VIRTUЮILE (оmpotrivitorii virtuюilor)

 

„Virtutea se aratг totdeauna mai mare cвnd se sгvвrєeєte оn mijlocul celor care luptг оmpotriva virtuюii, cвnd оєi aratг frumuseюea оn mijlocul celor care-i pun piedici.” (Omilii la Facere, omilia XXIII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 281)

 

„Aєa este un suflet fierbinte, un suflet treaz! Nimic nu-l poate оmpiedica sг-єi arate virtutea; dimpotrivг, cei ce-l оmpiedicг, aceia оl aювюг mai mult єi-i aprind mai mare flacгra dorinюei.” (Omilii la Facere, omilia XLIII, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 107)

 

„Omul virtuos, de s-ar gгsi chiar оn robie sau оn temniюг, sau chiar оn fundul pгmвntului, nimic nu-l va putea face sг se abatг de la fapta bunг.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia IV, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 170)

 

„Nimeni, dar, sг nu se plвngг de sгrгcie, nimeni sг nu fie scвrbit cг-i om din popor, nimeni sг nu sufere cг-i dintre cei de jos! Sг se plвngг numai aceia care au sufletul moleєit єi mintea fгrг putere! Numai rгutatea sufletului єi moleєirea voinюei sunt o piedicг pentru virtute. Fгrг de astea, nimic din celelalte!” (Cuvвntul al V-lea la Sfвntul Apostol Pavel, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 257)

VIRTUЮILE (nimic nu ne poate оmpiedica de la оmplinirea virtuюilor)

 

„Pretutindeni virtutea strгluceєte єi e neоnvinsг єi nimic nu o poate оmpiedica. Dar ce zic eu de sгrгcie єi de sclavie? Nici foamea, nici rгnile cele оnvechite єi nici chiar boala cea mai grea nu o poate оmpiedica. Astfel a fost Lazгr, astfel a fost Iov єi astfel a fost єi Timotei cel adeseori bвntuit de boalг. Ai vгzut cг nimic nu poate оmpiedica pe cineva de la virtute? Nici bogгюia, nici sгrгcia, nici puterea, nici dorul de a stгpвni, nici boala, nici оnjosirea, nici dispreюul, cгci pe toate acestea virtutea le lasг jos, pe pгmвnt, єi se urcг la ceruri. Doar sufletul sг fie curajos єi nimic nu-l poate оmpiedica pe omul care lucreazг virtutea. Cвnd lucrгtorul e sгnгtos єi puternic, nimic din cele exterioare nu-l pot оmpiedica. Cвnd meєterul are experienюг єi stгruinюг єi оєi cunoaєte perfect meseria, chiar bolnav fiind, el posedг aceastг meserie єi chiar de ar fi sгrac, de ar avea sau nu uneltele оn mвinile sale, chiar de ar lucra sau nu, cu nimic nu poate fi mai prejos, deoarece cunoaєterea meєteєugului sгu este cu el. La fel se оntвmplг єi cu omul virtuos єi iubitor de Dumnezeu: chiar de l-ai оmbogгюi, el оюi va arгta meєteєugul (virtutea), єi chiar de l-ai aduce la sгrгcia cea mai neagrг, de ar fi bolnav sau sгnгtos, de ar fi оn slavг sau оn necinste, el acelaєi va fi, adicг stгruitor оn virtute.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIII-a, p. 233)

 

VIRTUЮILE (dobвndirea lor)

 

„Din pricina marii lui iubiri de oameni, lui Dumnezeu Оi este de ajuns numai sг ne depгrtгm de pгcate. Dacг vom face asta, vom porni cu uєurinюг spre sгvвrєirea faptelor bune”. (Omilii la Facere, omilia VI, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 86)

 

„…sг nu mai socoюi nicicвnd cг poate sta vreo piedicг оn calea ce duce la virtute. Dacг cei care au trгit оnainte de darea legii au ajuns la o atвt de оnaltг virtute numai prin оnvгюгtura ce le-o dгdea firea, ce putem spune noi, care stгm departe de virtute, dupг ce am primit atвta ajutor, dupг ce a venit Hristos, dupг ce s-au fгcut minuni nenumгrate?” (Omilii la Facere, omilia XXI, VI, оn col. PSB, vol. 21, pp. 254-255)

