PREOЮIA (cinstea datoratг celor din cler)

 

„ Єi le-a pus lor Iosif legea aceasta, ca sг dea a cincea parte lui Faraon, afarг de pгmвntul preoюilor (Fac., 47, 26).

Sг audг ce grijг aveau cei din vechime de preoюii idolilor! Sг se оnveюe sг dea mгcar o cinste asemгnгtoare celor ce li s-a оncredinюat sгvвrєirea liturghiei Dumnezeului universului. Dacг aceea, niєte rгtгciюi єi niєte оnchinгtori de idoli, cinsteau atвta preoюii lor, pentru cг socoteau cг prin asta idolii оi vor rгsplгti, de ce osвndг nu sunt vrednici cei care nu dau preoюilor cinstea cuvenitг? Sau nu єtiюi cг cinstea trece la Stгpвnul universului? Nu te uita la preotul care primeєte cinstea! Nu din pricina preotului trebuie sг cinstiюi pe preot, ci din pricina Aceluia Cгruia preotul Оi slujeєte, pentru ca єi de la Acela sг primeєti rгsplatг cu оmbelєugare. De aceea єi Hristos a zis: Cel ce a fгcut unuia din aceєtia Mie Mi-a fгcut (Matei, 25, 40) єi: Cel ce primeєte pe prooroc оn nume de prooroc, platг de la prooroc va primi (Matei, 10, 41). Crezi, oare, cг Stгpвnul оюi ascultг cererile єi te rгsplгteєte pentru vrednicia sau nevrednicia preotului? Nu! Pentru rвvna ta te оncununeazг sau te osвndeєte! Єi dupг cum cinstea pe care o dai preoюilor оюi dг multг оndrгznire – cг Dumnezeu socoteєte ca datг Lui cinstea pe care o dai preotului – tot aєa єi dispreюul pe care-l dai preoюilor оюi aduce de sus mare osвndг. Cг dupг cum Dumnezeu socoteєte cг-l cinsteєti pe El cвnd cinsteєti pe preot, tot aєa єi cu dispreюul. Cunoscвnd acestea sг nu dispreюuim niciodatг slujirea preoюilor lui Dumnezeu. Nu spun asta pentru a-i susюine atвt pe ei cвt pentru voi, pentru cг vreau ca voi sг aveюi cвєtig оn tot ce faceюi”. (Omilii la Facere, omilia LXV, IV, оn col. PSB, vol. 22, pp. 320-321)

 

„Dacг Dumnezeu fгgгduieєte оmpгrгюia cerurilor celor care ajutг єi au milг de cei sгraci єi de cei aruncaюi pe stradг єi dacг socoteєti ajutorul dat acelora ca dat Lui, cг spune: Veniюi binecuvвntaюii Pгrintelui Meu, cг am flгmвnzit єi Mi-aюi dat sг mгnвnc (Matei, 25, 34), apoi cu mult mai mult va rгsplгti, nu numai cu atвta rгsplatг, ci cu mai multг, pe cei care suferг pentru Dumnezeu єi cinstesc pe preoюi, cг iubitorul de oameni Dumnezeu e mult mai darnic decвt noi. Sг nu fim, dar, mai rгi decвt pгgвnii, care, de dragul religiei lor, dau atвta cinste preoюilor lor, ci, pe cвt de mare deosebirea оntre rгtгcirea lor єi adevгrul nostru, оntre preoюii lor єi preoюii lui Dumnezeu, tot atвt de mare trebuie sг fie єi cinstea pe care le-o dгm, pentru ca sг putem primi bogate rгsplгtiri de sus”. (Omilii la Facere, omilia LXV, V, оn col. PSB, vol. 22, pp. 321-322)

 

„Preotul юine locul lui Hristos єi trebuie sг-l primim cu toatг dragostea оn inima noastrг”. (Omilii la Matei, omilia XXXII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 401)

 

„Dumnezeu adaugг rгsplгюile cele mari celor ce-i primesc pe slujitorii Sгi єi care le fac bine єi cвєtigul pe care-l avem noi dintr-o asemenea purtare este imediat. Cгci Iisus Hristos zice: Cel ce vг primeєte pe voi, pe Mine Mг primeєte; єi cine Mг primeєte pe Mine, primeєte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. A-L primi pe Iisus Hristos, a-L primi pe Tatгl Sгu, oare cu ce se poate asemгna aceastг fericire?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXII, 1, p. 365)

 

„Sг facem tot efortul nostru єi sг nu cruюгm nimic pentru a-L avea cu noi pe Duhul Sfвnt єi sг-i cinstim mult pe cei ce au fost оnsгrcinaюi cu lucrarea Lui, cгci demnitatea preoюiei este mare. Pгcatele vor fi iertate, zice Iisus Hristos, cгrora le veюi ierta; pentru aceasta, zice Sfвntul Pavel: Ascultaюi pe conducгtorii voєtri єi vг supuneюi lor, fiindcг ei privegheazг pentru sufletele voastre (Evr., 13, 17).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, p. 461)

