VANITATEA (manifestarea acestei patimi) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

VANITATEA (manifestarea acestei patimi)



„Deci ce poate fi mai costisitor ca vanitatea? Ce ar putea fi mai urвcios єi mai de nesuferit? Cum cг boala aceasta este costisitoare, faptul acesta se vede din cheltuielile ce se fac оn zadar prin teatre, hipodromuri єi оn alte vanitгюi de felul acestora, din risipa celor ce clгdesc case luxoase єi strгlucite, єi din toate celelalte care se fac cu o оmbelєugare fгrг scop єi fгrг vreun folos, pe care nu putem a le mai оnєira cu vorba acum. Cum cг un asemenea om cheltuitor єi iubitor al luxului єi hrгpгreю va lua єi averi strгine, faptul este оnvederat, cгci pentru ca sг aibг de unde procura hranг acestei fiare sгlbatice, va bгga mвinile sale єi оn averile altora. Єi de ce spun eu numai de averi? Un asemenea om, оntocmai ca єi un foc puternic, nu va consuma numai bani, ci єi suflete. Un asemenea om nu-єi agoniseєte numai moartea prezentг, ci єi cea viitoare. Mama gheenei este vanitatea; ea aprinde acel foc puternic, єi tot ea hrгneєte єi acel vierme neadormit. Ar putea-o vedea cineva stгpвnind pвnг єi printre morюi. Єi ce ar putea fi mai rгu ca aceastг boalг? Toate celelalte patimi se sfвrєesc odatг cu moartea, оnsг patima aceasta chiar єi dupг moarte se sileєte єi se ambiюioneazг de a-єi arгta firea sa оn trupul cel mort. Cгci, dupг moartea lor li se ridicг monumente strгlucite cu care se consumг toatг averea lor, єi cвnd se ocupг de a le face cheltuieli luxoase la оnmormвntarea lor; cвnd fiind оn viaюг ei batjocoreau pe sгraci pentru un obol sau o bucatг de pвine, iar dupг moarte procurг o masг оmbelєugatг viermilor, apoi de ce mai cauюi atunci vreo altг exagerare a tiraniei acestei boli?” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, pp. 342-343)

„Omul cel vanitos se aseamгnг cu cei оnviforaюi de o furtunг nгprasnicг: veєnic tremurг, veєnic se teme єi slujeєte la mii de stгpвni, pe cвnd cel ce este оn afarг de aceastг tiranie se aseamгnг cu cei ce stau la limanuri liniєtite єi se bucurг de o adevгratг libertate єi pace. Vanitosul are atвюia stгpвni pe cвte persoane cunoscute ar avea, fiind silit de a-i sluji, оntr-un fel sau altul, pe toюi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, p. 349)

VANITATEA (gravitatea)

 

„Dupг cum femeia curvг stвnd оn bordel se dг pe sine tuturor, tot aєa єi sclavii vanitгюii, ba оncг mai neruєinaюi sunt aceєtia decвt curvele, fiindcг acelea de multe ori au dispreюuit pe amanюii lor, pe cвnd tu te-ai expus tuturor, єi robilor, єi tвlharilor, єi pungaєilor, cгci din aceєtia єi prin aceєtia se compune teatrul, adicг spectatorii aceia care vг laudг pe voi. Єi pe aceia pe care singur оi crezi cг nu sunt vrednici de nimic, pe aceia, zic, оi preferi mвntuirii tale, dovedind prin aceasta cг eєti mai nevrednic decвt toюi aceia. Єi cum nu este nevrednic cel ce are nevoie de laudele altora, єi care nu crede cг este destoinic prin sine оnsuєi, dacг nu va cгpгta slava єi laudг din partea altora?

Nu оnюelegi, spune-mi, cг оmpreunг cu ei gгsindu-te, tu te expui priveliєtii tuturor, єi cг dacг greєeєti, apoi ai contra ta mii de acuzatori, pe cвnd dacг stai necunoscut te gгseєti оn siguranюг? Da, zici tu, оnsг єi cвnd am merite, am mii de admiratori. Apoi aici este rгul cel mare, cг boala vanitгюii te vatгmг nu numai cвnd greєeєti, ci єi cвnd ai merit оn faptele tale; atunci eєti vгtгmat fiindcг a amгgit pe cei mulюi, iar acum fiindcг te lipseєte de orice platг.

Mare rгu, iubiюilor, este vanitatea! Mare єi оncгrcat de toatг necinstea. Dacг chiar єi оn faptele omeneєti a iubi slava este un mare rгu, dar cвnd єi оn cele duhovniceєti suferi de aceastг boalг, apoi ce iertare mai poюi avea? Ce iertare poюi avea, cвnd tu nu voieєti a acorda lui Dumnezeu mгcar atвta cinste єi valoare, pe cвtг ai tu din partea slugilor tale? Sluga se uitг оn ochii stгpвnului, lucrгtorul iarгєi оєi are privirea оndreptatг asupra celui ce urmeazг a-i plгti simbria pentru lucrul sгu, iar discipolul оєi are privirea aюintitг asupra dascгlului, pe cвnd tu faci cu totul dimpotrivг, cгci lгsвnd la o parte pe Stгpвnul a toate, єi pe Cel ce te plгteєte, оюi оntorci privirile la cei deopotrivг cu tine, deєi єtii bine cг Dumnezeu оєi aduce aminte de faptele tale єi dupг aceasta, pe cвnd omul se uitг numai оn prezent; єi оn timp ce ai teatrul оn cer, tu оюi aduni spectatori aici pe pгmвnt. Luptгtorul unde se luptг, acolo voieєte a fi оncununat, pe cвnd tu luptвndu-te оn cer, cauюi sг fii оncununat jos pe pгmвnt. Єi ce ar putea fi mai rгu ca aceastг smintire?

