Slava deєartг (manifestarea ei)

 

„Cг precum o slugг nerecunoscгtoare se mutг tot timpul de la unul la altul, cam aєa e єi slava: cг cel ce оnainte vreme era slгvit єi vestit, dintr-o datг devine un oarecare neєtiut de nimeni, precum єi dimpotrivг. Єi precum roata, care se оnvвrte mereu, nu poate fi vгzutг sprijinindu-se pe aceeaєi parte, ci din pricina repeziciunii rostogolirii se оntoarce mereu cu susul оn jos єi оnapoi: aєa e єi cu mersul treburilor noastre, ce se оntoarce fгrг contenire, schimbвnd susul cu josul; aєa єi cu bogгюia, cu stгpвnirea єi toate celelalte.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, pp. 131-132)

 

„Pe un om care umblг dupг slava lumii оl оncвntг uєor plгcerea slavei, dar tot atвt de uєor оi єi pleacг la pгmвnt capul. Totdeauna e оn mijlocul furtunii; niciodatг pe vreme bunг! Оnainte de a ieєi оn public ca sг-єi юinг discursul, tremurг єi se zbate; dupг ce se оntoarce acasг sau moare de tristeюe sau se bucurг peste mгsurг; iar bucuria aceasta e mai cumplitг decвt tristeюea. Cг bucuria este un rгu tot atвt de mare ca єi tristeюea se vede din urmгrile pe care le are bucuria asupra sufletului: оl face uєuratic, mвndru, dispreюuitor”. (Omilii la Matei, omilia XL, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 490)

 

„Cumplitг este patima aceasta єi are multe capete. Din pricina slavei deєarte unii oameni iubesc cu оnfocare slujbele оnalte, alюii banii єi averile, alюii puterea. Єi, tot mergвnd aєa оnainte, slava deєartг оi face pe unii ca, tot de dragul ei, sг dea milostenii, sг posteascг, sг se roage, sг predice. Multe sunt capetele acestei fiare. Nu e deloc de mirare ca oamenii sг umble dupг slava deєartг cвnd sunt bogaюi, cвnd sunt puternici; dar sг posteascг, sг se roage de dragul slavei deєarte, asta e ciudat, asta meritг multe lacrimi”. (Omilii la Matei, omilia LXXI, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 815)

 

„Pe cine sг-i оnvгю mai оntвi? Pe cei care cautг sг fie lгudaюi єi slгviюi de lume pentru bogгюia lor sau pentru hainele lor frumoase єi scumpe sau pentru slujbele lor оnalte sau pentru predica єi оnvгюгtura lor sau pentru artг єi meseria lor sau pentru vigoarea trupului lor sau pentru frumuseюea lor sau pentru bijuteriile єi podoabele lor sau pentru cruzimea lor sau pentru iubirea lor de oameni sau pentru milostenia lor sau pentru rгutatea lor sau pentru sfвrєitul vieюii lor sau pentru soarta dupг sfвrєitul vieюii lor? Cг, dupг cum am spus, patima aceasta are multe gheare єi le оntinde chiar dincolo de viaюa noastrг. Se spune: Cutare a murit; iar ca sг fie admirat єi lгudat se spune cг a rвnduit ce sг se facг dupг moartea lui; de aceea cutare e sгrac єi cutare e bogat. Grozгvia e aceea cг oamenii gгsesc оn stгri cu totul contrarii pricini pentru a umbla dupг laudele lumii”. (Omilii la Matei, omilia LXXI, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 815-816)

 

„Sг ne оnchipuim o milostenie fгcutг cu multг dгrnicie, dar cu scopul de a fi vгzutг єi єtiutг de oameni. Оn primul loc, slava deєartг o scoate din cгmara cea pгrinteascг. Tatгl poruncise sг nu fie vгzutг nici de mвna stвngг (Matei 6, 3) dar slava deєartг o aratг robilor, oricui se оntвmplг, chiar celor care nici n-o cunosc. Ai vгzut cг o face desfrвnatг єi prostituatг єi o оmpinge sг facг dragoste cu oameni ticгloєi єi sг se poarte cum vor aceia?” (Omilii la Matei, omilia LXXI, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 816)

 