 

„Sг ne temem de Dumnezeu, sг-i respectгm pe preoюii Sгi, sг le dгm tot felul de datorii, ca faptele noastre cele bune єi cinstea єi respectul pe care-l dгm lor, sг ne facг sг obюinem de la Dumnezeu o rгsplatг mare, prin harul єi bunгtatea Domnului nostru Iisus Hristos.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, p. 462)

 

„Dacг Mвntuitorul, vorbind despre оnvгюгtorii iudeilor, zice cг de vreme ce stau pe scaunul lui Moise, e drept de a fi ascultaюi de оnvгюгcei, deєi aveau fapte viclene, pe care ordonг de a nu le imita оnvгюгceii, de ce iertare pot fi vrednici cei ce necinstesc єi dispreюuiesc pe mai marii Bisericii, care vieюuiesc cu blвndeюe єi dupг harul lui Dumnezeu? Deci dacг nu e permis de a ne judeca unii pe alюii, cu atвt mai mult pe оnvгюгtorii noєtri.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 23)

 

„Cel ce-l cinsteєte pe preot, єi pe Dumnezeu Оl va cinsti; iar cel ce se оnvaюг a-l dispreюui pe preot, cu timpul Оl va dispreюui єi pe Dumnezeu. Cine primeєte proroc оn nume de proroc platг de proroc va lua єi: Cine vг primeєte pe voi pe Mine Mг primeєte (Matei 10, 41, 40), єi: Cinsteєte pe preot єi dг-i partea lui (Оnюelepciunea lui Isus Sirah 7, 32). De aici s-au оnvгюat iudeii a-l dispreюui pe Dumnezeu, fiindcг l-au dispreюuit pe Moise, fiindcг l-au alungat cu pietre. Cвnd cineva se poartг cu evlavie faюг de preot, cu atвt mai mult se va purta faюг de Dumnezeu. Chiar de ar fi preotul rгu, totuєi Dumnezeu, vгzвnd cг pentru cinstea Sa tu te porюi cuviincios faюг de cel ce nu este vrednic de cinste, оюi va rгsplгti юie dupг dreptate. Cгci dacг cine primeєte proroc оn nume de proroc platг de proroc va lua, la fel єi cel ce se pleacг єi este supus preotului. Cг, dacг fiind vorba de ospitalitate єi primeєti rгsplatг, deєi nu єtii cine este cel ospгtat, apoi cu atвt mai mult vei primi dacг te supui celui ce юi se porunceєte a te supune. Cгrturarii єi fariseii, zice, au єezut оn scaunul lui Moise; deci toate cвte vг vor zice vouг, faceюi-le єi pгziюi-le; dar dupг faptele lor nu faceюi (Matei 23, 2-3). Nu єtii ce este preotul? Nu єtii cг este оngerul Domnului? Nu cumva spune poate cele ale sale? Dacг оl dispreюuieєti, nu pe el оl dispreюuieєti, ci pe Dumnezeu, Care l-a hirotonit pe el.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia II, pp. 24-25)

 

„Dacг cel care vorbeєte de rгu pe tatгl lui sau pe mama lui, cu moarte trebuie sг moarг, se оnюelege de la sine cг cel ce-i binecuvвnteazг trebuie sг se bucure negreєit de de viaюг; єi dacг se cade ca pгrinюii cei trupeєti sг se bucure de atвta dragoste din partea noastrг, apoi cu mult mai mult cei duhovniceєti”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VI, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 92)

 

„Preoюii iudeilor aveau numai puterea sг vindece trupul de leprг (Lev., 14, 2-32); dar, mai bine spus, nici nu aveau puterea sг vindece, ci numai sг vadг dacг cineva a fost sau nu vindecat de leprг (Lev., 14, 2-3). Єi єtii doar cвt de doritг era slujba preoюilor Vechiului Testament! Preoюii Noului Testament, оnsг, au luat puterea sг vindece, nu lepra trupului, ci necurгюia sufletului; n-au luat numai puterea de a vedea dacг cineva a fost sau nu vindecat, ci puterea deplinг de a vindeca. Deci cei care dispreюuiesc pe preoюi sunt cu mult mai nelegiuiюi decвt Datan єi cei dimpreunг cu el (Num., 16, 1-35) єi vrednici de mai mare pedeapsг. Aceia, deєi pretindeau o slujbг ce nu li se cuvenea, totuєi aveau o foarte bunг pгrere despre preoюie єi au arгtat asta prin rвvna ce-o aveau ca sг ajungг preoюi. Aceєtia, оnsг, care privesc cu dispreю preoюia acum, cвnd a fost cu mult mai оmpodobitг, cвnd a fost ridicatг la o atвt de mare оnгlюime, sгvвrєesc un pгcat cu mult mai mare decвt aceia, pentru cг pornesc de la un gвnd cu totul contrar gвndului ce оnsufleюea atunci pe Datan єi pe cei оmpreunг cu el. Cг nici nu este egal dispreюul de a dori o slujbг care nu юi se cuvine, cu dispreюul de a nesocoti o slujbг cu atвt de mari bunгtгюi; deosebirea dintre un dispreю єi altul este tot atвt de mare pe cвt de mare este єi deosebirea dintre admiraюie єi dispreю.