Sг vedem оncг єi cununile cгpгtate aici. Una, de pildг, este compusг din lipsг de minte, alta din zavistie cгtre altul, cealaltг din ironie єi linguєire, o alta din bani, єi alta din vreun serviciu umil. Єi dupг cum copiii care se joacг оєi pun unii altora cununi de buruieni pe cap, iar cel оncununat neєtiind cauza se mirг cвnd vede pe cei din urma lui rвzвnd, оntocmai aєa fac єi cu tine cei ce te laudг, cгci єi aceєtia, punвndu-юi pe cap o cununг de buruieni, rвd cu hohot оn sufletul lor. Єi dacг acea cununг ar fi compusг numai din buruieni, оnsг acum acea cununг este plinг de toatг vгtгmarea, care nimiceєte toate meritele noastre.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, pp. 346-347)

 

VANITATEA (consecinюele)

 

„Єi de ce ar mai trebui sг spunem de toate celelalte rele care izvorгsc de aici? De mii de ori aє prefera sг fiu sclav barbarilor decвt o singurг datг sclav vanitгюii; fiindcг aceia nici nu poruncesc astfel de lucruri robilor, precum cele pe care le porunceєte vanitatea supuєilor sгi. Tuturor fii sclav – zice ea –, de ar fi aceia mai strгluciюi decвt tine, sau mai оnjosiюi chiar decвt tine. Dispreюuieєte sufletul, neglijeazг virtutea, bate-юi joc de libertate, jertfeєte mвntuirea ta. De faci vreun bine, sг nu-l faci pentru mulюumirea lui Dumnezeu, ci pentru ochii celor mulюi, ca astfel sг pierzi cununa ce юi s-ar cuveni. De faci milostenie, sau de posteєti, dг pe faюг osteneala ce o depui єi te sileєte de a pierde astfel cвєtigul.

Deci ce ar putea fi mai crud ca aceste porunci? De aici оєi are оnceputul єi invidia, de aici єi lipsa de minte, de aici єi iubirea de argint, care e mama tuturor relelor. Mulюimea aceea de slugi, caii cei оmpodobiюi cu aur, linguєitorii, trгsurile cele ferecate cu argint єi toate celelalte, mai ridicole оncг decвt acestea, nu sunt pentru plгcere sau pentru vreo trebuinюг, ci numai spre satisfacerea vanitгюii.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, p. 343)

 

VANITATEA (remedii)

 

Da, zici tu, cum cг patima aceasta este rea, nu mai оncape nici o оndoialг; dar cum sг putem fugi de ea, aceasta ar trebui sг ne-o spui acum. Оnainte de toate, dacг te vei convinge bine cг aceastг boalг este urвtг, vei cвєtiga prin aceasta un оnceput bun de оndreptare, fiindcг єi cel ce este bolnav repede va chema pe doctor, dacг, mai оnainte de orice se va convinge cг este bolnav. Iar de mai cauюi єi altг cale de scгpare, cautг cu privirea necontenit spre Dumnezeu, єi mulюumeєte-te numai cu slava Lui. Patimг aceasta te face sг te simюi bine єi te оndeamnг ca sг spui єi altora succesele tale, tu gвndeєte-te iarгєi, cг dupг ce vei spune nu vei avea de aici nici un cвєtig, єi prin aceasta ai stins acea poftг absurdг.

