca ceea ce se propovгduieєte pretutindeni sг nu se єtie de cгtre cei ce nu au cugetare dreaptг; єi se acoperг nu de оnюelepciune, ci de Duhul Sfвnt, оntrucвt ne este nouг cu putinюг a primi. Pentru aceea nici nu ar greєi cineva dacг єi pentru aceastг pricinг ar numi-o tainг negrгitг, cгci chiar nici nouг celor credincioєi nu ni s-ar оncredinюa toatг lгmurirea єi toatг desluєirea asupra ei.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, p. 65)

TAINELE SFINTE

 

„Pretutindeni vestim moartea Lui єi la taina sfintei Euharistii єi la botez єi la toate celelalte”. (Omilii la Matei, omilia XLII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 510)

 

„Mila nu este consumatг, Tainele ne vor reface nevinovгюia botezului.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 155)