Care este, deci, sufletul acela atвt de ticгlos, оncвt sг dispreюuiascг bunгtгюile atвt de mari? Eu aє spune cг nu-i nici unul, afarг numai dacг ar suferi de streche drгceascг.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 6,оn vol. Despre preoюie, pp. 66-67)

 

„Zice oarecare dintre sfinюi cг se aseamгnг preotul pгcгtos cu un om oarecare ce ar avea bube la mвini єi sг оmpartг aur єi bubele stau pe mвinile lui, iar cei ce iau aurul cu nimic nu se vatгmг. Cine cinsteєte pe cel vrednic preoюiei єi-i zice sfвnt, pe om оl cinsteєte єi-l slгveєte; iar cele ce cinsteєte єi pe cel nevrednic, pe preoюie o cinsteєte.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 251)

 

„A cinsti pe preot este o obligaюie de drept natural, cгci este o obligaюie de dreptate єi de recunoєtinюг. Ne gвndim la obligaюia de dreptate єi de recunoєtinюг. Ne gвndim la obligaюiile preoюeєti, atвt de grave, atвt de periculoase, atвt de grele, antrenвnd atвt de grozave responsabilitгюi? Ei sunt єefii noєtri, оnsг ce seamг vor avea de dat ei оnєiєi de administrarea lor? Ce judecatг formidabilг оi aєteaptг! Ce pericole оєi asumг ei pentru noi pe capul lor! Ce cinste le-am putea noi da, care sг echivaleze cu pericolele lor pentru mвntuirea noastrг?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 220)

 

„Dacг noi єtim sг оnюelegem bine ce este un preot, niciodatг nu vom avea curajul de a face ceva оmpotriva cinstei lui. Dacг refuzгm sг vedem оn el colaboratorul lui Dumnezeu оn mulюimea tainelor rгscumpгrгrii noastre, dacг оn el nu recunoaєtem o slavг divinг, puteri dumnezeieєti, fapte cereєti, haruri supraomeneєti, renunюгm la mвntuirea noastrг veєnicг, cгci aceastг mвntuire nu ne vine decвt prin intermediul preotului.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 221)

 

PREOЮIA (credincioєii sunt datori sг-єi iubeascг pгstorul duhovnicesc)

 

„Printr-оnєii (prin preoюi – n.n.) cвєtigaюi Оmpгrгюia cerurilor, prin mвinile lor s-a fгcut totul, printr-оnєii vi se deschid porюile cerului. Deci, nimeni sг nu se rгscoale asupra lor, nimeni sг nu se certe cu ei. Cel ce iubeєte pe Hristos iubeєte єi pe preot – oricine ar fi el -, pentru cг printr-оnsul s-a оnvrednicit de оnfricoєatele Taine. Spune-mi, te rog dacг tu ai voi sг vezi palatul cel оmpгrгtesc strгlucind de aurul cel mult єi rгsfrвngвnd raze strгlucitoare prin pietrele cele nepreюuite ce le are оn el, єi pentru aceasta ai gгsi pe cel ce poartг cheile єi l-ai ruga ca sг-юi deschidг, iar el deschizвndu-юi cu mulюumire te-ar introduce оn palat imediat, oare nu l-ai cinsti pe acesta, єi nu l-ai prefera оnaintea tuturor? Nu l-ai iubi ca єi pe ochii tгi? Nu l-ai sгruta? Ei bine, preotul юi-a deschis cerul, єi pentru aceasta, nu-l iubeєti, nu-l cinsteєti?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia X, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 265)

 

„Sг-1 iubim pe preot. Sг-l iubim ca trimis al lui Dumnezeu; sг-1 iubim pentru bunurile imense pe care ni le procurг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 223)

 