„Slava deєartг este un monstru care ia toate felurile de forme єi chipuri, care-i оnfige acul peste tot, peste bogгюii, peste plгceri, peste frumuseюea trupului. Ea este aceea care ne face sг depгєim limitele necesarului. Din aceea provine acest lux оn haine, aceastг mulюime de robi; din aceea, acest dispreю pentru ceea ce este de lipsг оn casele noastre, оn mobilele noastre, la masa noastrг; peste tot domneєte fastul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIX, 3, p. 354)

 

,,Simon Magul[354], care, fiindcг avea privirea aюintitг spre slavг deєartг, nu a vгzut nici chiar ce-i era lui trebuitor; de acest fel erau єi Iudeii, cari, din pricina slavei deєarte, au dat diavolului propria lor mвntuire. De aici s-au nгscut єi idolii, de aici єi filosofii cei din afarг, fiind zгdгrвюi de aceastг nebunie, s-au azvвrlit оn credinюele acelea mincinoase єi rele. Єi priveєte pвnг unde ajunge nefirescul acestei patimi, fiindcг unii dintre acei filosofi, pentru slava deєartг, s-au fгcut sгraci, iar alюii se bгteau dupг bogгюii. Atвt de grozavг este tirania acestei patimi, оncвt stгpвneєte pe cineva chiar оn lucrurile potrivnice. De pildг unul este stгpвnit de slavг deєartг pentru оnюelepciunea єi cumpгtarea lui, iar altul pentru curvгsгria єi desfrвul ce-l stгpвneєte; unul pentru dreptate, iar altul pentru nedreptate; altul pentru dezmierdare, sau pentru post, sau pentru blвndeюe, sau pentru cutezanюa lui cea mare, sau pentru bogгюie, sau pentru sгrгcie; fiindcг unii dintre acei filosofi, deєi puteau sг dobвndeascг cele bune, totuєi, pentru cг se admirau singuri pe sine, nu le dobвndeau.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, pp. 377-378)

 

„Cгci ce ar putea fi mai sгlbatic decвt aceastг fiarг, care cвnd mai cu seamг este rгsfгюatг, atunci єi ea mai mult se sгlbгticeєte? – deєi nici fiarele sгlbatice nu sunt aєa, ci prin multa оngrijire se оmblвnzesc. Dar slava deєartг cu totul dimpotrivг; cгci fiind dispreюuitг se оmblвnzeєte, оn vreme ce, dacг este luatг оn seamг єi cinstitг, ea se sгlbгticeєte єi se оntrarmeazг оmpotriva celui ce o cinsteєte. O asemenea slavг deєartг cinstind iudeii, s-au pedepsit cu toatг asprimea, єi o asemenea slavг dispreюuind ucenicii Domnului, s-au оncununat.

Єi ce spun eu de pedeapsг єi cununi? Cг tocmai spre a-i arгta оncг mai strгluciюi ajutг faptul de a o dispreюui.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIX, p. 260)

 

„Cгci cu adevгrat este un demon cu оnfгюiєarea fermecгtoare. Slava deєartг, lauda lumii, este un demon care se strecoarг pe furiє оn sufletul nostru sub оnfгюiєarea unei curtezane: este оnconjuratг (de jur-оmprejur) cu aur; este оmbrгcatг cu haine noi єi scumpe; lasг оn urma ei mirosul celor mai alese parfumuri. Slava deєartг, lauda lumii, are o оnfгюiєare atвt de frumoasг єi de strгlucitoare, оncвt оntrece оn frumuseюe pe orice femeie. Mai mult, este оn floarea tinereюii, оncвt оnnebuneєte de dragoste sufletele tinerilor. Mijlocul оi este оncins cu centurг de aur; оєi оmpleteєte pгrul cu mгiestrie оn nenumгrate bucle dupг moda persanг; оєi pune оn jurul capului diademг оn aєa fel, оncвt sг i se poatг vedea podoaba pгrului; оn jurul gвtului ei strгluceєte lanю de aur єi pietre preюioase. Єi astfel stг vicleanul diavol, fгrг rival, sub оnfгюiєarea unei femei foarte tinere, оn faюa trecгtorilor єi-єi ia aerul unei femei cuminюi єi ruєinoase. Cine oare dintre cei ce trec pe lвngг ea nu este atras de frumuseюea-i? Mai tвrziu оnsг, dupг ce l-a tвrвt pe bгrbat оn casa ei, dupг ce a lepгdat de pe ea toate podoabele acelea, оєi aratг adevгrata оnfгюiєare: neagrг, focoasг, sгlbaticг, оntocmai ca un demon. Fricг єi cutremur оl cuprinde pe nenorocitul care a оncгput pe mвinile ei. Se nгpusteєte asupra-i, pune stгpвnire pe sufletul lui єi-i tulburг mintea. Aceastг оnfгюiєare o are demonul cel viclean al slavei deєarte, al umbletului dupг laudele lumii. Ce pare oare mai frumos decвt lauda lumii? Ce pare oare mai fermecгtor? Єi totuєi, dacг ne vom da seama cг toate acestea nu sunt decвt o nгlucire, cг nu sunt decвt o оnєelгciune єi o fгюгrie, nu vom fi prinєi оn laюurile ei, nici nu vom cгdea оn mrejele оnєelгciunii. Cuvintele spuse despre femeia desfrвnatг ai putea, pe bunг dreptate, sг le spui єi despre slava deєartг, despre laudele lumii. Miere picurг de pe buzele femeii desfrвnate (Pilde 5, 3). Nu pгcгtuieєti deloc spunвnd despre lauda lumii aceleaєi cuvinte.