 

„Dacг nu ne оndreptгm spre virtute cu dragoste єi dor, dacг nu suntem plini de urг faюг de pгcat, nu vom putea scгpa nici de vгtгmarea pгcatului єi nu vom putea nici оmbrгюiєa virtutea. Cг virtutea are nevoie de oameni care s-o pofteascг, care sг ardг de dorul ei, o spune profetul. Ascultг! Judecгюile Domnului sunt adevгrate, оndreptгюite toate; dorite-s mai mult decвt aurul єi piatra de mare preю (Ps., 18, 10-11). Nu pentru cг sunt numai atвt de dorite, ci pentru cг nu se gгseєte оn lume altceva mai de preю decвt aurul єi piatra preюioasг; de aceea a єi adгugat: Єi mai dulci decвt mierea єi fagurele (Ps., 18, 11). Iarгєi єi aici, pentru cг n-a gгsit ceva mai dulce decвt mierea, s-a folosit aceastг imagine. Dupг cum cei care strвng averi, fiind оnnebuniюi de dor єi de poftг, оєi оndreaptг spre strвngerea de avuюii toatг strгdania lor єi nicicвnd nu se saturг, pentru cг beюie fгrг saю este iubirea de arginюi; єi dupг cum beюivilor le creєte pofta de bгut cu cвt toarnг mai mult vin оn ei, tot aєa єi cei ce strвng averi nu-єi pot opri nicicвnd aceastг neostoitг nebunie, ci, cu cвt vгd cг le creєte avuюia, cu atвt li se aprinde єi pofta єi nu pun capгt acestei dorinюe rele decвt atunci cвnd cad оn adвncul rгutгюii. Aєadar, dacг aceєtia оєi vгdesc cu atвta tгrie pofta lor pierzгtoare, care e pricina tuturor relelor, apoi cu mult mai mult este drept ca noi sг ne gвndim neоncetat la Judecгюile Domnului, care-s cu mult mai de preю decвt aurul єi pietrele preюioase. Sг nu socotim cг poate sta ceva оnaintea virtuюii, ci sг tгiem din sufletul nostru єi aceste patimi pierzгtoare…”. (Omilii la Facere, omilia XXII, VI, оn col. PSB, vol. 21, pp. 268-269)

 

„Oraєul nu-i o piedicг pentru cel ce vrea sг fie virtuos, pentru cel ce vrea sг privegheze єi sг fie treaz la minte, dupг cum pustia nu-i poate fi de folos celui nepгsгtor єi leneє – cг nu locul te face virtuos, ci voinюa єi purtгrile – tot aєa nici oraєul nu-l poate vгtгma pe cel veghetor єi treaz la minte. De asta aє vrea ca aєa cum a fost fericitul acesta оn mijlocul sodomiюilor sг fie mai virtuoєi оn mijlocul oraєelor, mai ales ca sг-i оndrepte pe mulюi pe calea virtuюii, fiind ca un aluat оntre ceilalюi”. (Omilii la Facere, omilia XLIII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 106)

 

„Trebuie sг ne оngrijim de virtute. Sг luptгm оn aceastг viaюг ca оntr-un loc de exerciюii atletice, pentru ca, dupг ce se lasг cortina teatrului acestei lumi, sг putem pune pe capetele noastre cununi, strгlucitoare, ca sг nu ne cгim fгrг de folos”. (Omilii la Facere, omilia LXVI, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 325)

 

