SCRIPTURA (Evanghelia - despre consonanюa єi complementaritatea celor patru evangheliєti)

 

„Nu era de ajuns ca un singur evanghelist sг spunг totul?

- Era de ajuns! Dar dacг sunt patru cei care scriu Evangheliile єi dacг nu le scriu nici оn acelaєi timp, nici оn acelaєi loc, dacг nu le scriu adunaюi оmpreunг, sfгtuindu-se unii cu alюii єi dacг totuєi istorisesc toate ca єi cum ar fi fost rostite de o singurг gurг, atunci avem cea mai mare dovadг cг spun adevгrul.

- Lucrurile nu stau оnsг tocmai aєa, ci dimpotrivг, pentru cг оn
multe locuri cei patru evangheliєti se deosebesc.

- Dar tocmai aceastг deosebire este cea mai mare dovadг a adevгrului. Dacг toate spusele lor s-ar fi potrivit cu de-amгnuntul оn ce priveєte timpul єi locul, iar asemгnarea ar fi mers chiar pвnг la cuvinte, nici unul din duєmani n-ar fi crezut cг evangheliєtii n-au alcгtuit Evangheliile fгrг sг se adune єi fгrг sг urmгreascг vreun scop omenesc oarecare. Єi pe bunг dreptate, pentru cг o asemгnare atвt de mare nu s-ar fi putut datora unei simple оntвmplгri. Dar aparenta deosebire оntre cei patru evangheliєti, care este numai оn lucrurile de micг оnsemnгtate, оi scapг de orice bгnuialг єi dovedeєte strгlucit chipul alcгtuirii Evangheliilor”. (Omilii la Matei, omilia I, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 17-18)

 

„Sfвntul Duh, pentru a оnlгtura mai dinainte bгnuiala cг Evangheliile ar fi plгsmuite, a оngгduit ca evanghe­liєtii sг scrie оn armonie despre minunile Mвntuitorului, dar оn acelaєi timp a fгcut ca unul sг lase una la o parte, altul, alta, ca sг dea dovadг vгditг cг evangheliєtii n-au scris Evangheliile cu gвnd de оnєelгciune, cu calcul, оn оnюelegere unii cu ceilalюi, nici pentru a face cuiva pe plac. Astfel toate Evangheliile оnfгюiєeazг adevгrul curat, cu toate lipsurile ce se vгd оn una sau alta.” (Cuvвntul la Lazгr cel de patru zile mort, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 443)

 

,,Este de neapгratг trebuinюг sг se єtie єi cг unele din faptele єi оnvгюгturile lui Hristos au fost spuse de toюi cei patru evangheliєti, iar altele, numai de cвte unul.

- Pentru ce?

- Pentru ca sг ne fie de neapгratг trebuinюг єi citirea celorlalte Evanghelii єi pentru ca sг vedem cвt de mare este apropierea dintre Evanghelii. Dacг toюi evangheliєtii ar fi spus acelaєi lucru, nu i-am mai citi pe toюi cu rвvnг, pentru cг ar fi de ajuns citirea unuia ca sг cunoaєtem toatг viaюa єi оnvгюгtura lui Hristos; iar dacг toюi ar fi spus lucruri deosebite оntre ei, atunci nu s-ar mai fi vгdit potrivirea dintre ei. Aceasta e dar pricina faptului cг toюi au scris multe lucruri la fel, dar fiecare a scris єi lucruri deosebite de ceilalюi.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p.34)

 

,,Єi sunt оn Evanghelii єi alte multe locuri de acest fel, care par cг se contrazic; dar nu-i nici o contrazicere оntre ele, cгci s-au оntвmplat єi cele spuse de un evanghelist, єi cele spuse de celгlalt evanghelist, deєi nu оn acelaєi timp; ci un evanghelist a spus ce s-a оntвmplat mai оnainte, altul, ce s-a оntвmplat mai tвrziu.” (Omilie la vindecarea slгbгnogului coborвt prin acoperiє, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 281)

SCRIPTURA (Evanghelia - despre prologul fiecгrei Evanghelii)

 

„Ioan a vгzut cг ceilalюi trei evangheliєti au stгruit оn chip deosebit asupra omenirii Mвntuitorului, asupra firii Lui omeneєti; era deci primejdie sг se treacг sub tгcere dogma Dumnezeirii lui Hristos, a firii Sale dumnezeieєti. Pentru aceasta Hristos l-a miєcat єi aєa a ajuns sг-єi scrie Evanghelia, stгruind mai cu seamг asupra firii dumnezeieєti a lui Hristos. Lucrul acesta se vede foarte bine єi din cuprinsul Evangheliei sale єi din оnceputul ei. Nu-єi оncepe Evanghelia precum ceilalюi trei evangheliєti, de jos, de pe pгmвnt, ci de sus, din ceruri, spre care se grгbea, єi cu acest scop a єi scris оntreaga sa carte. Ioan este mai оnalt decвt ceilalюi trei evangheliєti nu numai оn prolog, ci єi de-a lungul оntregii sale Evanghelii. Despre Matei se spune cг iudeii, care au crezut оn Hristos, au venit la el єi l-au rugat sг aєtearnг оn scris ce le-a spus cu cuvвntul єi sг compunг Evanghelia оn limba ebraicг. Marcu a fгcut acelaєi lucru оn Egipt la rugгmintea ucenicilor lui. Din pricina aceasta Matei, pentru cг a scris evreilor, n-a cгutat sг dovedeascг altceva mai mult decвt cг Iisus Se pogoarг din Avraam єi David; iar Luca, pentru cг a scris tuturor oamenilor, urcг genealogia Mвntuitorului єi mai sus, pornind de la Adam. Matei оєi оncepe Evanghelia sa chiar cu genealogia Domnului, deoarece єtia cг nimic nu putea face plгcere mai mare iudeului decвt sг afle cг Hristos era strгnepot al lui Avraam єi al lui David; Luca, оnsг, nu face aєa”. (Omilii la Matei, omilia I, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 19)

 

„- Pentru care pricinг, aє putea fi оntrebat, evanghelistul Marcu nu procedeazг aєa єi nici nu face genealogia lui Hristos, ci pe toate le spune pe scurt?

