MUSTRAREA (folosul mustrгrii)

 

„Iubiюilor, nimeni sг nu socoatг оmpovгrгtoare certarea - cг nu din urг, ci din grijг vг cert. Єtiюi doar cг mai de nгdejde sunt rгnile fгcute de prieteni decвt sгrutгrile primite de la vrгjmaєi.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al patrulea, p. 53)

 

„Toate sunt pentru mine basm, umbrг єi vis! Nici unul din cei bogaюi pe pгmвnt nu mг va putea apгra dincolo, cвnd voi fi оnvinuit єi acuzat cг n-am rгzbunat, cu toatг tгria cuvenitг, legile lui Dumnezeu. Aceasta, aceasta a pierdut pe minunatul acela bгtrвn, pe Eli, deєi viaюa-i era nepгtatг! Totuєi pentru cг a trecut cu vederea pe cei care cгlcaserг legile lui Dumnezeu a fost pedepsit оmpreunг cu copiii lui єi a primit cea mai cumplitг pedeapsг (I Regi 4, 1-19). Dacг Eli preotul a fost atвt de cumplit pedepsit pentru cг n-a оntrebuinюat faюг de copiii lui bгrbгюia cuvenitг, deєi оl silea la asta dragostea fireascг de fii, ce iertare voi avea eu, care nu sunt silit nici de o astfel de dragoste єi mai stric єi totul datoritг linguєelilor? Aєadar, ca sг nu pier єi eu єi voi, lгsaюi-vг, vг rog, convinєi de cuvintele mele! Fiюi voi оnєivг cercetгtorii єi socotitorii vieюii voastre!”. (Omilii la Matei, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 230-231)

 

„Єtiu cг mulюi aud cu neplгcere cuvintele acestea. Dar care ar fi folosul tгcerii? Dacг aє tгcea єi nu v-aє supгra deloc cu spusele mele, ar fi cu neputinюг sг vг scap de pedeapsг cu tгcerea, ba, dimpotrivг, tocmai tгcerea ar mгri pedeapsa; єi nu numai vouг, ci єi mie mi-ar pricinui pedeapsг o tгcere ca aceasta. Ce folos de vorbe plгcute, dacг nu ajutг la treburi, ba te mai єi vatгmг? Ce cвєtig sг te bucur cu cuvвntul, dar de fapt sг te supгr? Ce cвєtig ai sг-юi оncвnt auzul, dar sг-юi chinuiesc sufletul? De aceea e de neapгratг trebuinюг sг vг supгr aici pe pгmвnt, ca sг nu fim osвndiюi dincolo”. (Omilii la Matei, omilia LVI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 655)

 

„Omul bun nu este vгtгmat cu nimic de este bгnuit de fapte rele, dar cel ce bгnuieєte оn zadar єi fгrг temei, acela se vatгmг cumplit; la fel єi cu omul rгu; dacг se spune despre el cг e un om bun, nu cвєtigг nimic din asta, ci dimpotrivг osвnda i se mгreєte, iar trвndгvia оi creєte єi mai mult; dacг оnsг i se spune cг e un rгu, e cu putinюг sг se umileascг єi sг-єi recunoascг pгcatele; dar dacг i se trec sub tгcere pгcatele, atunci ajunge de nu mai simte cг pгcгtuieєte. Dacг pгcгtoєii se pocгiesc cu greu, chiar cвnd toatг lumea оi юine de rгu, cвnd vor mai putea deschide ochii cei ce trгiesc оn pгcate, cвnd nu numai cг nu sunt юinuюi de rгu, dar mai sunt єi lгudaюi? N-ai auzit cг єi Pavel a юinut de rгu pe corinteni, cг prin оncuviinюгrile єi laudele lor nu numai cг nu l-au fгcut pe cel desfrвnat sг-єi recunoascг pгcatul, ci l-au fгcut sг єi stгruiascг оn pгcat? (I Cor., 1-2)”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 979-980)

