SMERENIA (recunoaєterea adevгratei smerenii)

 

„Nu e smerenie atunci cвnd eєti silit de datorie sг cinsteєti pe altul; asta nu-i smerenie, ci datorie. Adevгrata smerenie este atunci cвnd dгm locul celor care par mai mici decвt noi, cвnd dгm cinste celor pe care-i socotim a fi cu mult mai prejos decвt noi. Dacг, оnsг suntem cu mintea luminatг, nu socotim pe nimeni mai prejos decвt noi, ci pe toюi oamenii superiori nouг. Єi aceasta n-o spun despre noi, care suntem cufundaюi оn mii єi mii de pгcate, ci o spun chiar celui care se єtie оncгrcat cu mii de fapte bune; єi acela, dacг nu socoteєte cг este оn urma tuturor, n-are nici un folos de pe urma tuturor faptelor sale bune. Atunci eєti smerit, cвnd, deєi ai pricinг sг te lauzi, totuєi te micєorezi pe tine оnsuюi, te smereєti, te umileєti. Atunci te urci la оnгlюimea cea adevгratг, dupг fгgгduinюa Domnului, Care spune cг cel ce se smereєte se va оnгlюa ”. (Omilii la Facere, omilia XXXIII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 436)

 

„Cг virtutea are єi cap єi mгdulare mai frumoase decвt trupul cel mai frumos єi mai bine fгcut.

- Care-i capul virtuюii? m-ai оntreba.

- Smerenia. Din pricina asta Hristos cu ea єi-a оnceput predica de pe munte, spunвnd: Fericiюi cei sгraci cu duhul (Matei 5, 3). Capul acesta nu-i оmpodobit cu pгr, nici cu bucle, ci are o frumuseюe ca aceea care atrage privirile lui Dumnezeu. La cine voi privi, spune Domnul, dacг nu la cel blвnd єi smerit care tremurг de cuvintele Mele? (Isaia 66, 2).єi: Ochii Mei peste blвnzii pгmвntului (Ps., 33, 14); єi: Aproape este Domnul de cei smeriюi cu inima (Ps., 33, 17). Capul acesta aduce lui Dumnezeu, оn loc de pгr єi bucle, jertfe bine plгcute. Este altar de aur єi jertfelnic duhovnicesc. Cг jertfa lui Dumnezeu, duh umilit (Ps., 50, 18). Smerenia este mama оnюelepciunii. Dacг ai smerenia le vei avea єi pe toate celelalte. Ai vгzut capul? Un cap atвt de frumos n-ai vгzut niciodatг! Vrei sг-i vezi єi faюa? Dar, mai bine spus, vrei s-o cunoєti? Deocamdatг cunoaєte-i culoarea! E roєie, оnfloritoare єi plinг de farmec! Aflг din ce pricinг e aєa!

- Din ce pricinг?

- Din pricinг cг roєeєte єi se ruєineazг! De aceea un оnюelept a єi spus: оnaintea celui ruєinos va merge farmecul (Оnю. Sir., 32, 11). Frumuseюea chipului smereniei rгspвndeєte єi asupra celorlalte mгdulare multг frumuseюe. De-ai amesteca mii de culori, nu vei reuєi sг faci o frumuseюe ca aceasta. Dacг vrei sг-i vezi єi ochii, vezi-i cг sunt оncondeiaюi minunat cu bunг-cuviinюг єi cu cuminюenie; sunt atвt de frumoєi єi de pгtrunzгtori pentru cг оl vгd chiar pe Domnul. Fericiюi cei curaюi cu inima, cг aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8). Gura smereniei este оnюelepciune єi pricepere, cunoaєte cвntгrile cele duhovniceєti; inima ei este iscusitг оn cercetarea Scripturilor, оn pгzirea adevгratelor оnvгюгturi, оn milostenie, оn bunгtate. Dupг cum nu-i cu putinюг sг trгieєti fгrг inimг, tot aєa nici nu-i cu putinюг sг te mвntui cвndva fгrг aceastг inimг duhovniceascг. Din ea se nasc toate cele bune. Smerenia are єi mвini єi picioare: faptele cele bune; are єi suflet: dreapta credinюг; are єi piept de aur єi mai tare decвt diamantul: bгrbгюia; оi e uєor sг sfгrвme orice, dar pieptul ei nimic nu-l poate sfгrвma; оn sfвrєit, duhul smereniei, care este оn cap єi оn inimг, este dragostea”. (Omilii la Matei, omilia XLVII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 550-551)