„Dar iarгєi mг rog єi mг cucernicesc vouг, fiюi tot atвt de silitori ca єi copiii mici. Aceєtia оnvaюг mai оntвi forma literelor, apoi cautг sг recunoascг literele una cвte una єi оn sfвrєit pornesc єi la citirea cuvintelor. Tot aєa sг facem єi noi; sг оmpгrюim virtutea; sг оnvгюгm mai оntвi sг nu оnjurгm, sг nu jurгm strвmb, sг nu blestemгm; apoi sг trecem la altг literг: sг nu clevetim, sг nu ne fie dragi trupurile, sг nu ne оmbuibгm, sг nu ne оmbгtгm, sг nu fim cruzi, sг nu fim trвndavi; de la acestea iarгєi sг trecem la cele duhovniceєti; sг оnvгюгm оnfrвnarea, dispreюul pвntecelui, cuminюenia, dreptatea; sг оnvгюгm sг ne arгtгm superiori slavei lumii; sг fim buni la inimг, sг fim cu inima zdrobitг; acestor litere ale virtuюii sг adгugгm mereu altele; sг le оnscrim pe toate оn sufletele noastre. Sг cгutгm sг punem оn practicг aceste virtuюi оn casг, faюг de prieteni, faюг de soюie, faюг de copii. Sг оncepem deocamdatг cu cele dintвi litere ale virtuюii, cu cele mai uєoare: de pildг cu a nu оnjura; sг studiem necontenit aceastг literг оn casг, cг єi оn casг sunt mulюi care ne оmpiedicг sг оnvгюгm aceastг literг: ne supгrг slugile, ne supгrг soюia єi ne face sг ne оnfuriem, ne supгrг copiii cвnd nu оnvaюг єi sunt obraznici єi ne fac sг-i ameninюгm єi sг-i оnjurгm. Dacг ajungi, deci, sг nu mai оnjuri оn casг, cвnd eєti necгjit adesea de ai tгi, uєor vei putea sг nu оnjuri nici cвnd eєti оn oraє”. (Omilii la Matei, omilia XI, VIII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 142-143)

 

„Dacг transformi оn obiєnuinюг aceastг frumoasг filozofie, nici cвnd te-ai trвndгvi, nu vei putea cгlca vreuna din hotгrвrile luate, pentru cг obiєnuinюa ta a ajuns a doua naturг. Dupг cum ne e uєor sг dormim, sг mвncгm, sг bem єi sг respirгm, tot aєa de uєor ne va fi sг sгvвrєim єi virtutea; vom simюi o curatг bucurie, pentru cг stгm оn portul cel neоnvгlurat, ne bucurгm de vreme bunг, єi pornind cu corabia оncгrcatг spre oraєul cel оmpгrгtesc”. (Omilii la Matei, omilia XI, VIII, оn col. PSB, vol. 23, p. 144)

 

,, Dar, zici tu, virtutea este grea єi cu anevoie de оmplinit, pe cвnd rгul poartг cu sine multг plгcere; rгutatea este largг єi оncгpгtoare, pe cвnd virtutea este strвmtг єi anevoioasг. Apoi oare din оnceput, spune-mi, au fost amвndouг aєa? Dar iatг cг cele ce spui acum, tu le spui fгrг sг vrei оn apгrarea virtuюii – atвt de mare este adevгrul. Cг dacг douг au fost cгile, una care ducea la cuptorul cel cu foc, iar cealaltг la Rai – una era largг єi оncгpгtoare єi ducea la cuptorul cel cu foc, pe cвnd cealaltг, deєi strвmtг, ducea totuєi la Rai – apoi atunci pe care ai fi ales-o? Chiar de mi te voi оmpotrivi, totuєi nu mi te voi putea оmpotrivi оn cele mгrturisite de toюi, oricвt ai fi fгrг de ruєine. Cum cг virtutea care are un оnceput greu – nu оnsг єi sfвrєitul – este mult mai de dorit, voi оncerca a vг оncredinюa chiar din оmprejurгrile care sunt оn mвna voastrг. Єi dacг voiюi, apoi mai оntвi sг luгm оn cercetare meєteєugurile, cгci ele au оnceputul totdeauna оncгrcat de durere єi necazuri, pe cвnd sfвrєitul este оncгrcat de foloase єi de mulюгmiri. Dar, zici tu, nimeni nu s-a atins vreodatг de vreun meєteєug, dacг nu a avut pe cineva care sг-l sileascг. Cгci cвnd tвnгrul este stгpвn pe sine, el mai curвnd va alege ca la оnceput sг se dezmierde оn desfгtгri, fie chiar de ar suferi mii de rele la sfвrєit, decвt sг se munceascг la оnceput, iar dupг aceasta sг se bucure din acele osteneli. Оnsг cel ce ar face aєa, fireєte cг este orfan de cuget єi robul unei trвndгvii copilгreєti – pe cвnd cel ce face dimpotrivг dг dovadг de оnюelepciune єi bгrbгюie. Tot aєa deci єi noi, dacг nu am fi copii cu mintea, fireєte cг nu ne-am asemгna cu cel orfan de cuget єi prost, ci cu cel ce are tatг.

