Slava deєartг (єi dorinюa de a plгcea oamenilor)

 

„Cвnd eєti lгudat de toatг lumea, faci dovadг deplinг cг nu pui preю mare pe virtute. Cum poate fi lгudat de toatг lumea omul virtuos, cвnd el cautг sг smulgг pe cei nevinovaюi din mвna celor rгi, pe cei asupriюi din gheara celor ce vor sг le facг rгu? Єi iarгєi, dacг vrea sг оndrepte pe cei pгcгtoєi єi sг laude pe cei ce fac fapte de virtute, nu e firesc ca pe unii sг-i laude, iar pe alюii sг-i юinг de rгu? De aceea spune Hristos: Vai vouг cвnd toюi oamenii vг vor vorbi de bine! ” (Omilii la Facere, omilia XXIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 277)

SLAVA DEЄARTГ (gravitatea)

 

„… goana nebunг dupг slava omeneascг єi neєtiinюa de a o dispreюui. Aceasta este pricina multor rele. Iar dacг avem oarecare bogгюie duhovniceascг, ne-o ia єi ne lasг lipsiюi de folosul ei. Poate fi, oare, ceva mai cumplit decвt aceastг vгtгmare, cвnd ne ia єi ceea ce ni se pare cг avem? Aєa a ajuns fariseul acela mai mic decвt vameєul (Luca, 18, 9-14), pentru cг n-a putut sг-єi оnfrвneze limba, ci prin ea, ca printr-o portiюг, a dat afarг toatг bogгюia lui. Atвt de mare rгu este slava deєartг!

Spune-mi, te rog, pentru ce umbli оnnebunit dupг lauda oamenilor? Nu єtii cг este ca umbra, ba mai trecгtoare decвt umbra? Aєa se risipeєte єi se pierde оn aer lauda de la oameni! Оn afarг de aceasta oamenii sunt schimbгtori єi nestatornici; aceiaєi oameni astгzi te laudг єi mвine te bвrfesc. Cu lauda lui Dumnezeu nu se оntвmplг niciodatг asta! Sг nu fim, dar, fгrг de minte, nici sг ne оnєelгm singuri оn zadar єi fгrг rost. De facem o faptг bunг єi n-o facem numai pentru aceea ca sг plinim porunca Stгpвnului nostru єi ca sг fim cunoscuюi numai de El, ne-am ostenit оn zadar єi ne-am lipsit de rodul faptei noastre bune. Omul care face o faptг bunг, ca sг vвneze slavг de la oameni, poate cг o dobвndeєte, poate cг nu; cг de multe ori, tocmai pentru cг o face cu acest scop, nici n-o poate dobвndi; dar fie cг o dobвndeєte, fie cг nu, єi-a luat оndestulгtoare platг aici, єi nu va mai primi dincolo nici o rгsplгtire pentru fapta lui.

– Pentru ce?

– Pentru cг luвnd-o оnainte s-a lipsit de dгrnicia Judecгtorului, preferвnd cele de aici оn locul celor viitoare єi slava de la oameni оn locul laudei dreptului Judecгtor. Єi dimpotrivг, dacг facem o faptг duhovniceascг numai cu scopul de a plгcea ochiului aceluia neadormit, cгruia toate sunt goale єi descoperite, єi cгmara noastrг ne rгmвne nefuratг єi rгsplata оntreagг; iar aєteptarea aceasta bunг ne dг єi multг mвngвiere, pentru cг, odatг cu pгstrarea rгsplгюii noastre оn vistieria cea nejefuitг, va urma єi slava de la oameni. Atunci ne bucurгm de mai multг slavг cвnd dispreюuim slava, cвnd n-o cгutгm, cвnd n-o urmгrim. Єi pentru ce te minunezi cг se оntвmplг asta cu cei care se оndeletnicesc cu filosofia cea duhovniceascг, cвnd chiar cei mai mulюi dintre oamenii prinєi cu totul de treburile din aceastг lume, chiar ei nesocotesc єi dispreюuiesc pe cei ce umblг dupг laudele oamenilor? Єi vei vedea cг toюi оєi bat joc de cei care se dau оn vвnt dupг slava deєartг! Poate fi, oare, o ticгloєie mai mare decвt aceea ca noi, care ne оndeletnicim cu cele duhovniceєti, sг ne dгm оn vвnt ca єi aceia dupг lauda de la oameni єi sг nu ne mulюumim cu lauda cea de la Dumnezeu? Aєa precum spune єi Pavel: A cгrui laudг nu este de la oameni, ci de la Dumnezeu (Rom., 2, 29)”. (Omilii la Facere, omilia V-VI, I, оn col. PSB, vol. 21, pp. 74-76)

