VIRTUЮILE (rгsplгtirea virtuюilor de cгtre Hristos Domnul)

 

„Chiar de ne primejduim, sau de am pгtimi orice, noi sг ne оntrarmгm cu o mai mare bunгvoinюг pentru durerile єi ostenelile virtuюii, fiindcг nu este timpul de rгsplatг aici pe pгmвnt. Prin urmare, sг nu cerem cununile aici, ca nu cumva оn timpul cununilor sг оmpuюinгm rгsplata cuvenitг nouг. Dupг cum se оntвmplг єi cu meєteєugarii cari lucrвnd єi hrгnindu-se cu hrana lor iau o mai mare platг, pe cвnd cei hrгniюi cu mвncarea celor ce-i plгtesc li se va tгia o parte nu micг din platг, tot aєa єi cu sfinюii. Cel ce a fгcut multe fapte bune, єi оn acelaєi timp a suferit єi multe rele, va avea plata оntreagг, єi оncг mai mult decвt plata оntreagг, nu numai pentru bunгtгюile ce le-a sгvвrєit, ci єi pentru relele ce a suferit – iar cel ce s-a bucurat aici de liniєte єi dezmierdгri, fireєte cг nu va avea acolo cununi aєa de strгlucite. Dumnezeu ne оnvistiereєte acolo nu numai plata izbвnzilor, ci єi acea a ispitelor. Єi pentru ca ceea ce spun sг o fac єi mai lгmuritг, fie de pildг doi bogaюi milostivi, cari sг dea milostenie sгracilor; dupг aceea unul rгmвne bogat єi se bucurг de toatг оmbelєugarea, pe cвnd celгlalt cade оn sгrгcie, оn boli єi nenorociri. Deci dupг ce se vor duce acolo amвndoi, care dintr-оnєii va lua cununa cea mai mare? Oare nu se vгdeєte cг cel ce a pгtimit єi s-a ticгloєit, cгci el єi fгcвnd bine, єi pгtimind rele, nu a suferit nimic omenesc? Nu mai оncape nici o оndoialг, cгci acesta este acea statuie de diamant, iar acela este sluga cea recunoscгtoare. Cг dacг noi nu trebuie a face binele pentru nгdejdea оmpгrгюiei cerurilor, ci pentru cг aєa este plгcut lui Dumnezeu – ceea ce este mai mare decвt orice оmpгrгюie – apoi de ce rгsplatг este vrednic cel ce se face zгbavnic оn fapta bunг din pricinг cг nu ia plata aici?

Deci sг nu ne tulburгm cвnd vedem cг cutare bogat, care chema pe vгduve оn casa sa єi le dгdea ospeюe оntruna, єi-a pierdut casa fiind arsг, sau cг a pгtimit vreo altг nenorocire – fiindcг єi pentru aceasta va lua platг. Nici Iov nu era admirat atвta pentru milostenie, cвt pentru cele ce a pгtimit dupг aceasta. Pentru aceea єi prietenii lui sunt dispreюuiюi de toюi cei ce citesc istoria lui, єi sunt socotiюi ca nefiind vrednici de vreun cuvвnt, fiindcг cгutau rгsplata de aici, єi din acestea apoi se puneau mereu оmpotriva celui drept.

Aєadar sг nu cгutгm plata aici, ca nu cumva sг ne facem sгraci єi lipsiюi, cгci este cel mai de pe urmг dispreю cвnd, fiind vorba de ceruri, noi sг ne uitгm оmprejur la cele de aici. Deci sг nu facem aєa, ci oricum s-ar desfгєura cele neaєteptate, noi sг ne юinem strвnєi de poruncile lui Dumnezeu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIII, pp. 464-465)

VIRTUЮILE (єi pгcatele)

 