Deci trebuie a lunga de la noi cugetarea orfaniceascг єi sг nu mai оnvinovгюim оmprejurгrile; єi sг punem frвu conєtiinюei, care nu o va lгsa sг se dezmierde mai mult, ci sг alerge єi sг se lupte. Єi cum nu este fгrг noimг ca pe copii sг-i ducem єi sг-i оndrumгm оn lucrгri al cгror оnceput este greu єi obositor, iar noi sг ne gгsim cu totul dimpotrivг оn treburile duhovniceєti? – Deєi chiar єi оn treburile lumeєti nu se poate susюine numaidecвt cг sfвrєitul va fi bun оntotdeauna.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIV, pp. 144-145)

 

,,Dar poate cг iarгєi veюi оntreba: De ce calea virtuюii este strвmtг? Оn palatele оmpгrгteєti cele de pe pгmвnt nu ceri ca sг intre cineva dintre curvari, sau beюivi, sau neоnfrвnaюi – iar оn ceruri ceri ca sг intre toюi oamenii, fie cг sunt оncгrcaюi de dezmierdгri, de beюii, de lгcomii єi de toatг rгutatea? Єi cum vor fi acestea vrednice de iertare?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIV, p. 145)

 

,,… dacг am voi, ar fi foarte uєor de оndeplinit sгvвrєirea cea bunг. Cгci, оn adevгr, ce este mai uєor, spune-mi, a sparge cineva zidul, єi dupг ce a luat cele ce erau оn casг, a cгdea оn temniюг, sau ca mulюгmindu-se cu cele ce are, sг fie slobod de orice fricг? Єi оncг nu am spus totul; ce este mai uєor, spune-mi, a vгtгma pe toюi, єi dupг ce scurtг vreme s-a desfгtat, la urmг sг fie bгtut єi muncit оn veci – sau a trгi оn sгrгcie єi a suferi o scurtг vreme, iar la urmг a se desfгta pururea? Pвnг acum nu am cercetat ce este mai folositor, ci ce este mai uєor. Ce este mai plгcut, spune-mi, a vedea un vis plгcut єi a fi pedepsit la urmг, sau a vedea un vis urвt єi a se desfгta la urmг cu adevгrat? Nu se vгdeєte cг aceasta din urmг? Deci cum de numeєti virtutea grea єi obositoare? Este obositoare numai faюг de lenevirea noastrг, dar cum cг este lesnicioasг єi uєor de оmplinit, ascultг ce spune Hristos: Jugul meu este bun, zice, єi sarcina mea uєoarг (Mt. 11, 30) – dar dacг tu nu simюi uєurinюa ei, apoi este dovadг cг nu ai bunгvoinюг puternicг. Dupг cum cвnd aceasta este cu adevгrat, toate cele grele par uєoare, tot aєa єi cвnd ea lipseєte, toate cele uєoare par grele. Cг ce poate fi mai plгcut єi mai fгrг ostenealг ca mana din pustie, ce se gгsea pe mesele israelitenilor? Єi cu toate acestea, ei se nemulюгmeau, deєi se оmbuibau оn ea. Ce este mai amar ca foamea єi ca celelalte greutгюi pe care le suferea Pavel? Dar iatг cг el sгlta, se bucura єi zicea: Acum єi eu mг bucur оntru pгtimirile mele (Col. 1, 24). Deci care este pricina? Deosebirea de pгreri numai, єi cвnd tu vei izbuti sг-юi faci o pгrere aєa cum trebuie, atunci vei vedea uєurinюa virtuюii. Cг dacг virtutea ar fi cu totul obositoare, iar rгutatea оntru totul uєoarг єi plгcutг, cu drept cuvвnt ar putea zice cineva dintre cei lipsiюi de voinюг cг rгutatea este mai uєoarг decвt virtutea – dar cвnd amвndouг au оnceput, una оnceput greu єi anevoios, iar cealaltг uєor єi plгcut, pe cвnd sfвrєitul este cu totul potrivnic la dвnsele, fiindcг sfвrєitul uneia este plгcut, оn timp ce al celeilalte greoi єi de nesuferit – apoi care este mai de dorit єi totodatг mai uєoarг? Dar, zici tu, pentru ce oare cei mai mulюi nu doresc ceea ce este mai uєor? Fiindcг unii nu cred оn viaюa viitoare, iar alюii deєi cred, au totuєi o pгrere greєitг єi voiesc mai bine plгcerea trecгtoare оn locul veєnicei plгceri. Aєadar rгutatea, zici tu, este mai uєoarг? Nu este mai uєoarг, ci urmarea unui suflet slab. Dupг cum cei ce suferг de friguri doresc bгutura rгcoritoare nu fiindcг le este plгcut a se dezmierda pentru o scurtг vreme, оn loc sг sufere arєiюa оntr-una, ci fiindcг nu-єi pot stгpвni dorinюa fгrг noimг de a bea – tot aєa єi aceєtia.