 

„... altceva este smerenia єi altceva servilismul, slugгrnicia sau linguєeala.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, p. 101)

 

„Fiюi atenюi la ceea ce voi spune. De exemplu: cвnd cineva ar putea sг se gвndeascг la lucruri mari єi totuєi se smereєte, acesta e cu adevгrat smerit; cвnd оnsг e silit sг se umileascг atunci nu se poate spune cг e smerit. De exemplu, cвnd оmpгratul se smereєte оnaintea guvernatorului, el este оn acest caz smerit pentru cг s-a coborвt din оnгlюimea demnitгюii lui. Iar dacг guvernatorul este cel care face acest lucru, nu se poate spune despre el cг este smerit, pentru cг nu s-a coborвt din оnгlюimea demnitгюii lui pentru a se smeri. Nu este posibil sг se smereascг cineva dacг nu este mare, єi, prin urmare, avвnd o autoritate asupra altora. Dacг оnsг necesitatea cere sг te smereєti fгrг voie, atunci faptul acesta nu este rezultatul voinюei, nu este izvorвt din cuget, ci din silг, єi deci nu poate fi vorba de smerenie. Tocmai de aceea se numeєte smerenie, pentru cг de bunг voie te cobori mai prejos єi оюi smereєti cugetul.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, pp. 111-112)

 

„Оnsг smerenia ta trebuie sг fie sincerг єi bogatг, nu mincinoasг єi pгrelnicг. Trebuie sг fie statornicг єi sг se manifeste faюг de toюi oamenii, fie cг sunt prieteni sau duєmani, oameni mari sau neоnsemnaюi. Asemenea, smerenia nu trebuie sг fie numai оn purtarea ta, ci mai ales оn inimг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 214)

SMERENIA (folosul)

 

„Nimic nu ne ajutг atвta de mult ca smerenia єi umilirea gвndului nostru, ca smerirea оngвmfгrii sufletului nostru.” (Omilii la Facere, omilia XXXVIII, VI, оn col. PSB, vol. 22, p. 60)

 

„Sг ne ferim deci sг vorbim de noi оnєine. Aceasta atrage єi ura oamenilor, єi dispreюul lui Dumnezeu. De aceea cu cвt facem fapte bune mai mari, cu atвt vorbim mai puюin de noi. Cг aєa vom dobвndi cea mai mare slavг єi de la oameni, єi de la Dumnezeu; dar, mai bine spus, de la Dumnezeu nu dobвndim numai slavг, ci єi mare platг єi mare rгsplatг. Nu cere deci platг ca sг iei platг! Mгrturiseєte cг te mвntui prin harul lui Dumnezeu, ca Dumnezeu sг-юi mгrturiseascг cг юi-i datornic nu numai pentru faptele tale bune, ci єi pentru smerenia ta cea mare. Cвnd facem fapte bune, Оl avem pe Dumnezeu datornic numai pentru aceste fapte bune; dar cвnd nici nu socotim cг am fгcut vreo faptг bunг, atunci Dumnezeu ne este mai dator pentru starea noastrг sufleteascг decвt pentru faptele noastre bune. Deci starea sufleteascг cвntгreєte mai mult ca faptele bune. Dacг nu avem o astfel de stare sufleteascг, atunci nici faptele bune nu sunt mari оnaintea lui Dumnezeu. Avem єi noi slugi; єi atunci mai cu seamг le lгudгm cвnd vedem cг ne slujesc cu dragoste, fгrг sг se gвndeascг cг au fгcut cine єtie ce mare lucru”. (Omilii la Matei, omilia III, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 44)

 