Slava deєartг, lauda lumii, se aseamгnг cu pomii Sodomei. Aceia la оnfгюiєare sunt frumoєi єi din оnfгюiєarea lor te-ai aєtepta ca єi fructele lor sг fie sгnгtoase єi bune Ia gust. Dar dacг iei оn mвnг o rodie sau un mгr, оndatг se оnmoaie cвnd pui degetele pe el єi, zdrobindu-se coaja care-l оnveleєte, lasг sг-юi cadг оn mвini praf єi cenuєг. Tot aєa-i єi cu laudele lumii, cu slava deєartг. Cвnd te uiюi la ea, юi se pare mгreaюг єi grozavг, dar cвnd este юinutг оn mвinile noastre, ne aruncг оndatг sufletul оn pulbere. Oricum ai privi-o, slava deєartг aєa este. Poate fi oare altfel?” (Despre slava deєartг, 2-3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 388)

 

„Ne bucurгm cвnd ne laudг lumea chiar pentru faptele de care suntem conєtienюi cг nu meritгm deloc sг fim lгudaюi. Cel sгrac face tot ce-i stг оn putinюг ca sг se оmbrace cu haine frumoase nu pentru altceva decвt ca sг fie lгudat de oameni. Adeseori, deєi poate sг-єi facг singur toate treburile, оєi tocmeєte un servitor nu pentru cг are nevoie de el, ci pentru ca sг nu parг sгrac єi lipsit de cinste prin faptul cг-єi face singur treburile. Dacг ar fi altfel, spune-mi, te rog, pentru care pricinг tu, care-юi faci totdeauna singur treburile tale, vrei acum sг fii servit de altul? Apoi, dacг se оntвmplг ca sгracul sг se оmbogгюeascг, оєi cumpгrг mobilier de argint єi casг mare єi luxoasг. Dar єi le cumpгrг nu pentru cг are nevoie de ele, cгci, dacг єi le-ar cumpгra din pricinг cг are nevoie de ele ca sг poatг trгi, ar urma atunci ca majoritatea oamenilor sг piarг єi sг moarг. Iatг ce vreau sг spun: sunt lucruri necesare fгrг de care nu putem sг trгim, de pildг: roadele pгmвntului sunt de neapгratг trebuinюг vieюii єi nu poюi trгi dacг pгmвntul nu rodeєte. Tot de neapгratг trebuinюг sunt: acoperirea trupului cu haine, acoperiєurile єi zidurile єi оncгlюгmintea. Acestea оntr-adevгr sunt de neapгratг trebuinюг; оn schimb, toate celelalte sunt de prisos єi nefolositoare, Dacг ar fi de neapгratг trebuinюг pentru a trгi mobilierul de argint єi casa luxoasг єi dacг nu ar fi cu putinюг ca un om sг trгiascг fгrг slugi, dupг cum nu este cu putinюг de trгit fгrг roadele pгmвntului, fгrг haine, оncгlюгminte, adгpost, ar trebui sг piarг cea mai mare parte din oameni, pentru cг cei mai mulюi oameni nu au slugi, nici case luxoase. Dacг ar fi de neapгratг trebuinюг ca un om sг se serveascг de vase de argint єi n-ar fi cu putinюг de trгit fгrг acestea, ar trebui sг piarг cea mai mare parte din oameni, pentru cг nu toatг lumea are vase de argint. Dacг ai оntreba cumva pe unul dintre cei care au vase de argint: Pentru ce vrei sг ai acest vas de argint? Spune-mi, te rog, pricina. La ce-юi serveєte? Nu poate sг-юi spunг altг pricinг decвt cг are aceste vase de argint pentru a fi cinstit de oameni. Le am, оюi va rгspunde el, ca sг fiu admirat de lume, єi nu dispreюuit; le ascund оnsг iarгєi ca sг nu fiu pizmuit єi furat. Poate fi oare o nebunie mai cumplitг decвt aceasta? Dacг le юii оn casг ca sг fii lгudat єi cinstit de lume, aratг-le atunci tuturor, fгrг deosebire. Dar, dacг te temi cг poюi fi pizmuit pentru cг le ai, atunci este mai bine sг nu le ai!” (Despre slava deєartг, 13, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 396-397)

