OMUL (deosebirea dintre oameni)

 

„Omul se deosebeєte de om nu prin naturг, ci prin intenюia rezultatг din liberul arbitru.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia X, p. 102)

OMUL (starea exterioarг a omului descoperг starea interioarг a lui єi o оnrвureєte pe aceasta)

 

„Vedeюi cг starea exterioarг este o dovadг a evlaviei care este оn inimг?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LIII, 3, pp. 261-262)

OMUL (Dumnezeu ne-a оnzestrat cu multe daruri pe care trebuie sг le folosim spre slava Lui єi mвntuirea noastrг)

 

„Юi-a creat ochiul? Fг-l pe acesta folositor lui Dumnezeu єi nu diavolului. Cum sг faci acest lucru? Privind fгpturile Lui, lгudвndu-L єi slгvindu-L, єi, totodatг, pгzindu-l de vederea femeilor. Юi-a dat mвinile? Foloseєte-le pentru a-L mulюumi pe El єi nu pe diavol, adicг nu оn furturi єi оnєelгciuni, ci оn binefaceri єi оn milostenii; юine-le оntinse оn rugгciuni neоncetate єi ridicг-i pe cei cгzuюi. Юi-a fгcut urechile? Nu le folosi pentru ascultarea versurilor celor оntortocheate, nici оn ascultarea vorbelor celor necuviincioase, ci: tot cuvвntul tгu sг fie despre legea Celui Preaоnalt (Sir., 9, 15), єi iarгєi: Stai оn tovгrгєia celor bгtrвni єi cu cel оnюelept te uneєte. Tot graiul dumnezeiesc pofteєte a-l auzi єi pildele оnюelegerii sг nu treacг de la tine (Sir., 6, 35-36). Юi-a fгcut gurг? Ei bine, aceasta sг nu vorbeascг nimic din cele ce nu se cuvin, ci sг cвnte psalmodii, imnuri єi cвntгri duhovniceєti, sau cum e spus undeva: Din gura voastrг sг nu iasг nici un cuvвnt rгu, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinюг, ca sг dea har celor ce ascultг (Ef., 4, 29), adicг sг fie spre zidire єi nu spre smintealг, sг fie spre laudг, iar nu spre hulirea aproapelui, sг nu fie spre urzirea de viclenii, ci cu totul dimpotrivг. Юi-a fгcut picioare, nu pentru a alerga spre rele, ci spre lucruri bune. Юi-a fгcut stomac, nu ca sг-l faci sг plezneascг de-atвtea mвncгruri, ci pentru a putea trгi єi cugeta. Юi-a dat dorinюa trupeascг nu pentru a te tгvгli оn curvii єi preacurvii, ci spre a naєte copii, pentru continuarea neamului omenesc. Юi-a dгruit minte, nu pentru a-L blestema, nici pentru a fi bвrfitor, ci serios.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XI-a, pp. 203-204)

OMUL (psihic)

 

,, Darг omul cel sufletesc (psihic) nu primeєte cele ale Duhului. Dupг cum cu ochii aceєtia trupeєti nimeni n-ar putea afla cu siguranюг cele din ceruri, tot aєa єi psihicul singur nu primeєte cele ale Duhului. Єi ce spun eu cг ochii trupeєti nu pot vedea cele din ceruri, cвnd nici chiar cele de pe pгmвnt nu le vгd toate? Cгci, de pildг, privind din depгrtare un turn pгtrat, ei оl iau ca rotund. Deci aceastг pгrere nu este nimic altceva decвt amгgirea ochilor. Tot aєa єi cвnd cineva ar оncerca sг vadг cu cugetul lucrurile cele departe de noi, se va face de rвs, fiindcг nu numai cг nu le-ar vedea aєa cum sunt ele de fapt, ci оncг i s-ar pгrea cu totul altfel decвt sunt.