„Atвt de mare putere are virtutea, cг este respectatг єi mult lгudatг chiar de cei care nu o practicг; tot aєa єi pгcatul; оl osвndesc necontenit chiar ce-i cel sгvвrєesc. Atвt de evident єi de lгmurit este lucrul acesta, cг n-ai sг gгseєti repede pe cineva care sг se laude cu pгcatul; єi ceea ce-i mai minunat este cг adeseori оl osвndesc cu cuvвntul єi cautг sг ascundг de oameni ceea ce sгvвrєesc cu fapta”. (Omilii la Facere, omilia V, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 70)

 

„Pгcatul se stinge єi piere chiar dacг luptг єi biruie, pe cвnd virtutea ajunge mai strгlucitг, mai luminoasг chiar cвnd i se aduce rгzboi єi suferг mii єi mii de lovituri.” (Omilii la Facere, omilia XXI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 246)

 

„Virtutea biruie єi cвnd e prigonitг, pe cвnd pгcatul оєi aratг slгbiciunea chiar cвnd lucreazг”. (Omilii la Facere, omilia LI, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 183)

 

„Mare e єi puterea virtuюii, dar mare e єi slгbiciunea pгcatului”. (Omilii la Facere, omilia XLI, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 277)

 

„Atвt de mare este puterea virtuюii, cг, chiar dupг moarte, omul virtuos este mai puternic decвt cei vii. De aceea pe cвnd trгia Botezгtorul veneau la el cei ce aveau bani єi-l оntrebau: Ce sг facem? (Luca 3, 10) Aveюi atвtea bogгюii єi vreюi sг aflaюi calea fericirii voastre de la cel care n-are nimic? Cei bogaюi de la cel sгrac? Ostaєii de la cel care n-avea nici casг?” (Omilii la Matei, omilia XXIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 317)

 

„Dacг cumva оmi vei vorbi de plгcerea izvorвtг din rгu, spune-mi totodatг єi despre sfвrєitul rгului, fiindcг totdeauna rгul duce la moarte, dupг cum єi virtutea ne conduce la viaюг. Mai mult оncг, dacг crezi, sг examinгm pe fiecare din acestea douг chiar mai оnainte de sfвrєit, єi vom vedea rгutatea plinг de dureri, iar virtutea оncгrcatг de plгcere. Ce poate fi mai dureros, spune-mi, ca o conєtiinюг rea? Єi ce poate fi mai plгcut ca o speranюг bunг? Nimic nu ne apasг єi nu ne strвmtoreazг atвt de mult, ca o conєtiinюг rea, єi nimic nu ne liniєteєte єi nu ne face chiar de a zbura cвte puюin, ca o conєtiinюг bunг. Aceasta se poate єti єi din cele ce se petrec cu noi. Cei ce stau prin оnchisori єi-єi aєteaptг osвnda, chiar de s-ar bucura de cele mai mari desfгtгri, totuєi trгiesc mai dureros decвt cerєetorii, care, deєi оntrг aєa-zicвnd pe uєa cea strвmtг єi оngustг, au оnsг cu ei conєtiinюa bunг єi liniєtitг. Aєteptarea relelor nu-i lasг pe aceia sг simtг desfгtгrile ce le au la оndemвnг. Єi ce vorbesc eu de cei оnchiєi? Meєteєugarii, care muncesc єi оєi petrec оntreaga zi оn osteneli, stau cu mult mai bine decвt cei ce se оnvвrtesc pe drumuri degeaba, єi cautг sг se оmbogгюeascг, avвnd conєtiinюa rea. Єi pe gladiatori de aceea оi deplвngem, deєi de altfel оi vedem prin cвrciumi оmbгtвndu-se, ospгtвndu-se єi desfгtвndu-se mai оnainte de a intra оn lupte, єi-i considerгm mai nenorociюi decвt toюi, pentru cг nenorocirea sfвrєitului ce-i aєteaptг este cu mult mai mare decвt plгcerile pe care le-au gustat cu puюin mai оnainte. Оnsг dacг li s-ar pгrea plгcutг aceastг viaюг a lor, aduceюi-vг aminte de cuvвntul pe care necontenit vi-l spun, cг nimic nu este de mirare ca cel care vieюuieєte оn rгutate sг nu caute a fugi de оntristarea єi amarul rгului. Cгci iatг, de pildг, cum un fapt atвt de blestemat, celor ce-l fac li se pare a fi vrednic de iubit. Оnsг noi nu-i fericim pentru aceasta, ci оncг mai mult оi plвngem, fiindcг nici nu cunosc relele оn care se gгsesc.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XII, pp. 218-219)