 

„Da, cel care face o faptг bunг, dar o face ca sг fie slгvit de oameni, оєi єi primeєte aici plata єi nu mai are pe Dumnezeu datornic. A cгutat sг fie lгudat de oameni, s-a bucurat de laudele lor, aєa cг s-a lipsit singur de fгgгduinюele Stгpвnului. A preferat lauda trecгtoare, cea de la oameni, оn locul celei de la Creatorul universului”. (Omilii la Facere, omilia XXXI, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 395)

 

„Laudele poporului, cu cвt оl fac mai strгlucitor, cu atвt оi mгresc єi mai mult primejdiile, grijile єi tristeюile. Un om ca acesta nu poate deloc sг rгsufle sau sг se odihneascг; atвt de cumplit stгpвn are! Єi pentru ce vorbesc de odihnг єi de rгsuflare? Chiar de-ar face mii de fapte bune, unul ca acesta cu greu va intra оn оmpгrгюia cerurilor. Cг nimic nu pierde atвta pe un om cвt slava de la oameni. Оl face laє, rгu, linguєitor, fгюarnic”. (Omilii la Matei, omilia XL, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 489)

 

„… оngвmfatul, omul оnnebunit dupг slavг, omul care se crede mare. Nu-i altul mai decгzut єi mai fгrг de onoare decвt el. Oamenilor le place sг se lupte, dar оmpotriva nimгnui nu luptг cu atвta plгcere ca оmpotriva оngвmfatului, ca оmpotriva omului care se uitг la toюi pe deasupra, ca оmpotriva celui robit de slavг. Acesta, pentru a-єi pгstra lustrul mвndriei, se poartг faюг de cei mai mulюi oameni ca un rob: linguєeєte, slugгrniceєte, robeєte оntr-o robie mai cumplitг decвt robia unui sclav cumpгrat cu bani”. (Omilii la Matei, omilia LXII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 725)

 

„Cвnd tu umbli dupг laude omeneєti, atunci te batjocoreєti єi pe tine, єi оn acelaєi timp batjocoreєti єi pe Dumnezeu. Dacг tu fiind de pildг zugrav, єi avвnd un discipol care оmpins de mвndrie ar expune afarг tabloul cel fгcut de tine, єi l-ar оnfгюiєa privitorilor ca fгcut de el, єi оncг nu ai suferi cu plгcere acest afront, apoi cu atвt mai mult Dumnezeu. Deci dacг asemenea fapt e considerat єi de noi ca o insultг, apoi cu atвt mai mult cвnd e vorba de Stгpвnul a toate.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, pp. 347-348)

 

,,Iubiюilor, sг nu cгutгm laudele altora, cгci prin aceasta noi batjocorim pe Stгpвnul nostru, fiindcг trecem pe lвngг dвnsul ca єi cum n-ar fi destoinic a ne admira izbвndele noastre, єi alergгm la laudele celor deopotrivг cu noi. Єi dupг cum cei ce se luptг pentru cвєtigarea de premii оn faюa unui public puюin numeros cautг ceva mai mult, ceva mai mare, ca nefiind оndeajuns de destoinic spre lauda lor acel public, оntocmai aєa se petrece єi cu cei ce, luptвndu-se оnaintea lui Dumnezeu, nu se simt mulюгmiюi numai cu laudele lui, ci mai umblг єi dupг laudele oamenilor; fiindcг єi aceєtia, lгsвnd la o parte pe cele mari, aleargг dupг cele mici єi nebгgate оn seamг, atrгgвndu-єi asupra lor cea mai mare osвndг.

