PRIETENIA (оndatoririle unui bun prieten)

 

„Din ziua оn care am оndrгgit prietenia ta, mi-am pus aceastг lege: sг nu te silesc niciodatг sг te dezvinovгюeєti de supгrгrile ce mi-ai face. (Vasile – n.n.). (Tratatul despre preoюie, cartea оntвi, cap. 4, оn vol. Despre preoюie, p. 37)

 

„Cвnd un prieten al nostru a fost calomniat cг e un оngвmfat, cг ocгrгєte pe toatг lumea єi era оn mare primejdie, atunci tu, fгrг sг te fi chemat cineva єi fгrг sг te fi rugat cel primejduit, te-ai aruncat оn mijlocul primejdiilor. Asta a fost fapta (…) Cвnd unii te юineau de rгu pentru purtarea ta, iar alюii te lгudau єi te admirau, tu le-ai spus celor ce te юineau de rгu: Ce sг fac? Nu єtiu sг iubesc altfel, decвt sг-mi dau sufletul cвnd trebuie sг scap pe un prieten de primejdie! Ai rostit, cu alte cuvinte, dar cu acelaєi оnюeles, cele spuse de Hristos ucenicilor Sгi, cвnd a definit dragostea desгvвrєitг: Nimeni nu are o dragoste mai mare decвt aceasta, ca sг-єi punг cineva sufletul pentru prietenii sгi (Ioan 15, 13). Aєadar, dacг o dragoste mai mare decвt aceasta nu se poate gгsi, atunci tu ai ajuns la capгtul ei; iar prin cele ce ai fгcut єi prin cele ce-ai spus, te-ai suit pe culmile ei.” (Tratatul despre preoюie, cartea a doua, cap. 6, оn vol. Despre preoюie, p. 56)

 

„Nu este оn lume nimic vrednic prietenului credincios; cг de vede pe prietenul sгu se bucurг єi se veseleєte єi se roagг pentru dвnsul ca єi pentru el. Eu єtiu pe cineva care se ruga lui Dumnezeu єi sfinюilor sг-l ajute pe prietenul sгu єi apoi se ruga pentru sine, dar єtiu єi pe fericitul Pavel cг, cu multг poftг єi fгgгduinюг voia sг fie оn iad pentru prietenii sгi; pentru aceea, cel ce iubeєte nu trebuie sг stгpвneascг, ci alюii sг-l stгpвneascг pe el.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 63)

PRIETENIA („Cвnd mг laudг vreun vrгjmaє al meu, nici nu primesc, iar pe prieten cвnd mг ceartг, оl iubesc”)

 

„Cг єi eu оl iubesc pe cel ce mг iubeєte, iar cвnd mг mustrг єi mг huleєte pentru оndreptarea unei greєeli, atunci mai mult оmi pare cг mг iubeєte, cг cel ce laudг pe prietenul sгu de ar face ori rгu ori bine, acela nu este prieten adevгrat, ci оnєelгtor єi fгюarnic; cвnd laudг cineva pe cel ce face lucruri bune sau оl mustrг pe cel ce face cele rele, єi-l mustrг оn tainг, adicг sг fie numai ei amвndoi, atunci este lucru de prieten credincios єi iubit; єi cвnd mг laudг vreun vrгjmaє al meu, nici nu primesc, iar pe prieten cвnd mг ceartг, оl iubesc єi dragi оmi sunt rгnile lui, precum zice cuvвntul filosofic. Mai credincioase sunt rгnile prietenului, decвt sгrutarea cea de bunг voie a vrгjmaєului, pentru cг vrгjmaєul, ori cu dreptate ori cu strвmbгtate de ocгrгєte єi mustrг pe om, nu spre folosul lui o face, ci ca sг-i facг ruєine.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 62)

 

PRIETENIA („De dorit sunt rгnile prietenului, iar de la duєmani sunt rele єi sгruturile”)

 