„Dar cг єi ucenicii erau strвns legaюi de Pavel, єi nu numai bгrbaюii, ci єi femeile, o spune оnsuєi Pavel. Ascultг ce spune despre Febe. Vг dau оn grijг pe Febe, sora noas­trг, care este diaconiюг оn biserica din Chenhrea, ca sг o primiюi оn Domnul, cu vrednicia cuvenitг sfinюilor, єi sг-i fiюi de ajutor оn orice ar avea nevoie de ajutorul vostru. Cг єi ea a fost de ajutor multora, єi mie оnsumi (Rom., 16, 1-2). Оn aceste cuvinte, Pavel dг mгrturie de purtarea de grijг a Febei. Priscila єi Acvila, оnsг, au mers, оn dragostea lor pentru Pavel, pвnг la moarte. Despre ei, Pavel scrie aєa: Vг оmbrгюiєeazг Acvila єi Priscila, care єi-au pus grumazul lor pentru viaюa mea (Rom., 16, 3-4), adicг єi-au oferit viaюa. Єi iarгєi, despre altul le scrie tot filipenilor, zicвnd: Pentru cг a fost pвnг aproape de moarte, punвndu-єi viaюa оn primejdie ca sг mг slu­jeascг, оmplinind lipsa voastrг (Filip., 2, 30). Ai vгzut cum оl iubeau pe dascгl? Cu preюul vieюii lor cгutau binele lui! De aceea nu-i biruia nimeni atunci pe ucenici. Spun acestea nu numai ca sг le auzim, ci ca sг le єi urmгm. Cuvвntul meu nu se оn­dreaptг numai cгtre credincioєi, ci єi cгtre conducгtori, pentru ca єi credincioєii sг aibг multг grijг de оnvгюгtorii lor, dar єi оnvгюгtorii sг-i iubeascг tot cu aceeaєi dragoste pe cei de sub conducerea lor, ca єi Pavel, nu numai cвnd sunt de faюг, ci єi cвnd sunt departe.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 6, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 337-338)

PREOЮIA (clevetirea єi judecarea preoюilor de cгtre mireni – gravitatea)

 

„Cгci dacг vг uniюi cu cei ce-i batjocoresc єi-i dispreюuiesc, vouг оnєivг vг faceюi rгu оn acelaєi timp. Atвta vreme cвt pilotul este оn liniєte єi bucuros, mateloюii єi tot echipajul sunt оn siguranюг, dar dacг, prin injuriile lor єi prin tratamentul lor, ei оi fac o viaюг durг єi nenorocitг, dacг ei оl оmpiedicг sг-єi exercite meseria lui, el va merge оn ciuda sa sг-i arunce оn pericole; aєa pгstorii voєtri, dacг le daюi cinstea pe care le-o datoraюi, vor putea, veghind asupra voastrг єi veghind asupra lor оnєiєi, sг vг ajute оn mвntuirea voastrг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, p. 461)

 

„Nouг cгrora ne este oprit sг-i judecгm pe fraюii noєtri, noi ascuюim limba noastrг оmpotriva preoюilor. Єi de ce iertare vom mai fi noi vrednici, noi care, nevгzвnd bвrna din ochiul nostru, cгutгm cu duritate єi cu asprime sг descoperim un pai оn ochiul altuia? Nu єtiюi voi cг atunci cвnd judecaюi aєa vг pregгtiюi o judecatг mai asprг?

Eu nu zic acestea, fraюii mei, pentru a-i scuza pe preoюii rгi, nici pentru a-i huli pe cei ce slujesc cu nevrednicie slujba lor; departe de aceea, eu оi deplвng, eu gem pentru soarta lor; dar chiar cвnd ar fi rгi єi nevrednici de caracterul lor, nu le este оngгduit celor ce sunt sub purtarea de grijг a lor, єi mai ales poporului єi celor mai simpli sг-i judece. Oricвt de rea ar fi viaюa lor, dacг sunteюi atenюi la datoriile voastre, voi nu veюi primi nici un rгu оn ceea ce i-a оncredinюat Dumnezeu ca sг slujeascг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 4, p. 462)

 