 

„Cel ce voieєte a rгpi avutul altuia єi a se arunca asupra averilor strгine, oare nu suferг o mulюime de dureri, spune-mi, alergвnd el оn toate pгrюile, linguєind slugile, єi pe cei liberi, єi pe paznici, ameninювnd, оnfricoєвnd, purtвndu-se cu neruєinare, priveghind, tremurвnd оn fiece moment, єi fiind bгnuitor cu toate? Оnsг nu tot aєa este cel ce dispreюuieєte averile, ci el se bucurг de cea mai mare mulюumire, trгind оn liniєte єi оn cea mai mare siguranюг. Єi toate celelalte pгrюi ale rгului dacг ar voi cineva sг le examineze, le-ar vedea pline de tulburгri, pline de piedici. Єi, ceea ce e mai mult, cг cele ale virtuюii la оnceput par foarte obositoare, єi numai dupг aceasta sunt plгcute, pe cвnd cele ale rгului cu totul dimpotrivг, cгci dupг o plгcere scurtг vin durerile єi torturile, astfel cг de aici dispare plгcerea cu totul. Dupг cum cel ce aєteaptг cununa nu simte nimic din greutгюile de faюг, tot aєa єi cel ce dupг plгcere оєi aєteaptг osвnda nu poate sг se foloseascг de o veselie curatг, din cauza fricii ce-l tulburг оntr-una. Mai mult оncг, dacг ar examina cineva cu exactitate, ar putea gгsi la el multг durere chiar mai оnainte de osвnda faptelor lui, ar putea sг gгseascг durere, zic, chiar оn faptul cг a оndrгznit a face rгul.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XII, p. 220)

 

,,Facem оntocmai ca єi unul care, neєtiind a deosebi frumuseюea trupurilor – ci totul el pune pe seama hainelor єi podoabelor dinafarг – pe femeia cea cu adevгrat frumoasг єi cu fireascг gingгєie el o trece cu vederea, iar pe cea murdarг єi slutг, єi cu trupul beteag, dar care este оmbrгcatг оn haine frumoase, el o gгseєte vrednicг de dвnsul єi o ia de nevastг. Cam astfel pгtimesc mulюi єi astгzi, fiind vorba de virtute sau de rгutate, fiindcг deєi rгutatea este urвcioasг prin firea sa, totuєi prin podoaba dinafarг este plгcutг lor єi єi-o apropie, оn vreme ce pe virtute, cu toate cг dupг firea sa este frumoasг єi plгcutг, ei o ocolesc, pentru cг nu are acea podoabг dinafarnicг, pentru care mai ales ar trebui sг fie doritг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIX, p. 309)

 

„Nimic deci nu este mai curat ca virtutea єi nimic nu este mai necurat ca rгutatea. Aceea este mai strгlucitoare decвt soarele, iarг aceasta este mai puturoasг decвt murdгria cea din mlaєtinг. Єi acest fapt l-ar putea mгrturisi chiar єi cei ce se tгvгlesc оn acele mlaєtini puturoase, єi cei ce trгiesc оn оntuneric, cвnd cineva i-ar face oarecum ca sг vadг cвte puюin. Оntrucвt оnsг ar rгmвne оn halul acela, єi vor fi ca beюi de patimг, apoi dвnєii dгinuind a se оnvвrti оn оntu­neric, vor zгcea acolo оn chip necuviincios єi cu toatг necurгюenia, simюind ei, desigur, єi atunci unde anume se gгsesc, dar nu cu strгєnicie. Dar cвnd ar ve­dea pe cineva dintre cei ce trгiesc оn virtuюi cг оi ceartг, fie chiar numai оn faюг, abia atunci оєi dau seama mai bine de dвnєii єi оєi cunosc treapta ticгloєiei, єi mustrarea aceea ca єi o razг de luminг pogorвndu-se asupra lor, le acoperг parcг sluюenia, єi pe cel cu conєtiinюг оl ruєineazг, fie el rob sau slobod, оmpг­rat sau supus.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVIII, pp. 248-249)

