PAGUBELE (suportarea cu uєurinюг a rгpirii bunurilor proprii)

 

„… dacг un nebun smulge din mвna cuiva sabia єi se omoarг, cine-i cel care suferг rгul? Cel care a smuls sabia sau cel cгruia i s-a smuls sabia? Negreєit cel care a smuls sabia. Tot aєa sг cugetгm єi de rгpirea averilor”. (Omilii la Matei, omilia LI, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 597)

 

„Dar dacг cel jefuit, cel care pare оnvins, rabdг ca un filozof, el este biruitorul, el poartг cununa. Оn orice оmprejurare e mai bine sг fii оnfrвnt; єi acesta e cel mai bun chip de victorie. Dacг te jefuieєte cineva, dacг te bate, dacг te invidiazг єi dacг nu mergi оmpotriva lui єi eєti biruit, atunci tu eєti biruitorul”. (Omilii la Matei, omilia LXXXIV, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 953-954)

 

„Dacг noi, auzind de vreo pagubг, nu ne tulburгm, ci zicem: Binecuvвntat fie Dumnezeu, atunci fireєte cг am cвєtigat cu mult mai multe decвt am pierdut.

Nu atвta va cвєtiga cel ce оєi cheltuieєte averile cu cei sгraci, cel ce cerceteazг єi cautг pe cei sгraci, cel ce оmprгєtie ceea ce are celor flгmвnzi, pe cвt vei cвєtiga tu prin aceastг vorbг. Fiindcг nici pe Iov nu-l admir atвt pentru cг deschidea casa sa celor ce erau lipsiюi, pe cвt mг minunez єi-l vestesc cu glas mare ca pe unul ce a suferit cu mulюumire pierderea averilor. Tot aceasta s-ar putea vedea єi оn pierderea copiilor lui, cгci nici aici nu a luat platг mai micг decвt cel ce a ridicat pe jertfelnic pe fiul sгu, fiindcг vгzвndu-i morюi sub dг­rвmгturile caselor, el a mulюгmit iubitorului de oameni Dumnezeu.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia I, p. 13)

 

„Оncercaюi, dacг nu credeюi, оncercaюi vг rog, єi veюi vedea slava lui Dumnezeu. Cвnd юi se оntвmplг ceva supгrгtor, dг imediat milostenie, mulюumeєte lui Dumnezeu cг s-a оntвmplat aєa, єi vei vedea cвtг bucurie vei avea. Cвєtigul spiritual chiar de ar fi cвt de mic, totuєi este atвt de mare оncвt poate sг astupe orice pagubг trupeascг. Cвt timp ai sг dai lui Hristos, te оmbogгюeєti. Spune-mi, te rog, dacг tu fiind prгdat s-ar apropia de tine оmpгratul єi юi-ar оntinde mвna cerвndu-юi sг-i dai ceva, oare nu te-ai crede pe sine-юi mai bogat decвt toюi bogaюii pгmвntului, cвnd chiar nici dupг atвta sгrгcie, nu se ruєineazг de tine оmpгratul cerвndu-юi milostenie? Nu te rгpi єi tu o datг cu rгpirea averilor tale; stгpвneєte-te єi vei stгpвni viclenia diavolului. Ai putinюa de a cвєtiga lucruri mari. Sг dispreюuim deci bogгюia, ca sг nu dispreюuim sufletul.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia III, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 197)

 

„Curajul cu care suferim pierderea averilor ne aduce un mai mare fruct decвt dacг facem milostenie. Aceasta o aratг exemplul lui Iov. Cвnd era bogat, el deschidea casa sa sгracilor єi оmpгrюea averile sale cu ei; dar el nu era atвt de mare pe cвt timp deschidea casa sa sгracilor ca atunci cвnd le fгcea cunoscutг cгderea sa fгrг a murmura. El nu era atвt de mare cвt timp оmbrгca pe sгraci cu lвna oilor sale, ca atunci cвnd, vгzвnd cг focul cerului nimicise toate turmele sale, mulюumea lui Dumnezeu. Bogat, el fгcea milostenie; devenit sгrac, el arгta оnюelepciunea sa. Оn prima stare, el ajuta pe cei nenorociюi; оn a doua, mulюumea lui Dumnezeu. El n-a zis оn sine оnsuєi: cвt de mare este aceastг pierdere! Au fost nimicite turmele cu care nutream mii de sгraci. Dacг eu n-aє fi fost vrednic de a mг bucura de bogгюiile mele, nu trebuiau cel puюin sг fie cruюate pentru folosul acelora cгrora le fгceam bine. El n-a zis nimic єi nici n-a cugetat ceva de acest fel, cгci єtia cг Providenюa Divinг rвnduieєte totul pentru folosul nostru. Єi pentru ca sг vг conving cг dгdu o loviturг mai dureroasг diavolului, cвnd, despoiat de tot, mulюumea lui Dumnezeu, decвt cвnd fiind оncгrcat de averi uєura suferinюele semenilor sгi, luaюi aminte cг atunci cвnd era bogat, diavolul putea sг aibг vreo оndoialг, deєi falsг, de virtutea sa, pentru ca sг zicг: Oare оn zadar se teme Iov de Dumnezeu? (Iov I, 9). Dar cвnd el оi luг totul єi cвnd оl vгzu pururea credincios faюг de Dumnezeu, acest rar exemplu de rгbdare оi оnchise gura, el rгmase mut, pentru cг atunci, fгrг оndoialг, dreptul se aratг cu mult mai mare єi mai de admirat, cгci a suporta cu curaj єi mulюumire pierderea tuturor averilor este cu mult mai lгudabil decвt a face milostenie.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, pp. 26-27)