,,Chiar dacг poate aюi avea dascгli stricaюi, єi care rгpesc totul, єi sunt lacomi, apoi nici aєa nu vг poate fi de оndreptгюire rгutatea acelora. Cгci iubitorul de oameni єi оntrutot-оnюeleptul unul-nгscut Fiu al lui Dumnezeu, carele toate vede, єi care єtie cг оn trecerea timpului єi оn lumea оntreagг se vor gгsi poate єi mulюi preoюi stricaюi, nu cumva prin lenevirea unor asemenea preoюi sг se prelungeascг оncг mai mult lenevirea єi nepгsarea ucenicilor, rгsturnвnd orice оndreptгюire pentru o astfel de lenevire, iatг ce zice: Pre scaunele lui Moisi au stгtut cгrturarii єi fariseii; deci toate cвte vor zice vouг sг faceюi, faceюi, оnsг dupг lucrurile lor sг nu faceюi (Mt. 23, 2), arгtвndu-юi prin aceasta cг, chiar dacг ai avea dascгl netrebnic, totuєi cu nimic te vei vгtгma dacг vei asculta cuvintele lui. Nu din lucrurile ce a fгcut dascгlul, ci din vorbele ce le-ai auzit de la dвnsul єi nu le-ai оmplinit, din acestea, zic, Dumnezeu оюi va scoate vinovгюia. Оncвt, dacг tu vei face cele poruncite, vei sta atunci cu toatг оncrederea оnaintea dreptului judecгtor, iar dacг nu vei asculta de cele ce юi-a spus dascгlul, apoi chiar de ai avea de arгtat mii de preoюi stricaюi, totuєi aceasta cu nimic nu-юi va folosi. Fiindcг єi Iuda a fost apostol, єi totuєi aceasta nu ar putea оndreptгюi pe iubitorii de arginюi sau єi pe furгtorii de cele sfinte, єi nici cг ar putea cineva dintr-aceєtia sг zicг, fiind оnvinuit, cг єi apostolul Domnului a fost tвlhar, furгtor de cele sfinte єi vвnzгtor al Mвntuitorului, ci mai cu seamг aceasta ne va osвndi єi pedepsi, cг nici dupг relele pгtimite de alюii noi nu ne-am cuminюit. Dar tocmai pentru aceea sunt scrise asemenea fapte, ca astfel sг fugim de dвnsele. Pentru aceea, lгsвnd la o parte pe cutare єi pe cutare, noi sг luгm seama la noi оnєine єi la faptele noastre, cгci fiecare din noi numai pentru dвnsul va da seamг оnaintea lui Dumnezeu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXI, pp. 223-224)

 

„Preoюii chiar dacг оndreptгюit aud asemenea critici la adresa lor, adicг dacг strвng оntr-adevгr bogгюii, nu pot fi cu nimic vгtгmaюi de voi; оnsг fie cг i-aюi judecat sau nu, vorbele voastre cu nimic nu-i vor vгtгma, dar ei oricum vor da rгspuns оnaintea Dreptului Judecгtor. Nu tot aєa se petrec оnsг lucrurile cu voi pentru cг chiar de-ar fi adevгrate sau neadevгrate cele pe care le spuneюi despre ei, vг vгtгmaюi pe voi оnєivг. Єi oare de ce? Pentru cг, dacг de exemplu, ar fi adevгrat ce spuneюi, atunci vг faceюi rгu prin faptul cг оi criticaюi pe оnvгюгtorii voєtri єi rгsturnaюi rвnduiala stabilitг оn Bisericг, fiindcг dacг nu trebuie sг-l judeci pe fratele tгu, cu atвt mai mult nu trebuie sг-i judeci pe оnvгюгtorii tгi. Dacг cele pe care le spui sunt neadevгrate, atunci pedeapsa ta va fi nespusг, pentru cг acolo vom da seamг de orice cuvвnt rostit оn zadar. Aєadar ceea ce vг spun acum e mai mult оn interesul vostru.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a X-a, p. 182)

 

„Cum sг nu fie absurd, ca dupг ce am primit pacea, de la preot оn bisericг, єi dupг ce єi noi i-am оnapoiat-o, la urmг sг-l rгzboim pe preot afarг din bisericг? Cвnd el оюi spune pace tuturor єi tu оi rгspunzi єi duhului tгu, de ce, afarг din bisericг, оl defaimi? Vai, cum formele cele mai importante din bisericг au devenit niєte forme seci, care numai adevгr nu sunt. Vai, cum simbolurile taberei ostaєilor lui Hristos au ajuns a fi numai vorbe goale! ” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia III, p. 41)

 

„ Dar tu, de ce judeci pe fratele tгu? (Romani 14, 10). Deci, dacг nu se cuvine a judeca pe frate, cu atвt mai mult pe оnvгюгtor.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia II, p. 26)

 

„Dacг preotul are o credinюг stricatг (greєitг), chiar оnger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar dacг оnvaюг drept, nu uita la viaюг, ci la cuvintele lui.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia II, p. 26)

 

„Multe se judecг numai din bгnuialг. Imitг pe Stгpвn, cгci ascultг ce spune: Pogorо-Mг-voi deci sг vгd dacг faptele lor sunt cu adevгrat aєa cum s-a suit pвnг la Mine strigarea оmpotriva lor, iar de nu, sг єtiu (Facere 18, 21). Iar dacг tu ai cercetat bine, te-ai convins sau ai vгzut aєa, aєteaptг-l pe judecгtor; nu rгpi mai dinainte locul lui Hristos; al Sгu este dreptul de a cerceta, єi nu al tгu. Tu eєti cea de pe urmг slugг, iar nu stгpвn. Tu eєti oaie, deci nu cerceta cu amгnunюime pe pгstor, ca nu cumva sг ai rгspundere єi tu pentru cele ce-l оnvinovгюeєti pe dвnsul. Dar, zici tu, cum de оmi spune mie sг fac, el care nu face? Nu el оюi spune – iar de оl vei crede cг este aєa, platг nu vei avea –, ci Hristos este Cel care te оndeamnг la aceasta. Dar ce spun eu? Chiar lui Pavel nu trebuie a-i crede, dacг spune ceva de la sine, dacг spune ceva omenesc, ci Tu sг-L crezi pe Hristos, Care vorbeєte prin apostol.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia II, p. 26)

