MOARTEA (dreptului єi moartea pгcгtosului)

 

„Sг nu-l plвngi pe cel care-єi sfвrєeєte viaюa оn юarг strгinг, nici pe cel care trгind оn pustie se mutг din viaюa aceasta оn viaюa cealaltг! Nu e vrednic de plвns unul ca acesta, ci cel care moare оn pгcate, fie de moare оn pat, fie оn casг, fie оnconjurat de rude! Sг nu-mi spui mie acele cuvinte goale, pline de batjocurг єi de nebunie: Cutare a murit mai rгu ca un cвine! N-a fost nici un cunoscut la оnmormвntarea lui, nici n-a avut cu ce sг-l оnmormвnteze! Au strвns mвnг de la mвnг; aєa l-au оnmormвntat. Nu omule, a fi оnmormвntat aєa, nu оnseamnг a muri mai rгu ca un cвine! Cu ce a fost vгtгmat unul ca acesta? Cu nimic, afarг numai dacг n-a fost оnmormвntat cu haina virtuюii, cг pe omul virtuos nimic nu-l poate vгtгma. Aflг cг de cei mai mulюi drepюi, adicг de profeюi єi de apostoli, afarг de cвюiva, nici nu єtim unde au fost оnmormвntaюi. Unora li s-au tгiat capetele, alюii s-au mutat din viaюa aceasta fiind uciєi cu pietre, alюii pentru credinюг єi-au dat sufletul оn nenumгrate єi felurite munci; toюi au suferit mucenicia lui Hristos. Dar nimeni nu va оndrгzni sг spunг de unii ca aceєtia cг moartea lor a fost necinstitг…”. (Omilii la Facere, omilia LXVI, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 324)

 

„ Cinstitг este оnaintea Domnului moartea cuvioєilor Lui (Ps., 115, 5). Єi dupг cum Scriptura a numit cinstitг moartea cuvioєilor, tot aєa a numit rea moartea pгcгtoєilor! Ascultг! Rea este moartea pгcгtoєilor (Ps., 33, 20). Deci dacг un om este lipsit de virtute, moartea lui este rea, fie cг moare оn casг, fie cг stau la cгpгtвiul lui femeia, copiii, prietenii єi cunoscuюii; dar dacг este virtuos, moartea lui este cinstitг, fie cг moare оn юarг strгinг, fie cг moare pe pгmвntul gol.” (Omilii la Facere, omilia LXVI, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 324)

 

„Chiar de-ar cгdea оntre tвlhari, chiar de-ar fi mвncat fiarele sгlbatice, dacг este virtuos, moartea lui este cinstitг. Spune-mi, nu i s-a tгiat capul lui Zaharia? Єtefan, cel dintвi care a pus cununa de mucenic, nu єi-a sfвrєit viaюa fiind ucis cu pietre? Lui Pavel nu i s-a tгiat capul? Petru n-a primit pedeapsa crucii, fiind rгstignit altfel decвt Stгpвnul, cu capul оn jos? Єi nu sunt, oare, pentru asta toюi cвntaюi єi lгudaюi оn toatг lumea?

Gвndindu-ne la toate acestea, sг nu plвngem nici pe cei care mor оn югri strгine, dar nici sг fericim pe cei care-єi sfвrєesc viaюa оn paturile lor; ci, urmвnd canonul Dumnezeieєtii Scripturi, sг fericim pe cei ce au murit ducвnd viaюг virtuoasг єi sг plвngem pe cei ce au murit оn pгcate. Dupг cum cel virtuos se mutг la o viaюг mai bunг unde primeєte rгsplata ostenelilor sale, tot aєa cel pгcгtos, dupг ce a primit chiar de aici de pe pгmвnt arvuna pedepselor, dг socotealг dincolo de faptele sale єi este dat muncilor celor cu neputinюг de оndurat”. (Omilii la Facere, omilia LXVI, II, оn col. PSB, vol. 22, pp. 324-325)

 

„Dreptul care a ieєit din aceastг lume, chiar cвnd nimeni nu ia parte la оnmormвntarea sa, va rгmвne cu оngerii, dar pгcгtosul care a murit оn pгcatul sгu, sг aibг tot oraєul оn convoi, nu va avea nici un folos.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXII, 5, p. 319)

 

„Sг ne bucurгm deci єi noi, iubiюilor, cвnd vedem vreun drept plecвnd dintre noi єi cu atвt mai mult sг ne bucurгm cвnd оl vedem plecвnd pe cel deznгdгjduit. Unul pleacг pentru a primi platг pentru ostenelile sale, iar celгlalt pentru cг o datг cu plecarea lui a tгiat din pгcatele pe care urma sг le mai facг. Dar poate cг s-ar fi schimbat оn viaюa pe care ar mai fi trгit-o, spui tu. Dacг ar fi fost sг se schimbe desigur cг nu l-ar fi luat Dumnezeu dintre cei vii, El care оn toate poartг de grijг pentru mвntuirea noastrг. Deci, dacг el urma sг-L mulюumeascг pe Dumnezeu оn viitor, de ce oare nu l-a lгsat? Deci, dacг El оi lasг оn viaюг pe cei ce nu se schimbг, atunci cu cвt mai mult nu-I va lгsa pe cei care se schimbг?