 

„Mai оnainte de a se face, (pгcatul – n.n.) are оn sine oarecare plгcere, dar dupг ce s-a sгvвrєit, plгcerea conteneєte єi se stinge cu totul, iar tristeюea єi mвhnirea оi iau locul.

Virtutea, оnsг, din contrг, cгci la оnceput are cu sine osteneli, iar la sfвrєit, placere єi liniєte. Precum acolo, plгcerea nu este plгcere, prin aєteptarea ruєinii єi a pedepsei, tot aєa єi aici osteneala nu mai este ostenealг, prin speranюг de rгsplatг. Ce este beюia? Spune-mi. Oare plгcerea nu este numai оn a bea? Sau, mai bine zis, beюia nu se aflг nici оn a bea. Cгci cвnd beюivanul cade оn nesimюire єi nu vede pe nimeni din cei de faюг, ci se gгseєte mai rгu decвt cei nebuni, ce plгcere poate fi? Єi mai drept vorbind, nici chiar оn desfrвnare nu este plгcere. Cгci cвnd sufletul, fiind cuprins de patimг, оєi pierde judecata, ce plгcere poate fi? Apoi atunci dacг aceasta este plгcere, atunci єi rвia este o plгcere. Plгcere adevгratг, aceea aє numi-o eu, cвnd sufletul nu este stгpвnit єi оncleєtat de patimг. Єi atunci, ce plгcere este aceasta, de a scrвєni din dinюi, de a holba ochii, de a fi gвdilat єi de a se infierbвnta mai mult decвt trebuie? Astfel, nu poate fi plгcere, fiindcг ne grгbim sг scгpгm de ea, єi scгpвnd, simюim pгrere de rгu. Dacг este plгcere, nu te grгbi sг scapi de ea, ci rгmвi оn acea plгcere. Ai vгzut cг este numai numele de plгcere?

Оnsг, nu de acest fel sunt plгcerile cele duhovniceєti, ci cu adevгrat sunt plгceri; nu prin aprindere, ci lгsвndu-i sufletul slobod, vesel єi liniєtit.

De acest fel era plгcerea lui Pavel, zicвnd: Єi оn aceasta ma bucur єi mг voi bucura єi Bucura-юi-vг pururea оntru Domnul! (Filipeni 1, 18; 4, 4). Plгcerea aceea are cu ea necinste єi ruєinea, are cu sine pгrerea de rгu; aceea se face pe ascuns єi este оncгrcatг de mii de scвrbe; pe cвnd aceasta este liberг de toate acestea.

Aceastг plгcere deci sг o cгutгm, ca astfel sг ne оnvrednicim єi de bunurile viitoare.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a II-a, pp. 34-35)

 

„Cei ce beau doctorii amare, suferг mai оntвi un oarecare dezgust, iar dupг aceea simt folosul. De felul acesta este virtutea, de felul acesta єi rгutatea. Acolo mai оntвi este plгcerea, єi dupг aceea dezgustul, pe cвnd aici mai оntвi este neplгcerea, iarг dupг aceea plгcerea. Dar nimic nu este egal, cгci nu este totuna: de a fi cineva mai оntвi оntristat, apoi mulюumit, cu a fi mai оntвi mulюumit, єi dupг aceea оntristat. Cum aєa? Apoi aici aєteptarea viitoarei nemulюumiri, micєoreazг plгcerea prezentг, оn timp ce acolo aєteptarea viitoarei plгceri єi mulюumiri, taie єi оndepгrteazг violenюa nemulюumirii prezente, єi precum se оntвmplг acolo, ca niciodatг sг nu fie mulюumit, tot aєa єi aici niciodatг nu va fi оntristat.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXX, p. 350)