Spune sufletului tгu: Iatг cг te-ai trudit atвta timp ca sг spui altora succesele tale, єi nu te-ai putut stгpвni impunвndu-юi tгcerea, ci le-ai expus оnaintea tuturor; ei, єi ce ai cвєtigat mai mult de aici? Nimic mai mult, ci numai cea mai mare pagubг, єi cг pe lвngг toate acestea, apoi, te-ai lipsit єi de toate cele agonisite cu multг ostenealг. Pe lвngг toate acestea mai gвndeєte-te єi la faptul, cг judecata єi hotгrвrea celor mai mulюi este coruptг, єi nu numai coruptг, ci оncг єi repede se vestejeєte. Chiar dacг pentru moment te admirг, cu trecerea timpului оnsг le uitг toate, єi cununa cea datг юie de Dumnezeu юi s-a rгpit, оn acelaєi timp nici lauda lor nu a avut putere sг юi-o pгstreze pentru un timp mai оndelungat. Dar chiar dacг ar rгmвne cununa lor pe un timp mai оndelungat, totuєi e cea mai mare ticгloєie de a o schimba cu acea acordatг de Dumnezeu, cгci dacг dupг un timp oarecare acea cununг se va nimici, apoi ce justificare am putea avea, cвnd noi trгdгm pe cea care rгmвne pentru totdeauna pentru cea care nu rгmвne, єi pentru laudele cвtorva pierdem atвtea bunuri? Deєi dacг ar fi cвt de mulюi cei ce ne laudг, noi tot suntem vrednici de jelit, ba оncг atunci suntem mai de jelit, cвnd ne laudг cei mai mulюi. Єi dacг poate rгmвi mirat auzind aceste cuvinte, ascultг pe Hristos care hotгrгєte: Vai vouг, cвnd toюi oamenii vг vor vorbi de bine. Cгci tot aєa fгceau proorocilor mincinoєi pгrinюii lor (Luca 6, 26). Єi cu drept cuvвnt, fiindcг pentru fiecare meєteєug maiєtrii trebuie sг caute judecгtori, apoi tu cum de оngгdui celor mulюi ca sг cerceteze єi aprecieze virtutea ta, єi nu оngгdui mai cu seamг celui ce єtie totul, care poate sг uneascг la un loc toate faptele tale, sг le aprecieze єi sг te єi оncununeze? Cuvintele acestea ale Mвntuitorului ar trebui ca sг le scriem єi pe pereюii casei, єi pe uєi, єi оn cugetul nostru, єi necontenit sг zicem cгtre noi оnєine: Vai nouг! Cвnd ne vor zice de bine toюi oamenii. Fiindcг aceєtia care ne grгiesc de bine acum, mai pe urmг tot ei ne defaimг ca vanitoєi, iubitori de cinste єi de laudele lor. Nu tot aєa оnsг se petrec lucrurile єi cu Dumnezeu; ci cвnd te vede cг tu iubeєti slava cea de la El, atunci mai cu seamг te va lгuda, te va admira єi te va proclama, pe cвnd cu omul e din contrг, cгci luвndu-te ca sclav оn loc de om liber, єi printr-o simplг vorbг de multe ori aducвndu-юi laude mincinoase, юi-a rгpit adevгrata platг єi te-a supus lui mai abitir ca pe un sclav cumpгrat cu argint. Pe sclavi оi au stгpвnii lor sub ascultare dupг poruncile ce le dau, pe cвnd tu slujeєti celor ce te laudг chiar єi fгrг porunci. Nici nu mai aєtepюi sг mai auzi ceva de la ei, ci dacг numai simюi ceea ce le place єi-i оncвntг, chiar neporuncind ei tu faci totul. Deci, de cвtг osвndг nu suntem noi vrednici, dacг pe miєei cгutгm a-i оncвnta єi a-i sluji chiar єi mai оnainte de a ne porunci, iar pe Dumnezeu, Care pe fiecare zi ne оndeamnг єi ne porunceєte, nici mгcar nu voim a-L asculta? Deєi dacг tu iubeєti laudele єi slava, ar trebui sг fugi de lauda oamenilor, cгci numai atunci te vei оnvrednici de slavг; ar trebui sг respingi aprobгrile oamenilor, fiindcг numai atunci te vei bucura de mii de laude, єi din partea lui Dumnezeu, єi din partea oamenilor. Pe nimeni nu obiєnuim noi a slгvi, dupг cum slгvim pe cel ce respinge slava, єi nici a lгuda єi admira, decвt pe cel ce dispreюuieєte a fi lгudat єi admirat. Єi dacг noi facem aєa, apoi cu atвt mai mult Dumnezeul tuturor.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, pp. 343-345)

 

„Cвnd Dumnezeu te laudг єi te slгveєte, cine ar putea fi mai fericit decвt tine? Cгci cвtг deosebire este оntre slavг єi necinste, pe atвta este єi оntre slava cea de sus єi acea omeneascг, ba оncг єi mai mare, fiindcг necomparatг cu nimic єi оncг este murdarг єi urвtг, dar cвnd o punem оn comparaюie cu slava cea de la Dumnezeu, оюi poюi оnchipui cвt de murdarг єi urвtг ni se va arгta.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, pp. 345-346)

VГDUVIA (definiюia)

 

„Vгduvia este un оndoit lucru.

- Cum este оndoit?

- Este єi sгvвrєire de fapte bune, dar єi o cinste
covвrєitor de mare. Dupг cum dregгtoria de conducгtor de popoare este un оndoit lucru. Este єi sгvвrєire de fapte, dar єi vrednicie. Este vrednicie, pentru cг dregгtoria оюi dг pu­tere єi cinste din partea oamenilor. Este, оnsг, єi sгvвrєire de fapte, cгci ajuюi pe cei nedreptгюiюi, оmpiedici pe cei ce fac rгu, guvernezi oraєele, priveghezi оngrijindu-te de ne­ voile obєteєti, єi altele, mii єi mii. Tot aєa єi vгduvia este єi vrednicie, dar este єi sгvвrєire de fapte. Este cea mai mare vrednicie, tocmai pentru cг aceea este vгduvг, aєa precum am arгtat mai оnainte. Este sгvвrєire de fapte, pentru cг nu s-a cгsгtorit cu un alt bгrbat, ci s-a mгrginit la cel dintвi, pentru cг a nгscut copii, pentru cг a ospeюit strгini, pentru cг a spгlat picioarele sfinюilor, pentru cг a ajutat pe cei strвmtoraюi, pentru cг a fost urmгtoare la tot lucrul bun (cf. I Tim., 5, 10). Deci Pavel, cвnd vorbeєte de faptele vгduvelor, le lasг pe ele sг sгvвrєeascг toate faptele vгduviei.” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 4,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 352-353)