Pentru aceea a єi adгogat apostolul: Cг nebunie sunt lui. Aceasta nu din pricina firii lucrurilor, ci din slгbiciunea sufletului, care nu poate ajunge la mгrimea lor prin privirile sale proprii. Apoi adaogг єi pricina pentru care nu poate, zicвnd: єi nu le poate cunoaєte, cгci duhovniceєte se judecг, adecг cele vorbite au nevoie de credinюг, єi a le pricepe prin vorbe nu se poate, fiindcг mгrimea lor covвrєeєte cu desгvвrєire micimea cugetului nostru.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 70-71)

 

,,Omul sufletesc nu poate cunoaєte cele Dumnezeieєti, єi pentru aceea zicea: Cг cine a cunoscut mintea Domnului?, spunвnd cг gвndul nostru despre aceste оmprejurгri este gвndul lui. Dar єi cuvintele: care sг оnveюe pre el nu le-a adгogat cum s-ar оntвmpla, ci faюг de ceea ce a spus mai оnainte, cг cel duhovnicesc de nimenea se judecг. Dacг nimгnui оi este cu putinюг a єti mintea lui Dumnezeu, cu atвt mai mult оncг a оnvгюa єi оndrepta, cгci aceasta vor sг zicг cuvintele care sг оnveюe pre el. Ai vгzut cum pretutindeni scoate afarг оnюelepciunea lumeascг єi cum pe cea duhovniceascг o aratг ca єtiind mai multe єi mai mari?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 71-72)

OMUL (credincios)

 

„Dar omul care vrea sг-єi cвєtige mвntuirea sa gustг alte plгceri; el nu este neliniєtit de rivali. Toюi, dimpotrivг, toюi se bucurг de fericirea lui; nu numai cei pe care-i оndatoreazг, ci єi cei ce-l vгd. El nu este tulburat de nici o patimг: nici de mвnie, nici de tristeюe, nici ura nu vine sг-i asalteze sufletul lui; mare este mulюumirea conєtiinюei lui, mare nгdejdea sa оn bunurile viitoare; slava sa este strгlucitг єi mult mai mare bunгvoinюa pe care i-a arгtat-o Domnul. El nu se teme de nici o piedicг, nici de prгpastie, el n-are nici o fricг; ci este оntr-un port singur єi liniєtit, unde respirг un aer dulce єi senin.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVII, 3, p. 469)

OMUL (duhovnicesc)

 

„Aєa sunt ochii cei duhovniceєti! Nici nu pot vedea aєa de bine cele vгzute ochii aceєtia trupeєti, cum vгd cei duhovniceєti cele ce nu se vгd, cele ce nu existг оncг.” (Omilii la Facere, omilia X, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 120)

 

„Ai vгzut, iubite, cг ceea ce-юi spuneam la оnceput se vгdeєte єi acum? Cвnd cineva e оnflгcгrat de dorul de Dumnezeu nu mai vrea sг vadг cele ce cad sub ochii aceєtia trupeєti. Are alюi ochi, adicг ochii credinюei єi priveєte necontenit numai la cele de sus єi numai la acelea оєi are aюintitг mintea; merge pe pгmвnt ca єi cum ar trгi оn ceruri; lucreazг pe toate оn aєa chip, cг nimic din cele omeneєti nu-i pune piedicг pe drumul virtuюii. Unul ca acesta nu se uitг la strгlucirile vieюii acesteia, nici la cele grele єi potrivnice; pe toate le trece cu vederea єi se grгbeєte spre patria lui. Єi dupг cum un om care aleargг cu multг iuюealг pe un drum nu vede pe nici unul din cei pe care-i оntвlneєte, chiar de s-ar izbi de mii de ori cu ei, ci оєi are gвndul aюintit numai la drum, trece cu uєurinюг pe lвngг toate єi se grгbeєte spre scopul urmгrit de el, tot aєa єi cel care se sileєte sг meargг pe drumul virtuюii, cel care doreєte sг se ridice de pe pгmвnt la cer, lasг jos pe toate cele ce se vгd, se face una cu drumul єi nu se opreєte, nici nu e юinut de ceva din cele ce se vгd, pвnг ce nu ajunge sus pe culme. Un om cu un astfel de suflet dispreюuieєte uєor toate cele ce par оnfricoєгtoare оn lumea aceasta. Unul ca acesta nu se teme nici de sabie, nici de prгpastie, nici de dinюii fiarelor, nici de chinuri, nici de mвinile cгlгilor, nici de cele pline de tristeюe din viaюг; de vede pe jos aєternuюi cгrbuni aprinєi sare pe ei ca єi cum ar vedea livezi єi grгdini cu flori; de vede cг i se aduce alt chip de chinuri, nu-єi pierde rгsuflarea la vederea lor, nici nu-єi оntoarce faюa. Dorul de cele viitoare оi mutг mintea de pe pгmвnt la cer; єi, ca єi cum ar avea оn zadar єi fгrг rost trup, aєa este mai presus de suferinюe; оntrarmat cu harul cel de sus, nici nu simte durerile trupeєti”. (Omilii la Facere, omilia XXVIII, VI, оn col. PSB, vol. 21, pp. 360-361)