 

„Sfieєte-te, cгci оn fiecare zi el te slujeєte, citeєte Scripturile, pentru tine оmpodobeєte casa, pentru tine privegheazг, pentru tine se roagг lui Dumnezeu, pentru tine face rugгciuni єi toatг credinюa lui оn Dumnezeu este pentru tine. De aceea te sfieєte, pe acestea le cugetг, pe acestea юi le оnsuєeєte cu toatг evlavia.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia II, p. 29)

 

„Єtiu ce spun mulюi оn sinea lor: Dar ce, voi, clericii, care ne vorbiюi mereu de virtute, sunteюi cu toюii plini de virtuюi? Bineоnюeles cг nu. Existг clerici nevrednici - єtiu lucrul acesta -, aєa cum existг clerici vrednici de veєmвntul lor. Dar pe tine, omule, nici pгcatul celor dintвi nu te poale vгtгma cu nimic, dacг mergi pe drumul lui Dumnezeu, nici virtutea celor din urmг nu-юi foloseєte la nimic, dacг te afli pe drumul celui viclean. Oamenii care duc lupta cea bunг, fie cг sunt clerici sau mireni, vor moєteni оmpгrгюia cerurilor, pe care a pregгtit-o Dumnezeu de la оnceputul lumii. Iar ­cei care pгcгtuiesc fгrг sг se pocгiascг pвnг la sfвrєitul vieюii lor se vor duce la osвnda veєnicг, ce s-a pregгtit pentru diavol єi pentru cei care se оnvoiesc cu el. Fгrг nici o оndoialг, osвnda clericilor nevrednici va fi foarte grea. Dar nevrednicia anumitor clerici nu este o scuzг pentru lenea ta єi nu оюi va uєura cu nimic pedeapsa atunci cвnd te vei afla la Judecatг.

De altfel, acuzaюiile єi rгutгюile pe care le spunem оmpotriva clericilor sunt ele оnsele un mare pгcat, pentru cг nu lovesc numai оn acei oameni, ci mai ales оn sfвnta tainг a preoюiei. Cu toюii cunoaєtem porunca: Nu judecaюi, ca sг nu fiii judecaюi. Cгci cu judecata cu care judecaюi, veюi fi judecaюi, єi cit mгsura cu care mгsuraюi, vi se va mгsura (Matei 7, 1-2). Dacг nu trebuie sг ne judecгm semenii, оn general, cu atвt mai mult nu trebuie sг-i judecгm pe preoюi, care oricвt de pгcгtoєi ar fi, ne dгruiesc iertarea pгcatelor єi harul lui Dumnezeu prin Sfintele Taine. Dar cu toate acestea, cвt de uєor cгdem оn pгcatul judecгrii! Uitгm cг vom fi judecaюi la fel cum judecгm єi cг ni se va mгsura cu aceeaєi mгsurг cu care mгsurгm.

Vei spune: Unii clerici pricinuiesc sminteli, vгtгmвnd astfel suflete. Aєa este. Ce spune Evanghelia? Smintelile trebuie sг vinг, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala (Matei 18, 7). Iar eu adaug: vai de cel care se sminteєte, pentru cг sminteala sa aratг cвt de cгldicele оi sunt credinюa єi evlavia. Iar pe cei cгldicei, Domnul оi va vгrsa din gura Sa, aєa cum este scris оn Apocalipsг (Apoc., 3, 16). Oamenii care sunt cu adevгrat credincioєi єi evlavioєi se feresc de smintealг. Ei tac єi se roagг pentru liniєtirea celor care s-au smintit єi pentru оntoarcerea lor оn sвnul Bisericii. Numai cei cu puюinг credinюг sau cu credinюг falsг єi cei lipsiюi de evlavie se smintesc atunci cвnd vгd pгcatele clericilor. Ei nu fac decвt sг sporeascг sminteala prin bвrfele єi rгutгюile pe care le scot pe gura lor. De ce se poartг aєa? Fie ca sг facг rгu Bisericii (lucru zadarnic), fie sг justifice (tot zadarnic) propria lor ticгloєie.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 303-305)

 

„Chiar dacг preoюii ar fi vinovaюi de cele mai grele pгcate, tot nu ai dreptul оn faюa lui Dumnezeu sг-i judeci.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 363)

 

,,Cгci dacг cei care grгiesc de rгu pe tatг sau mamг se prгpгdesc cu moarte, de ce pedeapsг nu va fi vrednic cel ce оndrгzneєte sг-l vorbeascг de rгu pe cel care cu mult mai mult єi mai puternic decвt acei nгscгtori trupeєti оi este pгrinte?