 

„Virtutea e de folos єi celor vii єi celor morюi, pгcatul vгtгmг єi aici єi dincolo, ruєinвnd pe cei ce-l sгvвrєesc єi ducвndu-i la pedepse veєnice.” (Cuvвnt de laudг la Sfвnta mare Muceniюг Drosida єi despre aducerea aminte de moarte, V, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 509)

 

,,… nu-i decвt un singur rгu, pгcatul, єi un singur bine, virtutea, єi dorinюa de a plгcea оn toate lui Dumnezeu.” (Cuvвnt la calende, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 10)

 

„Virtutea este prin ea оnsгєi vrednicг de laudг. Iar atunci cвnd omul luptг pentru virtute оn mijlocul oamenilor rгi, ea este mai strгlucitoare єi cu atвt mai vrednicг de laudг. Din virtutea unui om se pot folosi mulюi oameni rгi, оn vreme ce rгutatea multora nu poate vгtгma pe un om care lucreazг cu adevгrat virtutea. Un om sfвnt poale izbгvi un оntreg popor de mвnia lui Dumnezeu, оn vreme ce un popor оntreg de pгcгtoєi nu poate abate de la calea sa pe un om sfвnt.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 298)

 

„Rгutatea aratг оntotdeauna multг duєmгnie faюг de virtute. Dar atunci cвnd luptг оmpotriva ei, nu numai cг nu o vгtгma, ci o єi оntгreєte. Atвt de mare este puterea virtuюii, оncвt chiar єi cвnd pare cг este оnvinsг de rгutate, ea este, de fapt, оnvingгtoare. Lucrul acesta este vгdit de pomenirea dreptului Abel. Cu toate cг a fost omorвt de Cain, eо a primit cununa sfinюeniei de la Dumnezeu єi este fericit de oameni pвnг оn ziua de astгzi. Pe cвnd Cain, dimpotrivг, a fost osвndit de Dumnezeu, iar de oameni este оnfierat ca ucigaє de frate.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 300)

 

„Rгutatea are o oarecare dulceaюг vremelnicг, iar durerea єi mвhnirea este pentru totdeauna. Fapta bunг are оnsг puюinг ostenealг, iar folosul єi veselia cea din ea este pururea. Unul s-a rugat lui Dumnezeu, a lгcrimat єi s-a mвhnit puюin оn vremea rugгciunii. Altul a dat milostenie, a postit, sau a fгcut altceva din lucrurile cele bune. Altul a fost ocгrвt, dar n-a ocгrвt оmpotrivг. Deci osteneala este de puюinг vreme, dar totdeauna se bucurг єi se veseleєte aducвndu-єi aminte de isprгvile acelea. La rгutate nu este aєa, ci dimpotrivг. A ocгrвt cineva, sau a rгspuns la ocarг cu ocarг. Dar dupг ce va merge acasг se roade pe sine cugetвnd la cuvintele pe care le-a zis, care de multe ori i-au adus multг vгtгmare.” (Cuvвnt cгtre cei ce lasг slujbele bisericeєti єi se duc la petreceri. Cum cг mult mai folositoare este petrecerea оn bisericг decвt zгbava la teatre єi mult mai dulce. Despre al doilea cuvвnt la rugгciunea Anei; єi cum cг trebuie a ne ruga adeseori оn tot locul, chiar de vom fi оn tвrg, pe cale, sau оn pat, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 149-150)

 