 

„ Voi, cei duhovniceєti. Cel ce pгcгtuieєte este om, iar cei drepюi sunt cei duhovniceєti. Pe cel dintвi оl numeєte dupг firea sa, iar pe cei din urmг – dupг virtutea lor: iar depгrtarea dintre om єi cel duhovnicesc este mare. Voi, cei duhovniceєti. De eєti duhovnicesc, aratг-mi tгria ta nu numai mвntuindu-te pe tine, ci єi pe mine, ci єi dвnd ajutor celor cгzuюi – cг asta aratг omul duhovnicesc: a nu trece cu vederea mгdularele sale, lгsвndu-le оn pгrгsire. ” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, pp. 121-122)

 

„Dar cвnd un suflet este cuprins de focul divin, nimic pгmвntesc nu-l mai atinge, el este nesimюitor la faima bunг sau rea, el merge unde-l mвnг flacгra din el.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXIV, 1, p. 161)

 

„Deєi, veюi zice voi, adesea oamenii duhovniceєti sunt оn tristeюe, dar aceastг tristeюe este mai dulce єi mai plгcutг decвt bucuria. Cain a fost trist, dar nobleюea lui era cu totul lumeascг. Pavel la fel a fost оntristat, dar оntristarea pe care o avea el era dupг Dumnezeu. Tot ceea ce este duhovnicesc produce mare bine; tot ceea ce este pгmвntesc produce mari rele.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXV, 5, p. 390)

 

„Aceasta оnseamnг a fi duhovnicesc, adicг a depгrta toate pгcatele.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, p. 226)

 

„Єi trupul оl vom putea face duhovnicesc, precum єi dacг ne trвndгvim, chiar єi sufletul оl vom face trupesc. Deci, fiindcг nu la voia naturii a lгsat acest dar, ci l-a оncredinюat liberei tale voinюe, оюi stг оn putere de a deveni trupul duhovnicesc sau sufletul trupesc, cгci totul depinde de tine. Pгcatul nu se mai luptг acum cu legea minюii noastre, nici nu ne mai robeєte ca mai оnainte, ci toate acelea au оncetat єi au fost rгpuse de harul Duhului, care a fгcut ca patimile sг se teamг єi sг tremure.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, p. 243)

 

„Dupг cum prin оnsoюirea focului cu fierul, foc devine єi fierul, rгmвnвnd totuєi оn propria sa naturг, tot aєa єi trupul credincioєilor, care au оn ei Duhul, se preface оn aceeaєi energie cu El, adicг devine duhovnicesc, єi deєi din toate pгrюile este rгstignit, el totuєi este оnaripat, оmpreunг cu sufletul, cum de pildг era trupul celui ce grгia acestea. De aceea el оєi bгtea joc de orice desfгtare єi plгcere, єi se simюea mulюumit єi оncвntat оn foame єi bгtгi, єi cвt timp era оntemniюat, nici cг se supгra оntru ceva pгtimind acestea! De aceea єi zicea el: Cгci necazul nostru de acum, uєor єi trecгtor, ne aduce nouг, mai presus de orice mгsurг, slava veєnicг covвrєitoare (II Corinteni 4, 17), fiindcг atвt de bine оєi dгscгlise trupul sгu, оncвt sг cгlгtoreascг оmpreunг cu Duhul.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, p. 246)