Aceasta a rгsturnat totul pe dos, aceasta a tulburat оntreaga lume, cг noi uitвndu-ne la oameni, facem totul de ochii lor, єi chiar оn faptele bune nu socotim оntru nimic de a avea pe Dumnezeu ca admirator al nostru, ci cгutгm aprobarea celor deopotrivг cu noi, precum єi оn faptele cele rele noi, dispreюuindu-l оncг pe dвnsul, ne temem de oameni – deєi la judecata lui vor sta єi aceia, єi cu nimic ne vor putea folosi, оn vreme ce Dumnezeu, pe care-l dispreюuim acum, el singur va rosti hotгrвrea asupra noastrг. Єi cu toate acestea cunoscвnd єi єtiind bine asemenea оmprejurгri, moi totuєi alergгm cu gura cгscatг dupг laudele oamenilor, ceea ce este unul din pгcatele cele mai mari.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, p. 121)

 

,,… patima aceasta sfвєie pe cel ce o naєte.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 379)

 

„Nimic nu este atвt de drгcesc lucru, precвt a face ceva pentru ochii lumii.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIV, p. 214)

 

„Aceasta este o nebu­nie cu mult mai grozavг decвt nebunia cea venitг de la draci sau cea venitг din smintire. Aceasta cel puюin are iertare, pe cвnd cealaltг este lipsitг de toatг оndreptгюirea; cвnd sufletul este stricat, atunci єi dreapta judecatг este pierdutг. Nebunia venitг din vгtгmarea minюii este o patimг trupeascг, pe cвnd nebunia aceasta vine de la o minte stricatг. Dupг cum dintre cei ce zac de friguri, aceia sunt mai greu bolnavi єi de netгmгduit care se ating de mвncгruri grele, de vre­me ce boala frigurilor se ascunde оn vine єi оn artere - tot aєa єi nebunia aceas­ta, cгci єi ea se ascunde оn оnsuєi cugetul omului, pe care-l stricг єi-l vatгmг.

Cгci оntr-adevгr, cum sг nu fie aceasta o nebunie pe faюг єi lгmuritг, ba оncг o patimг mai urвcioasг ca toate celelalte patimi, ca pe cele ce rгmвn veє­nic sг le dispreюuieєti, iar pe cele ce sunt stricгcioase єi vгtгmгtoare sг le iu­beєti cu cea mai mare dorinюг? Cгci spune-mi: Dacг cineva ar alunga vвntul єi ar voi sг-l prindг єi sг-l stгpвneascг, oare nu l-am numi nebun? Dar ce? Dacг cineva ar avea оn stгpвnire umbra, iar pe cele adevгrate єi оn fiinюг le-ar neglija, єi-ar urо, de pildг, femeia, iar umbra femeii ar iubi-o, sau cг pe fiul sгu l-ar dispreюui, iarг umbra ar iubi-o iarгєi, apoi atunci ce semn ai cгuta mai lгmu­rit ca dovadг de nebunia aceluia? De acest fel sunt toюi cei ce sunt robiюi, aєa zicвnd, de cele de acum. Cгci toate de aici sunt umbre, fie slavг, fie stгpвnie, fie laudг, fie bogгюie, fie dezmierdare, sau orice pгmвntesc.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIX, p. 262)

 

„De ar fi cineva pictor, ar rвde de toюi cei ce-l ridiculizeazг pe dвnsul, cвtг vreme sunt nepricepuюi оn picturг, єi nici cг s-ar miєca de cele bвrfite de aceia, ci оi este suficientг singurг mгrturia lui, - оn timp ce noi depindem de pгrerea celor mulюi? Dar cum pot fi aces­tea vrednice de iertare?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia II, p. 68)

 