Ai vгzut deci cum rгutatea nu este uєoarг?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIV, pp. 145-146)

 

„Sг оncepem a face fapte bune, pвnг cвnd avem timp. Sг оmpгrюim virtuюile noastre, precum cultivatorii de pгmвnt оmpart munca cвmpului. Оn luna aceasta de pildг sг stгpвnim bвrfa, batjocura, mвnia nedreaptг, єi sг ne punem nouг оnєine lege, zicвnd: Astгzi voi face cutare faptг bunг, оn luna cealaltг sг ne оnvгюгm a nu fi rгzbunгtori, iar оn altг lunг, altг virtute, adicг sг ajungem la alta, оntocmai ca єi оnvгюarea lecюiilor, reюinвnd оn minte pe cele оnvгюate, єi оnvгювnd pe altele din nou. Dupг aceea vom ajunge la dispreюuirea averilor, mai оntвi oprind mвinile de la rгpirea celor strгine, єi apoi fгcвnd milostenie. Sг nu le amestecгm unele cu altele, adicг cu aceleaєi mвini єi rгpind, єi fгcвnd milostenie; dupг aceasta la altг virtute, єi apoi la alta.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXIV, p. 292)

 

„Dispreюuieєte bogгюiile, єi vei fi bogat. Dispreюuieєte slava, єi vei fi slгvit. Dispreюuieєte rгzbunгrile duєmanilor, єi atunci vei reuєi. Dispreюuieєte liniєtea, єi atunci o vei avea, ca astfel luвnd-o, nu ca sclav sг o iei, ci ca liber. Cг precum se petrece cu copiii cei mici, cгci cвnd copilul doreєte lucruri copilгreєti, noi cu multг grabг le ascundem - ca de pildг mingea, sau altceva de acest fel - ca nu cumva sг fie оmpiedecat de la cele trebuitoare; iar cвnd el le dispreюu­ieєte acestea єi nu le mai doreєte atunci i le dгm fгrг grijг, єtiind bine cг nu i se va оntвmpla nici o vгtгmare de astг datг, cгci pofta de ele n-a putut sг-l оmpiedice de la cele trebuitoare, - tot aєa єi Dumnezeu cвnd vede cг noi nu mai dorim nimic din cele de aici, ne оngгduie la urmг de a ne folosi de ele, єi noi atunci le avem ca liberi єi bгrbaюi desгvвrєiюi, iar nu ca niєte copii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXV, pp. 296-297)