 

,, Dar cel duhovnicesc judecг toate, ci el de nimenea se judecг (1 Cor. 2, 15). Cel ce vede, fireєte cг vede toate, pвnг єi pe cele ale celui ce nu vede, pe cвnd ale lui nu le vede nimeni dintre cei ce nu vгd. Tocmai aєa se petrec lucrurile acum, cвnd noi єi pe ale noastre, єi pe ale necredincioєilor le єtim pe toate, iar aceia nu єtiu nimic din ale noastre. Noi єtim care este firea lucrurilor de acum, care este preюul celor viitoare, ce va deveni lumea dupг aceasta, єtim ce vor suferi pгcгtoєii, єi pentru ce se vor bucura drepюii; єtim cг cele de aici nu sunt vrednice de nimic єi оnfruntгm micimea lor – cгci a le judeca оnseamnг єi a le оnfrunta, a le dispreюui – єtim, de asemenea, cг cele viitoare sunt nemuritoare єi оn veci stгtгtoare.

Toate acestea le єtie cel duhovnicesc, єtie єi ce va suferi єi cel sufletesc ducвndu-se de aici, єtie єi pentru ce se va bucura credinciosul, din care оnsг nimic nu єtie cel sufletesc (psihic). Pentru aceea, aducвnd єi o dovadг lгmuritг a celor spuse, zice: Cг cine a cunoscut mintea Domnului, care sг оnveюe pre el? Iarг noi mintea lui Hristos avem (1 Cor. 2, 10), adicг cele ce sunt оn mintea lui Hristos noi le єtim, єi єtim totodatг єi ceea ce el voieєte єi ce a descoperit. Fiindcг mai оnainte s-a zis cг Duhul a descoperit, apoi, ca sг nu dispreюuiascг cineva pe Fiul, a adгogat cг єi Hristos ne-a arгtat acestea, єi nu spunвnd cг noi єtim toate pe care le єtie el, ci cг toate pe care le єtim nu sunt omeneєti, ca sг poatг fi bгnuite, ci duhovniceєti єi ale minюii lui. Cгci mintea ce noi o avem pentru acestea este a lui Hristos єi, prin urmare, avem mintea lui Hristos, adicг cunoaєterea pe care o avem dupг credinюг pentru lucruri este cunoaєtere duhovniceascг, оncвt cu drept cuvвnt nu suntem judecaюi de nimenea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, p. 71)

 

,, Iar noi avem mintea Domnului, adicг avem minte duhovniceascг, Dumnezeiascг, nimic omenesc avвnd оn ea. Nu Platon, єi nici Pitagora, ci оnsuєi Hristos a insuflat оn mintea noastrг cele ale sale.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, p. 72)

 

,,… unul ca acesta se face duh, deєi este оmbrгcat cu trup. Cгci cвnd el nu are nimic trupesc, nimic greoi, nimic pгmвntesc pe lвngг dвnsul, este duhovnicesc, deєi este оmbrгcat cu trup, sau mai bine zis, este duhovnicesc cвnd toatг оncepгtura este a sufletului єi a duhului, єi nicidecum a trupului. Astfel se proslгveєte Dumnezeu; pentru care єi оn rugгciunea domneascг ni se porunceєte a zice: Sfinюeascг-se numele Tгu. Iar Hristos zice: Aєa sг lumineze lumina voastrг оnaintea oamenilor, ca vгzвnd lucrurile voastre cele bune, sг proslгveascг pre Tatгl vostru cel din ceruri (Mt. 5, 16). Astfel оl proslгvesc pe dвnsul єi cerurile, nu doar slobozind glas din ele, ci admirate fiind prin privirea lor, iar slava cгtre Ziditorul aducвnd.