Aєadar, sг piarг dintre noi bocetele єi sг conteneascг orice suspin. Pentru toate sг-I mulюumim lui Dumnezeu єi sг le facem pe toate fгrг cвrtire. Sг fim veseli, sг-I mulюumim, ca astfel sг ne bucurгm єi de veєnicele Lui bunгtгюi (…)” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, p. 164)

 

„Chiar dacг-єi sfвrєeєte viaюa оn pustiu, fгrг sг fie cineva care sг-i оnchidг ochii, fгrг sг-i stea cineva la cгpгtвi, el pleacг de aici avвnd drept оnmormвntare fru­moasг оndrгznirea lui оnaintea lui Dumnezeu. Are convoi mi­nunat de оnmormвntare; оngerii sunt lвngг el єi-i оnsoюesc sufle­tul, aєa cum am arгtat mai оnainte dвnd pildг pe Lazгr (Luca 16, 22), iar оn urma lui lasг mii єi mii de oameni care-i laudг viaюa. De lasг dupг el copii, toюi locuitorii oraєului vor fi sprijinitorii єi purtгtorii lor de grijг, cгci rгsplгtesc copiilor ceea ce datorau tatгlui. Cel ce moare оnsг оn pгcate, cu fapte de lгcomie pe sufletul lui, de lasг copii la moartea lui, оi lasг moєtenitorii urii celorlalюi oameni, оi lasг printre duєmani. Iar dacг moare fгrг de copii, lasг оn urma sa veєnicг acuzare cu casele sale, cu moєiile sale pe care le-a dobвndit prin jaf єi lгcomie. Cu omul drept nu se оntвmplг asta. Chiar moartea оi aduce mare cвєtig: amintirea virtuюii lui e de folos tuturor celor vii, cг оi face mai buni. Omul rгu, оnsг, este pedepsit єi pentru rгul ce-l face dupг moarte. Cг nu numai cвt trгieєte, ci єi dupг moarte vгtгmг pe mulюi, lгsвnd pretutindeni dovezi de lгcomia lui.

Cunoscвndu-le dar pe toate acestea, sг nu socotim nefericiюi pe cei care mor printre strгini, ci pe cei care mor оn pгcate; єi nici sг nu fericim pe cei care mor оn casa lor, pe patul lor, ci pe cei care mor оn virtute. Sг ne оngrijim deci de virtute єi sг fugim de pгcat.” (Cuvвnt de laudг la Sfвnta mare Muceniюг Drosida єi despre aducerea aminte de moarte,V, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 509)

 

,,Moartea bogatului este moarte єi оnmormвntare, pe cвnd moartea sгracului, plecare, mutare spre o viaюг mai bunг, drum de la lupte la premiu, de pe mare оn port, de pe cвmpul de luptг la trofee de biruinюг, de la osteneli la cununi. Au plecat amвndoi acolo unde sunt cele ce cu adevгrat sunt. A luat sfвrєit spectacolul, au cгzut mгєtile.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 136)

 

„Moartea ni se oferг nouг sub trei forme diferite. Pentru cel lumesc legat de lucrurile pгmвnteєti, ea se aratг ca єi sfвrєitul, оntunericul, neantul a tot ce cautг el cu atвta lгcomie. Pentru pгcгtos ea оєi aratг groaza mвntuitoare, care-l оnsoюeєte єi-l urmeazг. Creєtinului credincios ea nu-i lasг sг vadг decвt pace, bucurie, libertate, fericire plгcutг єi veєnicг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 261)

MOARTEA (vгmile vгzduhului)

 

„Dupг ieєirea noastrг din viaюa aceasta vom оntвlni vrгjmaєi. Оl vom оntвlni pe diavol єi puterile lui, care ameninюг єi lovesc єi vor sг-i omoare pe cei care s-au izbгvit din Egiptul оnchipuit єi au trecut Marea Roєie a vieюii.

Sг nu ne temem оnsг. Cгlгuzг pe calea noastrг єi cгpetenie оn lupta pe care o ducem nu-1 avem pe Moise, ci pe Hristos.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 70)

 

„Cгci, aєa cum soarele curat єi strгlucitor urcг pe cer, la fel єi sufletul curat care pгrгseєte trupul urcг оn strгlucire, оnsoюit de оngeri, la оmpгrгюia lui Dumnezeu.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 97)

 

„… la cer unde ne vom sui єi cвtг fricг vom avea de duєmanii vгzduhului.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 46-47)

 

„Cг fac dracii vгzduhului cercetare mare pentru pгcate єi mai vвrtos de toate pentru curvie.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 96)

 

„Se teme єi sufletul cвnd vrea sг se despartг de trup cг fiindu-i a merge la judecata cea оnfricoєгtoare єi negreєitг a lui Hristos, pentru aceea оi este fricг єi tremurг єi se ispiteєte sг fugг din mвinile оngerilor. De vreme ce atunci orice va fi luat de la cineva sau a lгcomit sau cuiva va fi fost vrгjmaє sau drept sau strвmb sau alt rгu a fгcut cuiva, оnaintea lui stau toюi pвrвєi (diavolii – n.n.) єi cu amar оl pedepsesc.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 124-125)