- Dupг pгrerea mea, Matei єi-a scris Evanghelia sa оnaintea celorlalюi; de aceea face cu mai multг grijг genealogia Mвntuitorului єi stгruie asupra faptelor mai importante; evanghelistul Marcu a scris Evanghelia sa оn urma lui Matei; de aceea urmeazг o cale mai scurtг, istorisind fapte spuse єi cunoscute deja.

- Dar atunci pentru ce evanghelistul Luca mai face genealogia Domnului, ba оncг mai pe larg?

- Pentru cг Matei deschisese aceastг cale оnaintea lui Luca, Luca vrea sг ne оnveюe mai multe lucruri decвt cele spuse de Matei. Fiecare din cei doi evangheliєti, Marcu єi Luca, a cгlcat pe urmele dascгlilor lor. Luca l-a imitat pe Pavel, ale cгrui cuvinte curgeau mai nгvalnic єi mai bogat decвt apa rвurilor; Marcu l-a imitat pe Petru, care se оngrijea mai mult de scurtimea cuvintelor.

- Dar pentru ce Matei, cвnd єi-a оnceput Evanghelia, n-a spus aєa cum spuneau profeюii: Vedenia pe care am vгzut-o (Isaia 1, 1), sau: Cuvвntul care s-a fгcut cгtre mine (Ieremia 1, 2).

- Pentru cг єi-a adresat Evanghelia unor oameni de bunг credinюг, care оl ascultau cu foarte mare atenюie. Оn afarг de asta, minunile sгvвrєite de Mвntuitorul strigau оncг оn urechile lor, iar cei care primiserг Evanghelia erau niєte oameni foarte credincioєi. Pe timpul profeюilor nu s-au fгcut atвtea minuni care sг adevereascг spusele lor; apoi profeюii mincinoєi fгceau un mare abuz de cuvinte, iar poporul iudeu le dгdea lor mai multг atenюie decвt profeюilor adevгraюi. Din pricina asta era necesar ca profeюii sг-єi оnceapг aєa profeюiile lor. Dacг se fгceau minuni єi pe vremea lor, apoi acestea se fгceau pentru barbari, ca sг-i aducг la credinюa оntr-un singur Dumnezeu єi ca sг le arate puterea lui Dumnezeu.” (Omilii la Matei, omilia IV, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 46-47)

 

„ La оnceput era Cuvвntul єi Cuvвntul era de la Dumnezeu. Pentru ce ceilalюi evangheliєti, оncepвnd evanghelia lor prin оntruparea lui Iisus Hristos (cгci Sfвntul Matei оncepe astfel: Cartea neamului lui Iisus Hristos, Fiul lui David; Sfвntul Luca intrг оn materie prin istoria Mariei, єi Sfвntul Marcu spune aproape aceleaєi lucruri, оncepвnd cu istoria lui Ioan Botezгtorul); pentru ce, zic eu, Sfвntul Ioan se mulюumeєte cu un cuvвnt asupra acestui subiect: Єi Cuvвntul trup s-a fгcut, єi trecвnd sub tгcere tot restul, zгmislirea Lui, copilгria Lui, creєterea Lui, educaюia Lui, ajunge imediat la naєterea Lui veєnicг? Voi mг оntrebaюi motivul? Eu vi-l voi explica imediat.

Cum ceilalюi Evangheliєti s-au extins cam mult asupra Оntrupгrii Cuvвntului, era de temut ca spiritele mici, ca aceste suflete care se tвrгsc pe pгmвnt, sг nu se opreascг la aceste singure оnvгюгturi, ca єi Paul de Samosata. Оn mod drept preocupaюi de a se opri la aceste gвnduri de jos cei ce erau ispitiюi sг cadг jos, єi voind sг-єi ridice privirile lor spre cer, Sfвntul Ioan are grijг sг оnceapг povestirea sa prin prezenюa veєnicг єi cereascг a Cuvвntului. Sfвntul Matei єi-a оnceput istoria sa prin regele Irod; Sfвntul Luca prin Cezar Tiberiu; Sfвntul Marcu prin Ioan Botezгtorul; Sfвntul Ioan le lasг acolo toate lucrurile acestea, se ridicг fгrг oprire єi mai presus de timp, єi de toate veacurile, fixeazг aici sufletele ascultгtorilor sгi, єi spune: La оnceput era; el nu aratг locul unde ne putem opri єi nu fixeazг epoca, cum fac ceilalюi evangheliєti, care-l numesc pe Irod, pe Tiberiu єi pe Ioan Botezгtorul. Mai mult, ceea ce este mai minunat, dupг ce s-a ridicat la cea mai sublimг оnгlюime, nu neglijeazг de a vorbi despre Оntrupare єi deєi evangheliєtii ceilalюi n-au tгcut nici ei asupra existenюei veєnice anterioare, ceea ce era cu dreptate, єi nu putea fi altfel, pentru cг este un singur єi acelaєi Duh care-i insuflг єi-i face sг vorbeascг; iatг pentru ce se vede atвta potrivire, єi o aєa frumoasг armonie оn ceea ce au scris ei.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia IV, 1, pp. 22-23)