Єi nu te temi cг se va cгsca pгmвntul єi vei pieri cu totul оn el? Nici cг fulger din cer vei atrage, care sг-юi ardг limba cea care osвndeєte? Nu ai auzit ce a pгtimit sora lui Moise cвnd s-a оmpotrivit оn cuvвnt conducгtorului, cum a devenit necuratг єi a cuprins-o lepra єi a rгbdat astfel cea mai de pe urmг necinste? Єi chiar rugвndu-se fratele ei pentru ea єi cгzвnd el la picioarele lui Dumnezeu, nu a avut nici o iertare, ci a fost scoasг din locul acela sfвnt. Єi gвndeєte-te cг doar ea a conlucrat la creєterea lui єi a adus-o pe mama lui sг-i fie doicг єi cг a fгcut toate ca sг nu fie crescut dintru оnceput, copilul Moise, de mвnг barbarг; iar dupг acestea, єi mai mare peste femeile evreilor a fost, dupг cum Moise peste bгrbaюi. Єi ca una ce a fost alгturi de el оn toate acele lucruri оnfricoєate, ba fiindu-i pe deasupra єi sorг, nimic din toate acestea nu i-a folosit sг scape de mвnia lui Dumnezeu, pentru grгirea de rгu ce a fгcut-o. Єi nici chiar Moise, care a izbгvit prin rugгciune atвta popor de vina acelei negrгite nelegiuiri, nici mгcar acesta nu a putut sг mijloceascг єi sг cearг iertare pentru sora sa єi nu a fost оn stare sг facг milostiv pe Dumnezeu pentru ea. Ba a fost certat aspru.

Prin urmare, sг оnvгюгm єi noi cвt de mare nгpastг este a grгi de rгu pe cei ce conduc єi a judeca vieюuirea celorlalюi. Cгci оn acea Zi a Judecгюii, Dumnezeu ne va judeca cu amгnunюime nu numai pentru cele pe care le-am pгcгtuit noi оnєine, ci єi pentru judecгюile pe care le-am fгcut faюг de alюii.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, pp. 174-175)

 

,,Vг оndemn єi vг rog sг ne оndepгrtгm de acest rгu obicei. Cгci pe de-o parte nu vгtгmгm cu nimic pe preoюii care aud cг-i vorbim de rгu, nu numai dacг sunt minciuni, ci chiar de ar fi adevгrate (fiindcг єi fariseul nu l-a rгnit cu nimic pe vameє, ba i-a fost єi de folos, deєi adevгrate erau cele spuse despre acela); iar pe de altг parte ne aruncгm pe noi оnєine оn cele mai cumplite rele. Cгci єi fariseul, оmpotriva lui a folosit sabia єi, fгcвndu-i o ranг de moarte, singur s-a оndepгrtat. Prin urmare, ca sг nu pгtimim єi noi aceleaєi necazuri, sг ne юinem cu tгrie оnfrвnarea limbii cгci dacг grгindu-l de rгu pe un vameє oarecare, nu a scгpat fariseul de pedeapsг, noi, vorbindu-i de rгu pe pгrinюii noєtri duhovniceєti, ce apгrare vom mai avea? Dacг Maria numai o datг l-a vorbit de rгu pe fratele ei Moise єi a luat atвta pedeapsг, ce nгdejde de mвntuire mai avem noi, cвnd оmproєcгm cu mii de batjocoriri, оn fiecare zi, pe mai-marii noєtri? Sг nu-mi spunг cineva cг acela era Moise. Cгci voi putea sг-i spun єi eu cг aceea era Maria.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p.176)

 

,,Pentru aceea єi Pavel, ocгrвnd pe arhiereul iudeilor єi zicвndu-i: Te va bate Dumnezeu pe tine, perete vгruit; tu єezi єi mг judeci (Fapte 23, 3), cвnd a auzit pe aceia cг оi sar оmpotrivг, spunвndu-i pe arhiereul lui Dumnezeu оl faci tu de ocarг?, voind sг arate cвtг cinste єi respect se cuvine a se da conducгtorilor, a rгspuns: Nu am єtiut cг era arhiereul lui Dumnezeu. ” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p. 177)

 

,,Cгci dacг fiecare, pentru orice pricinг, єi-ar bгga nasul оn cele ale preoюiei, ca sг оndrepte relele ce se оntвmplг, nici pricina nu ar primi оndreptare cвndva єi nu am deosebi cu limpezime, nici cine cвrmuieєte, nici cine este cвrmuit, fiindcг toюi ar fi amestecaюi unii cu alюii.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p. 177)