 

„Iubitor de oameni este cel ce se supг­rг pe pгcгtos, iar nicidecum cel ce mai оnainte de vreme se pleacг apucгturilor lui єi nici mгcar nu-l lasг de a-єi simюi pгcatul. Cгci cine cu adevгrat are milг de cel bolnav de friguri єi ieєit din minюi? Cel ce оl culcг pe pat єi-1 opreєte de la mвncгruri єi bгuturi ce nu se cad, sau cel ce оl lasг ca sг-єi оncarce pвntecele peste mгsurг єi-l оngгduie de a fi оn voia lui, єi a face tot ceea ce face un om sгnгtos? Oare nu cel dintвi este care-l оndreaptг, pe cвnd celгlalt, deєi se pare cг se poartг cu dвnsul cu iubire de oameni, totuєi оi aювюг mai mult boala?

Tot aєa deci vom zice єi aici. Cгci este cu adevгrat o faptг de iubire de oameni a nu le face pe plac totdeauna celor bolnavi єi nici a linguєi poftele lor cele necuviincioase. Nimeni nu iubea atвt de mult pe acel curvar dintre corintheni ca Pavel, care a poruncit de a-l preda Satanei - precum єi de asemenea nimeni nu a urвt atвt de mult pe acela precum l-au urвt cei ce se strвnseserг оmprejurul lui єi-i luaserг apгrarea - dupг cum a arгtat sfвrєitul. Cгci aceia l-au оnfumurat, єi оncг mai mult i-au aювюat trufia - оn vreme ce Pavel l-a con­tenit єi l-a cuminюit, єi nu s-a depгrtat de el pвnг ce l-a adus la o sгnгtate cura­tг. Aceia au mai adгugat оncг la rгul ce era, оn vreme ce Pavel chiar єi pe cel de la оnceput l-a smuls din rгdгcinг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIV, pp. 140-141)

 

„ Dacг nu v-am fi оmboldit, ca astfel prin acea оmboldire sг vг оndreptaюi, v-am fi pгgubit, єi оncг nu numai pe voi, ci єi pe noi. Cгci dupг cum cel ce nu dг neguюгtorului cele ce urmeazг a fi cгrate pe mare, el singur este care pricinuieєte paguba, tot aєa єi noi, dacг nu v-am fi dat vouг pricinг de pocгinюг, v-am fi pгgubit – (Apostolul Pavel – n.n.). Ai vгzut deci cг a nu certa pe cei ce greєesc este o pagubг єi pentru dascгl, єi pentru ucenic?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIV, p. 143)

 

„Aє fi voit sг tac; dar dacг prin tгcere s-ar putea astupa ruєinea izvorвtг din fapte, negreєit cг tгcerea ar fi un cвєtig; dar dacг, chiar tгcвnd eu, lucrurile vor striga mai tare decвt limba mea, atunci nici o vгtгmare nu poate fi din cuvintele mele, ci dimpotrivг, un folos єi un cвєtig din biciuirea relelor noastre.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 243)

 

„Єi sг nu te minunezi, cг este asprг єi greoaie mustrarea, cгci are roade plгcute; єi coaja pomilor este aproape fгrг nici un gust єi greoaie, pe cвnd roadele sunt dulci.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXX, p. 351)

 

„Nu te gonesc pe tine, ci patima iubirii de arginюi pe care o ai o alung, оюi pare cг cu tine mг bat, nu cu tine, ci cu rгutatea ta, iar tu nu mг ai fгcгtor de bine. Nu mг socoteєti cг sunt оngrijitorul tгu, nu mг юii cг-юi sunt юie ajutor mai mult decвt toюi; cine altul оюi va zice ce юi-am zis eu?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 20)

 