„Despre un pri­eten spun cг mг iubeєte nu doar cвnd mг laudг, ci єi cвnd mг criticг єi cautг sг mг оndrepte. Nu-юi este prieten acela care te laudг mereu, єi cвnd faci bine єi cвnd faci rгu! Acela nu-юi este prieten, ci оnєelгtor, prieten fals. Prietenul, omul care cautг sг-юi fie de folos, te laudг cвnd ai fгcut o faptг bunг, єi te criticг atunci cвnd ai greєit ceva. Єi ca sг vedeюi cг nu-i faptг de prieten, ci de оnєelгtor, sг lauzi єi sг proslгveєti orice, ascultг ce spune Scriptura: Poporul Meu, cei ce vг spun cuvinte de laudг vг оnєalг єi cгrarea picioarelor voastre o stricг (Is., 3, 12). Nu-l ascult pe duєman nici cвnd mг laudг, dar stau lвngг prieten chiar єi cвnd mг оnvinuieєte. Acela оmi este nesuferit chiar cвnd mг iubeєte; acesta оmi este drag єi cвnd mг rгneєte. Sгrutarea aceluia geme de bгnuialг, rana acestuia e binefгcгtoare. De aceea un оnюelept spune: Mai vrednice de credinюг sunt rгnile pricinuite de prieten decвt sгrutгrile viclene date de duєman (Prov., 27, 6).

- Ce spui, оnюelepte?

- Da, sunt mai bune rгnile decвt sгrutгrile, rгspunde оnюeleptul. Nu mг uit la cele ce se fac, ci la gвndul celor care le fac. Vrei sг vezi cг mai vrednice de credinюг sunt rг­nile pricinuite de prieten decвt sгrutгrile date de duєman? Pe Domnul L-a sгrutat Iuda (Matei 26, 49; Luca 22, 47-48), dar sгrutarea lui era plinг de trгdare; venin avea оn gura lui, iar limba оi era plinг de rгutate. Pe desfrвnatul din Corint l-a rгnit Pavel, оnsг l-a mвntuit.

- Cum l-a rгnit?

- L-a dat Satanei. Daюi pe unul ca acesta Satanei a spus Pavel, spre pieirea trupului (I Cor., 5, 5).

-Pentru ce?

- Ca sг se mвntuiascг duhul lui оn ziua Domnului Iisus (I Cor., 5, 5).

Ai vгzut rгni ce aduc mвntuire? Ai vгzut sгrutare plinг de trгdare? Aєa cг mai vrednice de credinюг sunt rгnile pri­cinuite de prieten decвt sгrutгrile viclene date de duєman. Dar sг cercetгm acest lucru nu numai la om, ci єi la Dumnezeu, єi la diavol. Unul mi-e prieten, celгlalt duєman; Unul mвntuitor єi purtгtor de grijг, celгlalt vrгjmaє єi оnєelгtor. Odinioarг diavolul a sгrutat, iar Domnul a rгnit.

- Cum a sгrutat unul єi cum a rгnit altul?

- Diavolul a spus: Veюi fi ca niєte dumnezei (Fac., 3, 5); Dumnezeu a spus: Pгmвnt eєti єi оn pгmвnt te vei оntoarce (Fac., 3, 19).Cine a fost de mai mare folos? Cel care a spus: Veюi fi ca niєte dumnezei, sau Dumnezeu Care a spus: Pгmвnt eєti єi оn pгmвnt te vei оntoarce? Dumnezeu a ameninюat cu moartea, dia­volul fгgгduia nemurirea. Cel care fгgгduise nemurirea l-a scos pe om din rai, iar Cel care ameninюase cu moartea l-a suit pe om оn cer. Ai vгzut cг mai vrednice de credinюг sunt rгnile pricinuite de prieten decвt sгrutгrile viclene date de duєman (Prov., 27, 6)?” (Despre schimbarea numelor, cuv. III, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 36-38)

 

„Cвndte criticг prietenii, pe drept sau pe nedrept, nu o fac cu gвnd de ocarг, ci ca sг te оndrepte. Duєmanii, оnsг, chiar cвnd te criticг pe drept nu te criticг pentru a te оndrepta, ci оncearcг sг te facг de ocarг. Prietenii cвnd te laudг cautг sг te facг mai bun; duєmanii, оnsг, chiar cвnd te laudг se strгduiesc sг te doboare.” (Despre schimbarea numelor, cuv. III, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 38)