VГDUVIA (adevгrata vгduvie)

 

„Vгduvia nu este numai aceea de a nu se mгrita a doua oarг, precum єi fecioria nu este numai a rгmвne nemгritatг; оnsг, ce? Dupг cum principalul оn feciorie este modestia єi statornicia оn credinюг, tot aєa єi оn vгduvie principalul este de a trгi singuratic, a stгrui оn rugгciuni, a se izbгvi de desfгtгri єi petreceri. Iar cea care trгieєte оn desfгtгri, zice, deєi vie, este moartг (I Timotei 5, 6). Cг, dacг ar urma ca aceea rгmasг vгduvг sг aibг оmprejurul sгu tot acelaєi vuiet єi tot aceleaєi fantezii, єi tot aceleaєi haine pe care le avea pe cвnd trгia bгrbatul ei, apoi e mai bine sг se mгrite cгci nu relaюia cu un bгrbat este ceva rгu, ci iscodirea єi limbuюia. De aceea s-au оntors unele ca acestea оn urma satanei, fiindcг nu au єtiut sг vгduveascг bine.

Voieєti poate sг єtii ce este o vгduvг єi ce calitгюi se cer ei? Ascultг-l pe Pavel ce spune: dacг a crescut copii, zice, dacг a fost primitore de strгini, dacг a spгlat picioarele sfinюilor, dacг a venit оn ajutorul celor strвmtoraюi, dacг s-a юinut stгruitor de tot ce este lucru bun. (I Timotei 5, 10). Dar, dacг dupг moartea bгrbatului te desfeюi оn bogгюii multe, desigur cг nu vei putea suferi vгduvia. Strгmutг оnsг bogгюia aceasta оn ceruri, єi atunci оюi va fi uєoarг sarcina vгduviei. Dar dacг eu am copii, zici tu, moєtenitori ai averii pгrinteєti? Оnvaюг-i ca єi ei sг dispreюuiascг averile. Strгmutг pe cele ce юi se cuvin юie єi opreєte pentru copii atвt cвt le ajunge; оnvaюг-i apoi ca єi ei sг fie mai buni decвt banii.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia VII, p. 84)

 

„Cг vгduva nu-i numai aceea care nu se cгsгtoreєte a doua oarг, ci aceea care e plinг de fapte bune, care face milostenie, care e bunг єi оngrijeєte pe strгini. Cг dacг fecioarelor acelora nu le-a fost cu nimic de folos fecio­ria - єi doar cu mult mai mare-i fecioria decвt vгduvia -, ci au plecat cu necinste, stingвndu-li-se lumina candelelor, pentru cг n-au putut arгta rod de milostenie єi iubire de oameni (Matei 25, 1-13), apoi cu mult mai mult vгduvele. Pavel a auzit pilda aceasta єi, temвndu-se pentru ele, vorbeєte cu deosebitг grijг de vгduvie ca nu cumva vгduvele sг dispreюuiascг celelalte virtuюi, оncredinюate cг le e de ajuns, pentru mвn­tuire, de nu se mai cгsгtoresc a doua oarг. De aceea spune Pavel: Avвnd mгrturie de fapte bune (I Tim., 5, 10). Dupг cum fecioria e un lucru bun, dar fгrг fapte a ajuns fгrг de rod єi este izgonitг din cгmara de nuntг, tot aєa єi vгduvia e un lucru bun, dar fгrг celelalte virtuюi e zadarnicг єi de pri­sos. De aceea Pavel nu-i dг vгduvei numai sfatul sг nu se mгrite a doua oarг, ci-i cere єi altele, mai multe єi mai mari. Dupг cum cei care оnscriu ostaєi оn armatг cautг oameni cu trupurile sгnгtoase, tot aєa єi Pavel, оnscriind pe vгduvг оn oєtirea lui Hristos, cautг sгnгtate sufleteascг, tгrie єi rвvnг spre orice faptг bunг.” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 6,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 355)

VГDUVIA (elogiu vгduviei)

 

„Vгduvia este vrednicie, cinste, slavг foarte mare! Nu-i ocarг, ci cununг! E drept cг vгduva nu are un bгrbat care sг locuiascг оmpreunг cu ea, dar are pe Hristos alгturi, єi El оndepгrteazг toate relele ce nгvгlesc asuprг-i.” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 1,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 347)

VГDUVIA (crucea vгduviei)

 

„Nu iubi pe bгrbat mai mult decвt pe Dumnezeu, єi atunci nu vei simюi niciodatг greutatea vгduviei. Chiar de s-ar оntвmpla sг rгmвi vгduvг, tu nu o vei simюi. Єi de ce oare? Fiindcг tu ai оn locul bгrbatului pe Dumnezeu єi protectorul tгu Cel nemuritor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia VI, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 225)

 

„... femeia care оєi trгieєte cu uєurinюг vгduvia s-a оnfrвnat de multe ori єi pe cвnd оi trгia bгrbatul...” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 167)

 

„Da, ai dreptate, mi s-ar putea rгspunde. Dar este foarte greu pentru o femeie, nepriceputг оn treburile bгrbгteєti, sг fie silitг sг facг tot ce fac bгrbaюii. O femeie nu va putea sг facг treburile bгrbaюilor cu toatг priceperea trebuincioasг єi va avea numai necazuri, va strica totul.