 

,,Єi dacг aюi fi vrut pгrinюi duhovniceєti perverєi єi dascгli cumpliюi, nici aєa nu v-ar fi fost fгrг de primejdie єi fгrг urmгri sг-i vorbiюi de rгu єi sг-i batjocoriюi. Dacг despre pгrinюii trupeєti un оnюelept zice: Chiar dacг оi lipseєte priceperea are iertare. Cгci ce le-ai dat tu asemenea cu ce юi-au dat ei?, cu atвt mai mult trebuie sг pгzim aceastг lege faюг de cei duhovniceєti єi fiecare sг se оngrijeascг de propria vieюuire, ca nu cumva sг auzim оn acea Zi a Judecгюii: Fгюarnicule, pentru ce vezi paiul оn ochiul fratelui, iar bвrna din ochiul tгu nu o iei оn seamг? (Mt., 7, 3)” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p. 178)

 

„Dacг vezi pe vreun preot nevrednic, nu huli preoюia, ci pe cel ce face rгul. De vreme ce єi Iuda se face vвnzгtor, pentru aceea noi nu hulim vrednicia cea apostoleascг, ci mintea lui cea necuratг. La fel єi doctorii, au fost mulюi ucigгtori dвnd oamenilor ierburi de moarte, оnsг noi nu defгimгm meєteєugul doftoriei, ci pe cei ce lucreazг rгu meєteєugul doftoriei. La fel єi corгbierii: mulюi оneacг multe corгbii, dar corгbieria n-are nici o vinг, ci mintea cea rea єi pizma corгbierilor acelora, оnsг de nevoie este sг vinг smintealг, zice Hristos, dar vai єi amar de omul acela care scorneєte єi prin care vine sminteala.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 100-101)

 

„Ce-i zice Dumnezeu lui Samuel cвnd poporul murmurг оmpotriva Profetului єi se dг оn insultгtor? Nu pe tine te dispreюuiesc, ci pe Mine. Aєa ia Dumnezeu pentru Sine procedeele rele de care se folosesc credincioєii faюг de preoюi; Dumnezeu se declarг batjocorit оn persoana lor, єi cine va putea insulta pe Dumnezeu, nepedepsit? La fel, zice Iisus Hristos:

Oricine vг primeєte pe voi, pe Mine Mг primeєte, єi oricine vг dispreюuieєte pe voi, pe Mine Mг dispreюuieєte. Istoria lui Moise оncheie оn a ne lгmuri despre acest punct. Cвnd evreii se ridicau оmpotriva lui, оl оnconjurau єi voiau sг-1 ucidг cu pietre, cui dгunau ei, dacг nu lor оnєiєi atrгgвnd asupra lor mвnia lui Dumnezeu? Oare nu єtii cine e preotul? Оngerul Domnului este. Cгci despre el s-a zis aєa: Dacг aceia vг dispreюuiesc, Dumnezeu este оnsг Cel ce i-a sfinюit, o, netrebnicilor! Єi dacг voi refuzaюi sг credeюi оn aceastг origine divinг a preoюiei, unde este credinюa voastrг єi cum vг puteюi numi creєtini? Creєtini nu sunteюi.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 220-221)

...............................................................................................

„Apoi sг nu uitгm єi sг nu dispreюuim niciodatг demnitatea cu care este el оmbrгcat, purpura care-l acoperг, sceptrul care este оn mвna sa. Este un cuvвnt uєuratic, respins de Dumnezeu de a zice: Eu sunt mai bun decвt acest preot, aceste cuvinte sunt aroganюг. Dacг este adevгrat cг tu ai fi mai bun decвt preotul, geme єi fii оn tristeюe pentru el. Aminteєte-юi de cuvвntul fariseului єi de al vameєului, aminteєte-юi de judecata pe care vom suferi toюi.

Apoi ce te intereseazг starea оn care se gгseєte оnaintea lui Dumnezeu preotul? Dacг un bolnav merge sг-l gгseascг pe un medic, se intereseazг el cu curiozitate de istoria intimг a medicului? Ce-i cere el lui dacг nu remediile lui, sfaturile lui, o vindecare? Nu este de altfel o purtare denaturatг єi criminalг de a cгuta оn smerenia unui tatг subiecte de bucurie rea єi de mвndrie dispreюuitг? Ascultг Scriptura: Nu te mгri оn neruєinгrile tatгlui tгu.

Оn sfоrєit, sг facem o ultimг єi destul de gravг reflexie. Cвnd judecгm un preot, cвnd ne ascuюim limba noastrг оmpotriva lui, cвnd оl atingem pe unsul Domnului, noi ne apucгm cu neruєinare de dreptatea divinг єi ne atragem o hotгrвre grozavг la Tribunalul divin.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 222)