„Nimic nu este atвt de plгcut lui Dumnezeu cвt a te numгra printre cei din urmг. Acesta este оnceputul оntregii filozofii. Omul smerit єi cu inima zdrobitг nu umblг dupг slava deєartг, nu se mвnie, nu pizmuieєte pe aproapele, nu are nici o altг patimг. Nu putem sг ridicгm mвna оmpotriva cuiva, oricвt ne-am strгdui, dacг mвna ni-i zdrobitг; tot aєa, dacг ni-i sufletul zdrobit, nu putem sг ne оngвmfгm, chiar dacг nenumгrate patimi ne-ar porni spre mвndrie. Cвnd jelim o pagubг materialг alungгm din suflet toate celelalte patimi sufleteєti; ei bine, cu mult mai mult ne vom bucura de aceastг filozofie dacг ne jelim pгcatele”. (Omilii la Matei, omilia III, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 44-45)

 

„Pentru cг mвndria este unul din cele mai mari pгcate, rгdгcinг єi izvor al oricгrui pгcat, Domnul a dat acestei boli leacul cel potrivit: smerenia; a pus оn primul loc aceastг lege vieюuirii creєtine, ca o temelie puternicг єi de nezdruncinat. Odatг pusг aceastг temelie, poюi clгdi pe ea totul; dar fгrг ea, de-ai atinge cerurile cu vieюuirea ta, totul se dгrвmг uєor єi o sfвrєeєti amarnic. Єi postul єi rugгciunea єi milostenia єi castitatea, оntr-un cuvвnt orice faptг bunг fгrг smerenie dispare єi piere. Aєa s-a оntвmplat єi cu fariseul. Ajunsese pвnг la culmile virtuюii; dar cвnd s-a pogorвt de la templu оєi pierduse toate faptele lui bune, pentru cг nu avusese smerenia, mama faptelor bune (Luca 18, 10-14). Cг dupг cum mвndria
este izvorul oricгrui pгcat tot aєa smerenia este оnceputul oricгrei filozofii. De aceea єi Hristos cu ea оєi оncepe predica, smulgвnd din sufletul ascultгtorilor din rгdгcini mвndria”. (Omilii la Matei, omilia XV, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 175)

 

„ Dupг cum Fiul Omului n-a venit ca sг se slujeascг, ci ca sг slujeascг єi sг-єi dea sufletul Lui rгscumpгrare pentru mulюi (Matei 20, 28).

Nu m-am oprit la atвta, a spus Hristos, ci Mi-am dat єi sufletul rгscumpгrare. Єi pentru cine? Pentru duєmani. Tu, dacг te smereєti, te smereєti pentru tine оnsuюi; Eu оnsг Mг smeresc pentru tine!

Nu te teme, dar, iubite, cг-юi pierzi onoarea dacг te smereєti! Oricвt te-ai smeri, nu te poюi coborо atвta cвt S-a coborвt Stгpвnul Tгu. Totuєi coborвrea aceasta a Lui a ajuns оnгlюarea tuturora єi a fгcut sг strгluceascг slava Lui. Оnainte de a Se face om, era cunoscut numai de оngeri; dar cвnd S-a fгcut om єi a fost rгstignit, nu numai cг nu I s-a micєorat slava aceea, ci a mai primit єi alta, aceea cг L-a cunoscut оntreaga lume. Nu te teme, dar, cг юi-ai pierde onoarea dacг te smereєti. Prin smerenie slava ta strгluceєte єi mai mult; prin smerenie ajunge єi mai mare. Smerenia este uєa оmpгrгюiei cerurilor. Sг nu mergem dar, pe o cale potrivnicг. Sг nu ne ducem rгzboi nouг оnєine! Dacг vrem sг pгrem mari, nu vom fi mari, ci mai dezonoraюi ca toюi”. (Omilii la Matei, omilia LXV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 755)

 

„Оnгlюimea pe care o dг lumea este cu silnicie єi plinг de fricг; оnгlюimea pe care o dг smerenia te face asemenea cu Dumnezeu. Un astfel de om rгmвne оnalt, chiar dacг nu-i admirat de nimeni; celгlalt, chiar dacг-i onorat de toюi, este mai mic decвt toюi. Cinstea ce se dг este datг cu silnicie, de aceea se єi spulberг repede; cinstea cealaltг se dг de bunг voie, de aceea e єi trainicг. Pe sfinюi, de aceea оi admirгm, pentru cг se smereau mai mult decвt toюi, deєi erau mai mari decвt toюi. Aceasta-i face sг rгmвnг mari pвnг оn ziua de azi; nici moartea nu poate pune capгt оnгlюimii lor”. (Omilii la Matei, omilia LXV, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 756)