„Hulesc patima pe care o ai. Eu оюi tai durerea ta єi tu strigi? Dar nu mi-e fricг de strigarea ta, cгci iubesc mвntuirea ta. Pentru cг eu sunt doctor ca sг te tгmгduiesc. Oare de-ai avea o ranг єi de-ai chema pe doctor sг te tгmгduiascг єi de vei vedea ascuюindu-єi cuюitul, nu i-ai zice: taie-mi durerea, iar eu voi aєtepta vindecarea de la tгierea aceea! Dar eu, netгind nimic, pentru ce fugi de mine, cг numai cu cuvвntul оюi curгюesc cugetul tгu. Mгcar cг єi doctorul ce face de multe ori rгni prin tгieturi mai mari, iar eu nu o fac niciodatг mai rea, ci mai bunг. Pentru cг acolo este fire care nu poate єi este ajutorul ierburilor neputincioase, iar aici este puterea cuvintelor. Doctorul nu se pune chezaє sг te tгmгduiascг, iar eu mг chinuiesc sг te tгmгduiesc, cг auzi-mг pe mine, pentru acesta S-a coborвt Fiul lui Dumnezeu, cel Singur Nгscut, pentru ca sг ne suie pe noi єi sг ne facг mai оnalюi decвt cerul.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 20-21)

 

„Cг acestea sunt ierburi care muєcг єi dor оn puюinг vreme єi apoi veselesc pururea, doctor sunt єi strвng rгnile ca sг nu se оnvecheascг єi sг se facг єi mai rele, pentru cг eu vindec dвnd sгnгtatea care se face cu cuvвntul, iar ceilalюi doctori tгmгduiesc trupul, care este trecгtor єi greєit єi hulit.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 23)

 

NAЄTEREA (de prunci)

 

„Nici unirea dintre bгrbat єi femeie єi nici altceva n-ar putea face nimic pentru naєterea de copii, dacг n-ar fi ajutorul mвinii celei de sus, care deєteaptг firea spre naєterea de fii”. (Omilii la Facere, omilia XXXVIII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 52)

 

„ Єi a zis Eva: «Am dobвndit om prin Dumnezeu» (Fac., 4, 1).

Vezi cг pedeapsa a fгcut-o mai оnюeleaptг pe femeie? Nu socoteєte copilul nгscut datoritг firii, ci lui Dumnezeu, єi-єi aratг faюг de El recunoєtinюa ei. Ai vгzut cг osвnda a ajuns pentru Adam єi Eva temei de povгюuire? Am dobвndit, spune femeia, om prin Dumnezeu. Nu firea mi-a dгruit copilul, spune ea, ci harul cel de sus.

Єi a mai nгscut pe Abel, fratele lui (Fac., 4, 2).

Pentru cг Eva a mulюumit lui Dumnezeu pentru copilul cel dintвi єi a recunoscut cea dintвi binefacere, a dobвndit єi pe a doua. Aєa e Stгpвnul nostru! Оnmulюeєte darurile Sale, cвnd ne arгtгm recunoscгtori pentru binefacerile primite mai оnainte єi cвnd cunoaєtem pe Binefгcгtor. Єi Eva, deci, a primit єi alt copil, pentru cг a socotit cг pe cel dintвi l-a avut datoritг lui Dumnezeu. Naєterea de moєtenitori a fost pentru ei cea mai mare mвngвiere pentru pierderea nemuririi. De aceea єi iubitorul de oameni Dumnezeu, оndatг, chiar de la оnceput, le-a uєurat greutatea pedepsei, a smuls masca оnfricoєгtoare a morюii, dгruindu-le celor dintвi oameni urmaєi. S-ar putea spune cг prin asta Dumnezeu a schiюat o imagine a оnvierii, rвnduind ca оn locul celor morюi sг se ridice alюii”. (Omilii la Facere, omilia XVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 214)

 

„Natura care era sгracг (…) cu toate cг a devenit muritoare, ea pгstreazг un fel de nemurire prin continua succesiune a unuia prin altul, de la unul la altul.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XIX, 1, p. 92)