,,… unii oameni оєi dispreюuiesc atвt de mult mвntuirea sufletelor lor, оncвt nu mai dau nici o atenюie poruncilor lui Hristos, iar alюii, deєi voiesc sг asculte de Hristos cвt de cвt, deєi se silesc sг pгzeascг unele porunci, totuєi sfвrєesc prin a ajunge sг fie tot atвt de pгgubiюi ca єi ceilalюi din cauzг cг nu vor sг dezlege de pe ei lanюurile slavei deєarte, ale umblatului dupг laudele lumii. Unul nu face deloc milostenie, altul dг celor sгraci ceva din averile sale, dar face aceasta ca sг-l laude lumea; cel din urmг nu este оntru nimic mai bun decвt cel dintвi.” (Despre cгinюг (I), 4, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 67)

 

,,Mai existг оncг єi o altг pornire sufleteascг ce are multг putere sг risipeascг faptele bune adunate cu multг sudoare єi obosealг, єi anume vвntul slavei deєarte, a umblatului dupг laudele lumii. Оntocmai ca un vвnt, slava deєartг, nгpustindu-se asupra omului, оi spulberг toate vistieriile virtuюii.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, 9, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 153)

 

„Dar, оn afarг cг nu aduce nici un cвєtig cu adevгrat folositor, slava deєartг sileєte pe cel ce se pune оn slujba acestei stгpвne cu totul necruюгtoare sг sufere o mulюime de nenorociri, mulюime de necazuri. Slava lumii este o stгpвnг neоndurгtoare faюг de cei stгpвniюi de ea; cu atвt este mai linguєitг єi mai slugгrnicitг de sclavii ei, cu atвt este mai crudг, cu atвt оi chinuieєte cu porunci mai aspre. Faюг de cei care o scuipг єi o dispreюuiesc n-are оnsг nici o putere єi nici nu poate sг se rгzbune pe ei. Slava lumii este mai cumplitг decвt tiranii, mai cumplitг decвt fiarele sгlbatice. Tiranii єi fiarele se оmblвnzesc adeseori dacг le mвngвi; slava deєartг оnsг mai cu seamг atunci se sгlbгticeєte, cвnd o asculюi, cвnd te supui ei mai mult. De gгseєte un om gata sг o asculte, sг-i cedeze cu totul, nimic n-o opreєte sг-i porunceascг orice. Оn lupta sa оmpotriva oamenilor, slava deєartг are o ajutгtoare; n-ai greєi de-ai numi-o fiica ei. Cвnd slava deєartг, hrгnitг єi crescutг de noi, prinde rгdгcini adвnci оn sufletul nostru, dг naєtere mвndriei, fiica ei. iar mвndria poate tot atвt de bine ca єi slava deєartг sг arunce оn prгpastie sufletele celor stгpвniюi de ea.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 158)

 

„Dupг cum multe femei desfrвnate, prin fire urвte la chip єi hidoase, aювюг cu ajutorul sulimanurilor єi al fardurilor sufletele оncг nepervertite ale tinerilor, iar dupг ce pun stгpвnire pe sufletul lor se poartг cu ei mai obraznic decвt sclavii cumpгraюi cu bani, tot astfel єi aceste patimi, slava lumii єi mвndria, pвngгresc sufletele oamenilor mai grozav decвt orice murdгrie.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 158-159)

 

„... cel ce suferг єi face totul ca sг o dobвndeascг, acela mai cu seamг nu o va dobвndi, o va pierde, va avea parte numai de necinste, de acuzaюii, de batjocurг, de scвrbг єi de urг. Aceasta o pгюesc nu numai bгrbaюii, ci єi voi, femeile; єi mai ales voi. Pe o femeie simplг єi naturalг la оnfгюiєare, la mers єi la оmbrгcгminte, pe o femeie care nu urmгreєte cinstirea de cгtre ceilalюi, toatг lumea o admirг, o laudг, o fericeєte єi-i ureazг tot binele; dar pe o femeie care umblг dupг slava deєartг, toatг lumea o urгєte, оi оntoarce spatele, o evitг ca pe o fiarг sгlbaticг єi o acoperг cu nenumгrate blesteme єi ocгri. Dacг nu umblгm dupг slava lumii, scгpгm de toate aceste neplгceri.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 159-160)

 

 

„Stвnca slavei deєarte este mai primejdioasг decвt stвnca despre care poeюii povestesc miturile cu sirenele[355].” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 9,оn vol. Despre preoюie, p. 70)