 

„Adeseori unii oameni, chiar cвnd ajung sг nu mai aibг cele de neapгratг trebuinюг pentru trai єi ajung sг moarг de foame, nu se despart de aceste vase de argint. Dacг i-ai оntreba pentru ce nu le vвnd, оюi rгspund: Trebuie sг-mi pгstrez cinstea єi vaza! Ce cinste, omule, ce vazг? Nu vasele de argint fac cinstea єi vaza omului. Dacг ar fi aєa, atunci dreptul Ilie, Elisei єi loan Botezгtorul ar fi fost cu totul lipsiюi de cinste єi de vazг, deoarece Ilie nu avea nimic mai mult decвt un cojoc (IV Regi 2, 8) єi cerea cele pentru hranг de la o vгduvг, sгracг єi ea. Ilie ducea o viatг de cerєetor; a venit la uєa femeii aceleia sгrace єi a rostit cuvintele rostite de un cerєetor (III Regi 17, 10-11). Era fгrг cinste єi fгrг vazг Elisei, care a fost hrгnit la fel de o femeie sгracг (IV Regi 4, 8-37)? Era, oare, fгrг cinste єi fгrг vazг єi loan Botezгtorul, care nu avea nici hainг єi nici o pвine mгcar (Marcu 1, 6)? (Despre slava deєartг, 14, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 397)

 

„Cel care cautг laudele nu este om liber. Pentru cг nu face ceea ce-i place lui, ci ceea ce place altora. Astfel, slava deєartг nu va оntвrzia sг-l scoatг de pe drumul virtuюii.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 37)

 

„Slava deєartг este un rгu foarte mare nu numai pentru cг оl оmpinge pe om spre pгcat, dar mai ales pentru cг, adeseori, оnsoюeєte chiar virtutea! Dacг diavolul nu va reuєi sг ne оndepгrteze de pe drumul virtuюii, atunci se va folosi de virtute. Adicг ne va оndemna sг stгruim оn nevoinюe, dar ne va rгpi roadele acestora оndemnвndu-ne sг ne trufim cu ele. Nu se poate ca atunci cвnd omul tвnjeєte єi dupг virtute єi dupг slavг, sг le dobвndeascг pe amвndouг. Le poate dobвndi pe amвndouг dacг urmгreєte doar virtutea cereascг, pentru cг la ea se poate adгuga єi slava. Dar cвnd le doreєte pe amвndouг, nimic nu izbвndeєte.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 207)

...........................................................................................................

„Cela ce se mгreєte оn deєert nu are nici o bunгtate оnгuntrul inimii lui, ci ca єi feюele cele zugrгvite se vгd luminate, iar оnгuntru sunt seci, aєa єi оncг mai rгu este slava la mulюi oameni.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 31)

SLAVA DEЄARTГ (fuge de cel ce-o urmгreєte єi-l urmгreєte pe cel ce fuge de ea)

 

„Voi vreюi sг aflaюi slava, considerarea оn mijlocul lumii? Dispreюuiюi-o єi vг va veni totul chiar оn proporюia оn care a-юi dispreюuit-o: Dacг vrei sг fii оn slavг sг nu doreєti slava. Nu te оnгlюa pe tine, ci pe altul оl оnalюг. Cu cвt mai mult urmгrim slava, cu atвt mai mult fuge de noi, cвnd fugim de ea cu adevгrat, ea оnsгєi ne urmгreєte. ” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 596-597)