 

„Dacг mulюumeєte lui Dumnezeu pentru aceastг pierdere, va merita o mai bunг bunгvoinюг din partea lui Dumnezeu: el nu va primi numai оndoit ca Iov, dar оnsutit оn viaюa veєnicг. Dacг el suferг aici pe pгmвnt, curajul de a suporta toate suferinюele sale оi va reda оn cealaltг lume un mai mare tezaur: Dumnezeu, chemвndu-l la lupte mai mari, a оngгduit ca sг treacг de la bogгюie la cea mai din urmг sгrгcie. Focul cerului a cгzut peste casa ta, ea a ars toatг, el a consumat toate averile tale; adu-юi aminte ce i s-a оntвmplat lui Iov, mulюumeєte lui Dumnezeu care n-a оmpiedicat aceastг оntвmplare, cu toate cг ar fi avut putere, єi vei fi mai cu abundenюг rгsplгtit, decвt dacг ai fi depus toate averile tale оn mвinile celor sгraci.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, p. 27)

 

„Ai fost pгgubit оn avere? Mulюumeєte єi nu te uita numai la supгrarea pricinuitг de pagubг, ci єi la cвєtigul venit din aceastг mul­юumire. Dacг ne orвnduim cugetul оn felul acesta, nici una din nenorocirile оntвmplate nu ne va оntrista, ci vom avea folos de pe urma acelora ce par a fi triste.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, p. 97)

 

„Spune-mi, aєadar, cu ce anume te-a supгrat vrгjmaєul tгu? Ce юi-a fгcut de nu vrei sг te оmpaci cu el? Юi-a furat bani? Dar dacг tu оnduri cu rгbdare nedreptatea fгcutг, vei fi rгsplгtit de Dumnezeu foarte mult, ca єi cum ai fi оmpгrюit acei bani la sгraci. Pentru cг fie dai milostenie sгracilor, fie оnduri nedreptatea, sгvвrєeєti aceeaєi faptг bunг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 242)

 

„Юi-a furat hoюul banii? Nu fura єi tu de la tine mвntuirea. Pentru cг atunci cвnd te mвnii оmpotriva celui care юi-a fгcut rгu, оюi faci юie cel mai mare rгu, cгci rгul acesta nu este trupesc, ci sufletesc. Hoюul юi-a furat lucruri materiale, bogгюie trecгtoare, pe care mai devreme sau mai tвrziu tot aveai sг o pierzi, dar tu furi de la tine bogгюia veєnicг єi bunгtгюile cereєti nestricгcioase.

Te-a оntristat diavolul prin paguba pe care юi-a pricinuit-o? Оntristeazг-1 єi tu, bucurвndu-L pe Dumnezeu. Cel mai bine este sг nu te оntristezi deloc. Оn felul acesta, оl rгneєti pe diavol. Iar el, vгzвnd cг оl dispreюuieєti, оmpreunг cu vicleniile sale, va fugi ruєinat. Aєadar, este mai vrednic de laudг cel care оєi pierde averea єi Оi mulюumeєte lui Dumnezeu, decвt acela care nu оєi pierde averea ci face milostenie, mulюumindu-I lui Dumnezeu. Pentru cг cel de-al doilea, pe de o parte, se bucurг de laudele celorlalюi, de mulюumirea conєtiinюei єi de nгdejdea rгsplгюii, iar pe de altг parte, оmparte banii cu voia sa, dupг ce s-a pregгtit sufleteєte pentru aceasta. Оnsг cel dintвi pierde totul dintr-odatг, cu violenюг єi fгrг voia sa, fiind nepregгtit sufleteєte pentru aceastг pierdere. Єi aєa cum оюi dai seama, oferirea de bunгvoie nu este amarг єi grea ca pierderea fгrг voie. Єi nici nu este o aєa de mare izbвndг sг dispreюuieєti banul dupг ce te-ai pregгtit vreme оndelungatг pentru aceasta, cum este sг suferi cu rгbdare pierderea venitг pe neaєteptate.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 271-272)

 

„Юi s-au luat banii? Spune: Gol am ieєit din pвntecul mamei mele, gol voi pleca de aici (Iov, 1, 21). Adaugг єi cuvвntul Apostolului: Nimic n-am adus оn lume; єi este vгdit cг nu putem nici scoate ceva din ea (1 Tim., 6, 7). (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 4, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 241)

 

„Furatu-юi-a banii sau hainele? Pentru rгpirea averii tale, de vei rгbda vitejeєte єi vei mulюumi lui Dumnezeu, atвta vei lua platг de la Dumnezeu, ca єi cum ai fi dat milostenie sгracilor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 54)