Vrei sг spui, oare, cг o femeie vгduvг, care nu s-a mai mгritat, єi-a pierdut toatг averea? Vrei sг spui cг este lipsitг de cele de trebuinюг? Vrei sг spui cг nu se gгseєte nici o femeie оn fruntea treburilor unei gospodгrii? Acestea sunt scuze єi pretexte menite sг acopere numai slгbiciunile. Multe vгduve єi-au condus treburile gospodгriei mai abitir decвt bгrbaюii; єi-au crescut copii rгmaєi fгrг tatг; unele єi-au mгrit averea, iar altele nu єi-au оmpuюinat deloc averea lгsatг de soю.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 173)

 

„... sг uєurгm truda vгduviei cu gвndul la bunele nгdejdi ce le avem. Dar nu este nimic єi nimeni care sг ne dezmintг nгdejdile noastre dacг noi nu voim sг ne fie dezminюite. Sг nu voim! Sг ne gвndim cг vгduvia nu stг cu mult оn urma fecioarei. Sunt cazuri cвnd vгduva chiar o оntrece, atunci cвnd fecioara se оncurcг cu grijile lumii, iar vгduva, dupг spusele lui Pavel, a rгmas singurг єi-a pus nгdejdea оn Dumnezeu єi stгruie оn cereri єi rugгciuni (I Tim., 5, 5) єi se оndepгrteazг de toate grijile vieюii. Sг ne gвndim, deci, cг vгduva nu stг cu mult оn urma fecioarei. Sг intrгm оn lupta aceasta, ca sг dobвndim cununile cuvenite luptei.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 181-182)

 

„Numai cele ce suferг vгduvia pot cunoaєte bine greutгюile ei.” (Tratatul despre preoюie, cartea оntвi, cap. 2, оn vol. Despre preoюie, p. 30)

 

VГDUVIA (mвngвiere pentru o tвnгrг vгduvг)

 

„E bine оnsг ca cei rгniюi sг nu-єi iroseascг vremea оn lacrimi єi suspine; se cade sг se оngrijeascг єi de tгmгduirea rгnilor, ca nu cumva, din pricina lacrimilor, rana neоngrijitг sг se facг mai mare, iar vвlvгtaia durerii, mai puternicг. E bine sг оngгdui ca auzul rгu sг primeascг cuvвnt de mвngвiere.

Opreєte, dar, pentru puюinг vreme izvoarele lacrimilor tale. Dг puюinг ascultare єi celor ce vor sг-ti aducг mвngвiere!

Юi-am vгzut marea ta durere. Aceasta m-a fгcut sг nu te supгr cвnd durerea-юi era fгrг hotar. Nu te-am supгrat оndatг ce cгzuse trгznetul. Am aєteptat sг treacг timp єi te-am lгsat ca plвnsul sг te sature. Dar acum, cвnd vгd cг оntunecimea din jurul tгu s-a risipit, cвnd vгd cг poюi privi mai limpede cele din preajma ta, cвnd vгd cг poюi asculta glasul celor ce оncearcг sг te mвngвie, acum єi numai acum caut sг adaug єi eu cuvinte de оmbгrbгtare alгturi de cele ale casnicilor tгi. Cвnd furtuna e puternicг, jalea rгvгєeєte sufletul, iar cuvintele de mвngвiere, departe de a potoli durerea, o aювюг єi mai mult, dau drumul la plвnsete єi mai amare. Un om ca acesta reuєeєte sг se facг urвcios; єi, pe lвngг faptul ca aprinde єi mai mult focul durerii, se mai оncarcг єi cu faima de prost єi de duєman al celui оndurerat.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 146)

 

„Оndeobєte femeile sunt mai оnclinate spre suferinюг. Suferinюa se mгreєte єi mai mult cвnd loveєte o tвnгrг femeie, rгmasг de timpuriu vгduvг, fгrг experienюг оn viaюг, оnconjuratг de nenumгrate griji, crescutг pвnг оn pragul vгduviei оn fast, veselie єi bogгюie. Dacг o astfel de femeie n-are parte de ajutorul cel de sus, єi cel mai mic gвnd poate s-o doboare. Tu n-ai fost doborвtг. Asta mг face sг spun cг este ca mai mare єi cea dintвi dovadг cг Dumnezeu оюi poartг mult de grijг. N-ai fost strivitг de durere cвnd sau nгpustit asupra-юi necazuri atвt de mari єi nici nu юi-ai ieєit din minюi; iar aceasta nu se datoreєte ajutorului omenesc, ci mвinii care poate face totul, оnюelepciunii lui nemгrginite, priceperii Lui neоnюelese de mintea omeneascг; aceasta se datoreєte Tatгlui оndurгtor єi Dumnezeului оntregii mвngвieri. Scriptura spune: El, dupг ce ne-a rгnit, ne tгmгduieєte, iar dupг ce ne-a bгtut, ne leagг rгnile noastre (Osea 6, 1).