Astfel оl proslгvim єi noi, sau mai bine zis, noi оl proslгvim mai mult decвt toate celelalte fгpturi, fiindcг putem dacг voim. Fiindcг cerul, ziua єi noaptea, nu slгveєte tot aєa pe Dumnezeu precum оl slгveєte sufletul cel sfвnt. Dupг cum cineva, uitвndu-se la frumuseюea cerului, zice: Slavг юie Dumnezeule, carele ai zidit un lucru aєa de frumos, tot astfel zice єi cвnd se uitг la virtutea unui bгrbat, ba оncг єi mai mult. Fiindcг nu toюi uitвndu-se la acele zidiri slгvesc pe Dumnezeu, cгci mulюi zic cг zidirile se fac de la sine, iar alюii pun оn seama dracilor zidirea lumii єi purtarea de grijг a ei, carii єi pгcгtuiesc foarte – pe cвnd, fiind vorba de virtutea unui bгrbat, nimenea va putea sг grгiascг astfel de prostii, ci fгrг vorbг el va slгvi pe Dumnezeu, єi va admira pe acel bгrbat pe care-l vede slujind lui єi vieюuind оn virtute. Cгci cine nu se va minuna vгzвnd pe un om ce se оmpгrtгєeєte de aceeaєi fire omeneascг, trгind оn mijlocul oamenilor, єi cu toate acestea, оntocmai ca єi diamantul, el nu se оncovoaie cгtre mulюimea patimilor! Cвnd el, gгsindu-se оntre foc єi fier, єi оntre fiarele cele sгlbatice, este totuєi mai tare ca diamantul єi-i biruieєte pe toюi prin buna cinstire? Cine nu se va minuna vгzвndu-l pe acela binecuvвntвnd cвnd este batjocorit, lгudвnd cвnd este grгit de rгu, rugвndu-se pentru cei ce-l nedreptгюesc, bine fгcвnd celor ce-l zavistuiesc єi-l rгzboiesc? Acestea єi altele ca acestea slгvesc pe Dumnezeu mai mult decвt cerurile. Cгci cerul vгzвndu-l elinii, nu se ruєineazг, dar vгzвnd bгrbat carele lucreazг virtutea єi adevгrata filosofie cu toatг strгєnicia, apoi оєi ascund faюa de ruєine єi se оnvinuiesc singuri. Fiindcг dacг cel ce se оmpгrtгєeєte de aceeaєi fire cu dвnєii se aratг atвt de оnalt, єi оncг mult mai оnalt decвt cerul de la pгmвnt, apoi fгrг voia lor vor cugeta cг tot ceea ce vгd, numai puterea dumnezeiascг o poate face. Pentru care єi zice Hristos:, Sг slгveascг pre Tatгl vostru cel din ceruri. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVIII, pp. 184-185)

 

„… de pildг, un om duhovnicesc, єi mii de rele sг-1 loveascг deodatг, de nici una din acestea nu este atins. Єi ce spun? Chiar sг vinг asupra lui sгrгcia, boala, batjocuri, clevetiri, rizilicuri, rгni, єi orice fel de pedeapsг, orice fel de batjocuri єi insulte, оnsг el fiind parecг afarг de lume, єi slobod de patimile trupului, va rвde єi-єi va bate joc de toate acestea.” „Nici un om trupesc nu va putea primi vreodatг harul Duhului.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXIV, p. 390)

 

„Pe cel ce pгcгtuieєte, el (Pavel – n.n.) оl numeєte om, pe cel ce face cele bune, оl numeєte – duhovnicesc: fiu al Duhului; acolo a pus el numele firii, aici numele faptei celei bune.” (Cuvвnt la Duminica a 18-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 139)

 

„Cвnd omul face ceva din cele plгcute lui Dumnezeu, se cheamг duhovnicesc, nu numindu-se aєa de la suflet, ci de la altг cinste mai mare, de la lucrarea Duhului. Cгci sufletul nu ne este nouг de ajuns spre a face fapte de nu vom dobвndi ajutorul Aceluia.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 87)

OMUL (trupesc)

 