 

„Cel smerit nu-i stгpвnit de nici o patimг. Pe el nu-l poate supгra mвnia, nici dragostea de slavг, nici gelozia, nici invidia. Poate fi ceva mai оnalt decвt un suflet lipsit de toate aceste pгcate? Оngвmfatul оnsг este stгpвnit de toate aceste pгcate; se tгvгleєte оn ele ca un vierme оn bгlegar. Invidia, gelozia єi mвnia оi supгrг veєnic sufletul. Te оntreb acum: cine e оnalt? Cel care-i mai presus de patimi sau robul lor? Cel care tremurг єi se teme de ele sau cel nebiruit єi nestгpвnit de ele?”. (Omilii la Matei, omilia LXV, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 757)

 

„Iubiюilor, sг ne оndeletnicim cu smerenia, cгci nimic nu este mai puternic decвt aceasta. Smerenia este mai puternicг decвt piatra, mai tare decвt diamantul, єi ne юine оn mai mare siguranюг decвt toate turnurile єi zidurile cetгюilor, fiindcг ea este mai presus de toate uneltirile diavolului.
Dupг cum lipsa minюii, sau uєurгtatea, face ca lesne sг cadг cineva оn cele mai mici incidente ale vieюii, fiindcг, dupг cum am zis, ea se sparge mai uєor decвt un balon de sгpun, se rupe mai repede decвt pвnza pгianjenului єi se оmprгєtie mai iute decвt fumul, tot aєa smerenia оl оntгreєte pe om оn orice оmprejurare a vieюii.

Deci, pentru a fi bine statorniciюi, ca pe o stвncг tare, sг lгsгm la o parte uєurгtatea plinг de sine єi sг-i preferгm оnюeleaptг smerenie, cгci numai aєa vom afla liniєte єi odihnг єi оn viaюa aceasta, iar оn cea viitoare ne vom putea оnvrednici tuturor bunurilor fгgгduite, prin harul єi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos...” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XX, pp. 404-405)

 

,,Moisi, conducвnd un popor atвt de numeros, care оntreaga oaste a egiptenilor оmpreunг cu оmpгratul ei a afundat-o оn Marea Roєie ca pe niєte muєte, care atвt оn Egipt, cвt єi оn Marea Roєie єi оn pustie a fгcut atвtea fapte mari єi minunate, care s-a bucurat de o aєa mгrturie din partea lui Dumnezeu – єi cu toate acestea el se gгsea ca unul dintre cei mulюi, ba оncг era mai smerit єi decвt socrul lui, al cгrui sfat оl primea. El nu se neliniєtea єi nu zicea: Darг ce? Dupг atвtea fapte minunate sгvвrєite, ai venit tu ca sг ne sfгtuieєti? - ceea ce pгtimesc cei mai mulюi dintre noi, cгci chiar de li s-ar da sfatul cel mai bun de cineva, totuєi ei dispreюuiesc acel sfat, fiindcг persoana ce l-a dat este poate smeritг єi mai neоnsemnatг pentru dвnєii. Nu оnsг aєa a fost єi Moisi, ci prin smerita cugetare el a rвnduit totul. De aici el a dispreюuit єi palatele оmpгrгteєti, fiindcг era cu adevгrat smerit. Smerita cugetare este aceea care face cugetarea оnaltг єi sгnгtoasг. Cвtг mгreюie de cuget crezi cг a fost din partea lui єi cвtг mгreюie sufleteascг, ca sг ajungг a dispreюui pвnг єi palatul єi masa оmpгrгteascг? Cгci se єtie cг оmpгraюii Egiptului erau socotiюi єi cinstiюi ca zei єi se bucurau de mari bogгюii єi comori. Dar el toate acestea lгsвndu-le єi aruncвnd la o parte pвnг єi sceptrul Egiptului, a alergat оn ajutorul celor robiюi єi chinuiюi; оn ajutorul celor ce-єi petreceau timpul оn cгrгmidгrii єi оn mocirle de lut єi pe cari egiptenii оi asupreau єi-i dispreюuiau. Єi-i asupreau pe dвnєii egiptenii cu silг (Ieє. 1, 13), zice. Deci alergвnd оn ajutorul celor dispreюuiюi єi оmpilaюi єi punвndu-se de-a curmeziєul asupritorilor, prin aceasta a dat dovadг cг acest smerit era cu adevгrat оnalt єi cu mare la cuget. Lipsa de minte єi uєurinюa vin numai de la un suflet nenobil єi de la o cugetare josnicг, pe cвnd blвndeюea purcede dintr-un cuget mгreю єi dintr-un suflet mare.