„Rгutatea pururea se luptг cu bunгtatea єi nu numai cг nu-i poate strica nimic ci, cu cвt оi stг rгutatea оmpotrivг, ea mai tare se face, atвt de mare este puterea bunгtгюii оncвt єi luptг avвnd de la rгutate, mai mare se face.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 99-100)

VISELE

 

„… cгci lucrurile cu care obiєnuieєte sufletul a se оndeletnici оn timpul zilei, acelea єi noaptea ni se nгlucesc.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al єaselea, p. 81)

 

VOINЮA

 

,,Voinюa este pricina binelui єi a rгului.” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Joi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 169)

 

VOINЮA (єi putinюa)

 

„Cвnd sufletul юi-i hotгrвt єi treaz, оnfrвngi toate piedicile, te faci una cu ceea ce-юi doreєti, єi nu te оmpiedicг nici una din aparentele greutгюi; pe toate le оnvingi єi nu te opreєti pвnг nu dobвndeєti tot ce-юi doreєti!” (Omilii la Facere, omilia XXXI, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 403)

 

„Dar dacг vom voi, vom face chiar din cele ce nu ne sunt cu putinюг, dupг cum a fгcut Pavel, sau Petru, sau sfinюii toюi.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXII, p. 199)

 

„Aє vrea sг єtiюi bine cг trebuie sг-i sfгtuiюi necontenit pe fraюii voєtri; dacг ei vor rгmвne mai departe оn trвndгvia lor, eu n-am sг vг mai supгr niciodatг. Dar оmi este teamг cг ei rгmвn neоndreptaюi din pricina dispreюului єi nepгsгrii voastre. Cг este cu neputinюг ca un om sг nu ajungг mai bun, mai vrednic, dacг-l sfгtuieєti єi-l оnveюi mereu. Este єi un proverb popular pe care vreau sг vi-l spun. Єi vine оn ajutorul meu. Picгtura de apг ce cade mereu gгureєte piatra, spune proverbul. Єi ce-i mai slab decвt apa? Єi ce-i mai tare ca piatra? Cu toate acestea, stгruinюa biruie firea. Iar dacг stгruinюa biruie firea, apoi cu mult mai mult poate birui voinюa.” (Cгtre cei ce n-au venit la bisericг; єi la cuvвntul apostolic care zice: <<Dacг flгmвnzeєte duєmanul tгu, dг-i pвine…>>, 1, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 104)

VOINЮA (unitг cu fapta)

 

„Spune-mi, te rog: оn toate celelalte acюiuni omeneєti, vreau sг zic de meєte­єuguri, oare dacг voim a le cunoaєte, este de-ajuns numai de a voi, sau este nevoie єi de fapte? De pildг iatг ce spun: voieєte cineva sг fie cгpitan al unei corгbii; dar el nu zice: voiesc, ca єi cum ar fi de-ajuns acea­sta, ci se apucг єi de treabг. Voieєte a fi negustor, dar nu zice numai: o voiesc, ci se apucг єi de treabг. Оn fine, оn toate оntreprinderile nu e de-ajuns numai de a voi, ci trebuie a єi face, pe cвnd cel ce voieєte a se sui оn cer o poate face numai cu voinюa? Cum se poate оnsг face aceasta? Odatг cu voinюa trebuie a fi unite єi faptele, trebuie a ne apuca de lucru, trebuie a ne osteni, cu care ocazie avem оmpreunг lucrгtor pe Dumnezeu. Numai sг voim, iar pe lвngг voinюг sг ne apucгm de lucru, sг ne оngrijim, numai sг ne punem оn minte, єi apoi toate vor urma.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XVI, p. 224)

 

VOIOЄIA

 

„... cele ale voioєiei nu stau оn legile imuabile ale firii pe care ne este cu putinюг sг le оmblвnzim єi schimbгm, ci оn gвndurile libere ale alegerii voinюei noastre pe care ne este uєor sг le mвnuim.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea X, 1c, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 183)