„... sufletul singur nu numai cг nu poate face fapte bune, dar nici nu pricepe cele ce se grгiesc, ascultг: Omul firesc nu primeєte cele ale Duhului (I Cor., 2, 14). Єi precum numeєte trupesc pe cel ce slujeєte trupului, aєa numeєte sufletesc pe cel ce petrece оntru toate dupг gвndurile cereєti єi primeєte lucrarea Duhului. Єi precum am zis cвnd facem fapte bune ne numim duhovniceєti, aєa єi cвnd facem ceva nevrednic de neamul nostru cel bun єi ne оmpiedicгm, primim numirea de la firea cea proastг, adicг cea pгmвnteascг.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 87-88)

 

OMUL (duhovnicesc єi omul trupesc)

 

„Dupг cum cei ce sunt оnaripaюi cu duhul оl fac chiar єi pe trup duhovnicesc, tot aєa єi cei ce fug de duh, slujind pвntecelui єi plгcerilor, оl fac єi pe suflet trup, fгrг оnsг de a-i schimba prin aceasta esenюa, ci numai cг оnjosesc єi necinstesc fireasca lui nobleюe.

Acest mod de оntrebuinюare a cuvintelor se gгseєte єi оn Vechiul Testament оn multe locuri, unde sub denumire de trup se оnюelege viaюa aceea pгmвnteascг єi josnicг, оncгrcatг de plгceri absurde. Єi lui Noe de pildг оi zice Dumnezeu: Nu va rгmвne Duhul Meu pururi оn oamenii aceєtia, pentru cг sunt numai trup (Facerea 6, 3), deєi оnsuєi Noe era оmbrгcat cu trup. Оnsг vina nu sta оn aceea cг erau оmbrгcaюi cu trup, cгci aceasta era оn ordinea firii, ci оn aceea cг ei preferaserг viaюa trupeascг. De aceea єi Pavel zice: Cei ce sunt оn trup nu pot sг placг lui Dumnezeu, dupг care imediat adaugг: Dar voi nu sunteюi оn trup, ci оn Duh (8, 9), unde iarгєi nu vorbeєte de trupul obiєnuit, ci de trup ca victimг tвrвtг єi юinutг sub robie de patimi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, p. 244)

OMUL (pгcгtos)

 

„Cвnd ai de prisos оn cele trupeєti, iar nu оn cele duhovniceєti, cвnd virtuюile sufletului оюi lipsesc, cum nu eєti mai rгu decвt animalele necuvвntгtoare? Dг-mi un exemplu acum de cineva care a оntrecut prin rгutate pe cele necuvвntгtoare, pe cineva care trгieєte оn desfгtгri єi оn furturi, єi-юi voi rгspunde: iatг cг mai voinic decвt el este calul, mai puternic este porcul sгlbatic, mai iute este iepurele, mai frumos pгunul, mai оncвntгtoare voce are lebгda, cu mult mai mare este elefantul, nespus mai agerг este vederea vulturului єi mai bogate decвt el sunt toate pгsгrile. Atunci de unde reiese cг eєti vrednic sг stгpвneєti animalele cuvвntгtoare? Poate din cauzг cг ai raюiune? Dar nu-i aєa, pentru cг cel ce nu se foloseєte de ea e cu mult mai rгu decвt animalele; iar pentru cг are totuєi raюiune, dar se dovedeєte a fi mai prejos decвt animalele, ar fi fost cu mult mai bine dacг n-ar fi fost fiinюг raюionalг de la bun оnceput. Fiindcг nu-i tot una sг ia cineva stгpвnirea єi apoi s-o trгdeze, cu a nu o lua deloc. Iar dacг оmpгratul se dovedeєte a fi mai rгu decвt un om din garda sa, bine i-ar fi fost sг nu-єi mai fi pus pe trupul sгu purpura оmpгrгteascг. La fel єi оn cazul de faюг.