Pe cвnd trгia fericitul tгu bгrbat, te bucurai de cinstea, оngrijirea єi dragostea lui. Te bucurai de tot ce era firesc sг te bucuri din partea unui soю. Dumnezeu l-a luat la El. Оn locul lui a rгmas lвngг tine Dumnezeu, nu-s ale mele cuvintele acestea, ci ale fericitului profet David. El a spus: Pe orfan єi pe vгduvг va primi (Ps., 145, 9); iar оn altг parte оl numeєte pe Dumnezeu tatгl orfanilor єi judecгtorul vгduvelor (Ps., 67, 5). Vezi, dar, cг Dumnezeu se оngrijeєte mult de oameni care au cгzut astfel de nenorociri?

Cuvвntul vгduvг sг nu-юi tulbure sufletul deloc! Sг nu юi se zгpгceascг mintea cг ai rгmas vгduvг chiar оn floarea vвrstei! Aceasta mг face mai оntвi sг-юi vorbesc despre vгduvie єi sг-юi arгt cг numele de vгduvie nu este nume de nenorocire, ci nume de cinste, de cea mai mare cinste. Sг nu-mi aduci ca mгrturie pгrerea greєitг a celor mai mulюi oameni! Оюi voi aduce ca mгrturie legiuirea fericitului Pavel, dar, mai bine spus, legiuirea lui Hristos, deoarece, cele rostite de Pavel au fost rostite de Hristos prin el, dupг cum оnsuєi Pavel o mгrturiseєte: De vreme ce voi cгutaюi dovadг cг Hristos grгieєte оntru mine (II Cor., 13, 3). Ce spunea deci Pavel? Vгduva sг nu fie оnscrisг pe lista dacг are mai puюin de єaizeci de ani (I Tim., 5, 9). Iar puюin mai jos: Pe vгduvele tinere nu le primi. Prin aceste douг texte Pavel vrea sг arate ce lucru mare este vгduvia. Cвnd dг legi despre alegerea episcopilor nu vorbeєte de numele anilor; aici spune precis cвt trebuie sг aibг o vгduvг ca sг fie trecutг pe listг. Pentru ce oare face aceasta? N-o face pentru cг vгduvia este superioarг preoюiei, ci pentru cг vгduvele au de оntвmpinat mult mai multe osteneli decвt preoюii; ele sunt asaltate din toate pгrюile de o mulюime de necazuri, atвt din afarг, cвt єi din lгuntru. O vгduvг tвnгrг este ca o cetate lipsitг de ziduri. Dupг cum o cetate lipsitг de ziduri este la bunul plac al tuturor jefuitorilor, tot astfel єi o vгduvг tвnгrг este asaltatг de o mulюime de oameni care-i оntind fel de fel de curse: unii оi doresc averile, iar alюii cautг sг-i strice curгюia sufleteascг єi trupeascг. Mai sunt оn afarг de acestea, єi alte prilejuri de cгdere: dispreюul slugilor, treburi gospodгreєti rгmase nefгcute, preюuirea mai micг decвt preюuirea avutг pe vremea cвnd оi trгia bгrbatul, fericirea celorlalte femei de-o vвrstг cu ea, cгrora le trгiesc soюii. Adeseori chiar dorinюa de a trгi оn lux єi desfгtare оnseamnг pe tinerele vгduve sг se cгsгtoreascг a doua oarг.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 1-2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 147-149)

 