Єi dacг voiюi, sг cercetгm pe fiecare din acestea prin pilde. Spune-mi, rogu-te: cine a fost mai оnгlюat decвt Avraam? Cгci deєi el a fost cel care a zis: Eu sunt pгmвnt єi cenuєг, єi tot el care a zis: Sг nu fie vrajbг оntre mine єi tine (Fac. 13, 8), totuєi acest suflet smerit a dispreюuit prгzile de rгzboi luate de la Perєi єi nu s-a uitat la trofeele cucerite de la varvari. Aceasta a fгcut-o el de la o cugetare оnaltг єi de la o cugetare mгrinimoasг. Cel ce cu adevгrat este smerit, acela este cel оnalt, єi nicidecum linguєitorul, nicidecum prefгcutul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia I, pp. 11-12)

 

„Smereєte-te єi юi-ai єters єiruri de pгcate.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a doua, p. 39)

 

,,Atвt de frumoasг este smerenia, duce la un atвt de mare cвєtig, astfel оncвt nu se lasг doborвtг de jignirile celorlalюi! Єi nici nu se tulburг оnaintea nedreptгюilor care vin din partea celor ce ne stau оn preajmг. Cгci pornind de la toate acestea se poate culege un mare bine єi de soi ales, aєa cum s-a petrecut cu vameєul. Primind jignirile, s-a lepгdat de pгcate єi, spunвnd: Miluieєte-mг pe mine pгcгtosul, a dobвndit оndreptгюirea оnaintea aceluia.

Єi cuvintele au trecut оnaintea faptelor, iar vorbele au biruit acюiunile. Unul єi-a pus la vedere dreptatea, postul єi zeciuiala, celгlalt a rostit numai niєte vorbe spre a se lepгda de toate pгcatele. Dumnezeu nu a auzit numai vorbele, ci a privit єi la cugetul cu care le-a rostit, cuget pe care l-a gгsit smerit єi tulburat, ceea ce l-a fгcut sг оєi reverse mila єi iubirea sa de oameni. Dar nu spun acestea pentru a ne оndemna sг pгcгtuim, ci pentru a ne smeri. Iar dacг un vameє, cel din urmг dintre oamenii rгi, fгrг sг se smereascг, ci numai arгtвnd o conєtiinюг bunг cвnd a glгsuit despre pгcatele avute єi s-a recunoscut drept ceea ce era, єi-a atras atвta bunгvoinюг din partea lui Dumnezeu, cum sг nu fie оncг єi mai mare ajutorul divin pentru cei care fac cele bune, fгrг sг-єi fгureascг o imaginaюie mгreaюг despre ei оnєiєi?” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea V, p. 129)

 

„Smereєte-te, єi vei face sг disparг multele tale pгcate.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 79)

 

„Ea ar fi suficientг sieєi sг ne facг sг intrгm оn harul lui Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 312)

 

„Poate aceastг virtute, chiar numai ea singurг, sг-L facг milostiv pe Dumnezeu. Aceasta a arгtat-o vameєul (Luca 18, 13-14). Nu fгcuse nici un bine, nici nu putea arгta vreo faptг bunг, ci a spus atвt: Milostiv fii mie, pгcгtosului! (Luca 18, 13), єi s-a coborвt mai оndrep­tat decвt fariseul. Єi doar nu erau cuvintele lui cuvinte de smerenie, ci numai de drepte simюгminte!” (Despre schimbarea numelor, cuv. IV, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 75-76)