De aceea, єtiind noi cг fгrг virtute suntem mai rгi decвt animalele cele necuvвntгtoare, sг ne strгduim s-o dobвndim, pentru a deveni oameni єi chiar оngeri.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, p. 148)

 

„Єi sunt oameni atвt de ticгloєi cг-єi оmpodobesc casele de aici cu acoperiєuri de aur, cu pardoseli lucrate оn mozaic, cu picturi frumoase pe pereюi, cu coloane strгlucitoare єi cu toate celelalte podoabe, dar n-au nici o grijг de suflet; оl lasг sг stea mai pustiu decвt un han, plin de gunoaie, de fum, de miros greu, de pustietate nespusг. Pricina tuturor acestora? Cг nu arde оn sufletul lor necontenit fгclia оnvгюгturii. De asta sunt neglijate cele de neapгratг trebuinюг, iar cele de nici un preю, cinstite cu rвvnг mare. Nu spun aceste cuvinte numai pentru bogaюi, ci єi pentru sгraci. Cг єi sгracii оєi оmpodobesc adeseori dupг puterea lor casele єi-єi neglijeazг sufletul.” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 457)

 

„ Lгudaюi pe Domnul din ceruri, lгudaюi-L pe El оntru cele оnalte; lгudaюi-L pe El toюi оngerii Lui, lгudaюi-L pe El toate puterile Lui (Ps., 148, 1-2). Ai vгzut cг Оl laudг оngerii? Ai vгzut cг Оl laudг arhanghelii? Ai vгzut cг Оl laudг heruvimii єi serafimii єi puterile cele de sus? Cвnd David a spus: Toate puterile Lui, a cuprins оn aceste cuvinte tot poporul cel de sus. Ai vгzut, oare, undeva pe pгcгtos?

- Dar cum e cu putinюг sг-l vezi pe pгcгtos оn cer?, m-ar putea оntreba cineva.

- Haide, оnsг, sг te pogor єi pe pгmвnt, sг te duc єi la cealal­tг parte a corului lгudгtorilor lui Dumnezeu! Dar nici aici nu-1 vei vedea pe pгcгtos! Lгudaюi pe Domnul toюi cei de pe pгmвnt, balaurii єi toate adвncurile (Ps., 148, 1-2), fiarele єi toate dobitoacele, tвrвtoarele єi pгsгrile cele zburгtoare ( Ps.,148, 10).

Nu оn zadar єi nici la оntвmplare am tгcut dupг ce am spus cuvintele acestea. Mi s-a tulburat gвndul minюii mele єi mi-a venit sг lгcrimez cu amar єi sг mг vait tare. Spune-mi, te rog, poate fi, oare, ceva mai de plвns? Scorpionii, viperele, balaurii sunt chemaюi sг laude pe Fгcгtorul lor єi numai pгcгtosul lipseєte de la acest sfвnt cor!

Єi pe bunг dreptate! Pгcatul este o fiarг vicleanг єi neоm­blвnzitг; nu-єi aratг rгutatea sa numai оmpotriva trupurilor care sunt оmpreunг slujitoare cu pгcatul, ci-єi varsг veninul vicleniei sale єi оmpotriva slavei Stгpвnului. Din pricina voastrг, spune Scriptura, este hulit numele Meu оntre neamuri (Isaia 52, 5; Rom., 2, 24). Asta e pricina cг profetul David a alungat pe pгcг­tos din оntreaga lume, ca dintr-o patrie sfвntг, єi 1-a pus sг locu­iascг оn afara hotarelor ei. Aєa face un bun muzicant: оnlгturг de la chitara sa o coardг discordantг, pentru ca nu cumva sг strice armonia celorlalte coarde; aєa face un doctor priceput: taie mгdularul putred, ca nu cumva de la el sг se оntindг boala єi la celelalte mгdulare sгnгtoase; tot aєa a fгcut єi profetul David: a оnlгturat, ca pe o coardг discordantг, ca pe un mгdular bolnav, pe pгcгtos din tot corpul creaюiei.” (Omilia rostitг cвnd a fost hirotonit preot, cгtre sine, cгtre episcop єi cгtre mulюimea de popor, оn vol. Despre preoюie, pp. 160-161)

...........................................................................................................

„Eu sг-юi spun ce lucru este omul. Omul este un dobitoc prost care se stricг оn puюinг vreme.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 17)