„Unele vгduve оnsг nu vor sг se cгsгtoreascг legitim cu alt bгrbat; trгiesc cu bгrbaюii pe-ascuns, оn tainг. Fac aceasta ca sг le laude lumea cг trгiesc оn vгduvie. Tocmai aceastг purtare a lor face dovada cг oamenii nu socot vгduvia un lucru de ocarг, ci un lucru vrednic de admiraюie єi de cinste. Socotinюa aceasta o au nu numai creєtinii, ci єi pгgвnii. Mi-amintesc cг odinioarг, pe cвnd eram tвnгr, dascгlul meu de retoricг[369] (єi era un pгgвn convins pвnг оn mгduva oaselor) a lгudat-o оn faюa multora pe mama. Dupг cum оi era obiceiul, a оntrebat pe cei de lвngг el cine sunt. Unii i-au spus cг sunt fiul unei vгduve. M-a оntrebat atunci cвюi ani am єi de cвnd este vгduvг. Cвnd i-am spus cг are patruzeci de ani єi cг sunt de douгzeci de ani de cвnd a pierdut pe tatгl meu, s-a minunat єi a strigat cu glas mare, spunвnd celor de faюг: Ah, ce femei au creєtinii! De o atвt de mare admiraюie єi laudг se bucurг vгduvia nu numai оn ochii creєtinilor, ci єi a pгgвnilor! Pavel spunea, cunoscвnd toate acestea: Vгduva sг nu fie trecutг pe listг dacг are mai puюin de єaizeci de ani! (I Tim., 5, 9). Mai mult оncг! Nici dupг atвt de mare mгrturie de ani nu-i оngгduie sг fie rвnduitг оn ceata sfвntг a vгduvelor; оi mai cere sг aibг єi alte calitгюi. Iatг-le: Avвnd mгrturie de fapte bune: dacг a crescut copii, dacг a primit pe strгini, dacг a spгlat picioarele sfinюilor, dacг a ajutat pe cei strвmtoraюi, dacг a fost urmгtoare la tot lucrul bun! (I Tim., 5, 10). Vai cвtг cercetare! Cвtг examinare! Cвt de mare virtute cere Pavel de la vгduvг! Cвt de precis este оn cuvinte! N-ar fi fгcut aceasta dacг n-ar fi fost vorba sг-i оncredinюeze un lucru de preю єi vrednic. Pavel spune mai departe: Pe vгduvele tinere nu le primim (I Tim., 5, 11). Adaugг apoi єi pricina pentru care dг o astfel de poruncг: Deoarece, atunci cвnd dispreюuiesc pe Hristos, vor sг se mгrite (I Tim., 5, 11). Prin aceste cuvinte lasг sг se оnюeleagг cг femeile care єi-au pierdut bгrbaюii sunt unite cu Hristos. Pavel se exprimг astfel ca sг arate cг unirea dintre vгduvг єi Hristos este mai uєoarг decвt orice legгturг оntre soюi, cг unirea aceasta este o unire uєor de suportat. Cu alte cuvinte, vгduvele vor sг se mгrite deoarece dispreюuiesc pe Hristos, ca єi cum ar dispreюui pe un bгrbat blвnd, care nu se poartг cu ele cu autoritate, care le lasг sг trгiascг dupг capul lor. Dar Pavel nu se mгrgineєte la atвta; purtarea lui de grijг de vгduvг este mare, cгci, de pe altг parte spune: Vгduva care trгieєte оn desfгtare a murit de vie; iar cea cu adevгrat vгduvг, rгmasг singurг, єi-a pus nгdejdea оn Dumnezeu єi stгruie оn cereri єi rugгciuni ziua єi noaptea (I Tim., 5, 6, 5). Оn Epistola cгtre Corinteni, spune: Mai fericitг este vгduva dacг rгmвne necгsгtorita (I Cor., 7, 40). Vezi cвt de lгudatг este vгduvia? Єi laudele acestea sunt aduse pe timpul Noului Testament, cвnd strгluceєte o altг virtute mare, virtutea fecioriei. Cu toate aceste, virtutea fecioriei nu poate ascunde mгrgгritarele vгduviei. Strгlucesc єi ele, cгci vгduvia оєi are propria ei vrednicie.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 149-150)

 

„Nu socoti vгduvia o ocarг. Dacг vгduvia ar fi o ocara, apoi cu atвt de mult fecioria. Dar nu! Vгduvia nu-i o ocarг, fereascг Sfвntul! Dacг admirгm єi lгudгm cu toюii pe femeile care se оnfrвneazг, cвnd le trгiesc bгrbaюii, cum sг nu admirгm, cum sг nu lгudгm pe femeile care aratг tot atвt de mare dragoste faюг de soю dupг moartea lor. Оюi spuneam єi mai оnainte: Pe cвnd trгiai cu fericitul Tirasie te-ai bucurat de preюuirea lui cea multг, de marea sa purtare de grijг, aєa cum, de altfel, era єi firesc sг te bucuri din partea unui soю. Acum, dupг moartea soюului tгu, ai оn locul lui pe Dumnezeu, Stгpвnul tuturora. Dumnezeu оюi purta de grijг єi mai оnainte; acum оnsг o face mai mult єi cu mai mult drag. Оюi aminteam єi mai оnainte cг Dumnezeu юi-a єi dat o mare dovadг de deosebitг grijг ce оюi poartг: te-a pгstrat sгnгtoasг єi nevгtгmatг, deєi ai fost azvвrlitг оntr-un cuptor atвt de mare de griji єi de dureri; nu te-a lгsat sг suferi ceva neplгcut єi nedorit. Dumnezeu, Care n-a оngгduit sг te оneci оntr-o furtunг atвta de cumplitг, cu atвt mai mult acum, pe vreme liniєtitг, оюi va pгzi sufletul єi-юi va uєura vгduvia cu pгrutele ei greutгюi.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 150-151)

 

„Dacг soюul tгu ar fi pierit desгvвrєit, єi cu sufletul, nu numai cu trupul, da, ar trebui sг te tulburi єi sг suferi. Dar nu! Tu nu trebuie sг plвngi, ba, dimpotrivг, sг te bucuri cг soюul tгu a cгlгtorit spre un port liniєtit єi s-a dus la Оmpгratul lui cel adevгrat! Moartea lui nu-i moarte, ci cгlгtorie, mutare de la o stare mai rea la una mai bunг, de pe pгmвnt la cer, de la oameni la оngeri єi arhangheli, la Stгpвnul оngerilor єi arhanghelilor. Pe cвnd trгia pe pгmвnt єi slujea оn armata оmpгratului pгmвntesc, era firesc sг se aєtepte la primejdii єi la fel de fel de uneltiri din partea celor invidioєi. Da, cu cвt оi creєtea mai mult cinstea єi bunul nume, cu atвt mai mult se mгrea єi ura duєmanilor sгi. Odatг plecat pe celгlalt tгrвm, astfel de bгnuieli au dispгrut cu totul. Deci, оn loc sг te boceєti cг юi-a fost luat de Dumnezeu, deєi era un bгrbat bun єi plin de virtuюi, ar trebui mai degrabг sг te bucuri cг a plecat оmpгcat cu Dumnezeu, оncгrcat de cereascг slavг, cг a scгpat de toatг neliniєtea venitг peste el de la primejdiile din viaюг єi cг a ajuns оntr-un loc unde se bucurг de multг pace єi de multг liniєte. Nu este oare o nebunie sг mгrturiseєti cг cerul este mai bun decвt pгmвntul, єi totuєi sг jeleєti cг bгrbatul tгu s-a mutat de pe pгmвnt la cer? (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 151-152)