 

„Cвnd vom pierde bani sг nu ne оntristгm, ci sг zicem: binecuvвntat fie Dumneze u, cг-i va socoti pe cei ce-i pierdem ca єi cвnd i-am fi dat sгracilor. De vreme ce de Iov nu atвta ne mirгm cг fгcea multг milostenie, ca єi cum ne mirгm de rгpirea avuюiilor lui, cвnd a rгbdat cu mulюumire, zicвnd: Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvвntat. Оmpreunг cu Avraam va sta, cu Iacob se va propovгdui cine va pгzi cuvвntul acesta. Deci cвnd юi se va оntвmpla din lucrarea diavolului sг pierzi aurul tгu єi averea ta sau de la hoюi sau din altг оntвmplare, mulюumeєte lui Dumnezeu єi nu te du la vrгjitori, єi atunci оndoitг ranг vei da diavolului, cгci n-ai grгit de rгu єi va fugi de la tine єi nu te va mai necгji, cгci cunoaєte cг mulюimea єi rгbdarea ta оюi cвєtigг cununi mai luminate de la Dumnezeu. Єi aєa, Iov, cu rгbdarea оndoitг, a luat cele ce a pierdut. Iar tu, de vei rгbda, nu numai оndoite vei lua, ci єi оnsutite, de nu vei cвrti, єi viaюa de veci оn Оmpгrгюia Cerurilor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 132-133)

 

PARFUMURILE ЄI MIRESMELE

 

,,Ostaє eєti єi tu, ostaє duhovnicesc! Iar un astfel de ostaє nu doarme оn pat de fildeє, ci pe pгmвnt. Nu se unge cu miruri, cu parfumuri! Dupг ele aleargг desfrвnatele, stricaюii, cei ce joacг pe scenг, cei ce nu se оngrijesc de sufletul lor. Tu nu trebuie sг miroєi a parfum, ci a virtute! Nimic nu-i mai curat decвt un suflet care are un trup ce miroase a parfum. Parfumatul trupului єi al hainelor este semnul duhorii lгuntrice єi al necurгюiei. Cвnd diavolul se nгpusteєte ca sг strice sufletul єi sг-l moleєeascг, atunci оntipгreєte єi оn trup, cu ajutorul parfumurilor, murdгria stricгciunii lui. Dupг cum cei care au necontenit guturai єi le curge nasul, оєi murdгresc єi hainele єi mвinile єi faюa pentru cг оєi єterg mereu nasul, tot astfel єi sufletul оntinde asupra trupului rгutatea stricгciunii lui. Ce lucru mare єi bun оюi poюi оnchipui despre un om care miroase a parfum, care se aseamгnг cu o femeie, dar, mai bine spus, cu o desfrвnatг, cu unul care єi-a ales ocupaюia de dansator? Sг-юi miroasг sufletul a parfum duhovnicesc, ca sг-юi fii de folos єi юie, єi celor din jurul tгu!” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 39-40)

 

„Nimic nu nimiceєte atвta vigoarea sufletului, nimic nu-l moleєeєte atвta cвt mirosirea parfumurilor plгcute. Dar mi-ar obiecta cineva:

- Ce vrei sг spui? Trebuie sг-mi facг plгcere murdгria?

- Nu spun asta, dar sг nu fie nici una, nici alta. Оndatг ce creierul a primit mirosul, a moleєit tot trupul. Prin parfum se aprind plгcerile єi se dг naєtere pгcatului. Prin urmare, astupг єi aceastг poartг! Rostul mirosului este de a respira aerul, nu de a primi mirosurile plгcute.” (Despre creєterea copiilor, 54, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 415)

 

,,Cгci nimic nu destinde atвt de mult оncordarea sufletului, nimic nu-l relaxeazг astfel cum face desfгtarea de parfumuri єi miresme. Dar ce – se va spune – trebuie sг ne bucurгm de noroi? Nu spun aceasta, dar nici de acesta, nici de acelea. Nimeni sг nu-i aducг esenюe de parfum, cгci de оndatг ce creierul le primeєte, tot trupul s-a relaxat. De aici se rгscoalг єi plгcerile єi mare e uneltirea lucrului. Aєadar, astupг єi aceastг poartг; cгci lucrarea ei e de a respira aerul, nu de a primi miresme bune.

Poate cг unii vor rвde de noi ca de unii care ne-am ocupa de un lucru mic, atunci cвnd vorbim despre o asemenea conduitг civilizatг [ politeias ]; dar nu este un lucru mic, ci, dacг se fac acestea, e fundamentul, educaюia єi buna-rвnduialг a toatг lumea.” (Cuvвnt despre cum se cade sг-єi creascг pгrinюii copiii, оn vol. Sfaturi pentru o educaюie ortodoxг a copiilor de azi…, pp. 122-123)

PATIMILE (definiюia)

.........................................................................................................

„Pгcatele єi patimile sunt lanюuri cu care diavolul ne оncгtuєeazг єi ne face robi ai lui.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 46)