 

„Dacг vrei sг-l vezi pe soюul tгu faюг cгtre faюг (єi єtiu cг asta юi-i dorinюa cea mai mare), atunci pгstreazг-i patul neatins de alt bгrbat, sвrguieєte-te sг duci viaюa pe care a dus-o el! Єi negreєit vei pleca оn acelaєi loc оn care este el єi vei trгi cu el nu cinci ani, cвюi ai trгit aici pe pгmвnt, nici douгzeci, nici o sutг, nici o mie, nici douг mii, nici zece mii, nici de mai multe ori pe atвtea, ci veacuri nenumгrate, veacuri nesfвrєite.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 152-153)

 

„Te оntreb: Dacг cineva юi-ar fi fгgгduit sг-l facг pe bгrbatul tгu оmpгratul оntregului pгmвnt, cu condiюia ca sг stai departe de el douгzeci de ani, iar apoi юi-ar fi fгgгduit ca, dupг trecerea acestor ani sг-юi dea єi юie o coroanг оmpгrгteascг, mantie de purpurг, єi aceeaєi cinste ca єi soюului tгu, spune-mi, te rog, n-ai fi suferit fгrг revoltг єi cu оnюelepciunea cuvenitг despгrюirea de bгrbatul tгu? Nu te-ai fi bucurat, oare, de acest dar, n-ai fi socotit, oare, cг este vrednicг de dorit fгgгduinюa? Prin urmare, оndurг єi acum aceastг despгrюire; nu pentru dobвndirea оmpгrгюiei celei pгmвnteєti, ci pentru dobвndirea оmpгrгюiei celei cereєti. Suferг acum, ca sг primeєti оnapoi pe bгrbatul tгu оmbrгcat, nu cu hainг de aur, ci cu nemurire єi cu slavг, aєa cum sunt оmbrгcaюi locuitorii cerului. Dacг totuєi юi-i greu sг stai despгrюit atвta vreme, apoi visurile sг-юi dea o mare mвngвiere. Оl vei vedea din cвnd оn cвnd оn vis. Vei sta de vorbг cu el, aєa cum stгteai оnainte. Оi vei privi chipul lui dorit. Sг te mвngвie visurile cum te mвngвiau scrisorile! Dar, mai bine spus, visurile pot sг te mвngвie mai mult decвt scrisorile. Оn scrisori vedeai numai literele єi cuvintele; оn vis vezi chipul lui, rвsul lui dulce, statura єi mersul lui; оn vis auzi cuvintele lui єi-i recunoєti glasul mult iubit.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 153-154)

 

„Dacг оnsг doreєti siguranюa vieюii pe care юi-o dгdea bгrbatul tгu; dacг doreєti ca averea ta sг-юi fie pгzitг tot atвt de bine єi-o pгzea el; dacг doreєti sг nu cazi pradг uneltirilor celor ce cautг fericirea lor оn nefericirea altora, atunci aruncг spre Domnul grija ta єi El te va hrгni (Ps., 54, 25). Scriptura spune: Uitaюi-vг la neamurile cele din оnceput єi vedeюi cine a nгdгjduit оn Domnul єi a fost ruєinat? Cine L-a chemat єi a fost trecut cu vederea? Sau cine a rгmas оn poruncile Lui єi a fost pгrгsit? (Оnю. Sir., 2, 10-11). Domnul, Care a ridicat de pe sufletul tгu o durere atвt de mare єi atвt de greu de suportat, Domnul, Care a fгcut sг fii acum liniєtitг, tot El a оndepгrtat de la tine єi necazurile viitoare. Cred cг eєti de aceeaєi pгrere cu mine, cг, de acum оnainte, nu vei mai primi o ranг sufleteascг mai cumplitг decвt cea trecutг. Tu, care ai suportat cu curaj nenorocirea trecutг, єi ai suportat-o tocmai cвnd erai lipsitг de experienюг, vei suporta cu uєurinюг єi necazurile viitoare, dacг ar veni peste tine; dar sг dea Dumnezeu sг nu vinг! Cautг, deci, cerul єi pe cele ce duc la cer, єi atunci nimic dintre cele de pe pгmвnt nu va putea sг te vatгme, nici chiar stгpвnitorul lumii оntunericului (Efes., 6, 12). Cu o singurг condiюie: sг nu ne vгtгmгm pe noi оnєine. Dacг ne rгmвne sufletul sгnгtos, nu ne supгrг nici luarea averii, nici tгierea trupului.” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 160-161)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 73; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 100.26.140.179 (0.17 с.)