OMUL (unirea omului cu Dumnezeu)

 

„Dacг оmpгratul nostru Hristos ar fi depгrtat de noi prin spaюiu, ai avea dreptate sг te оntrebi cum poюi fi lвngг El; dar cum El este de faюг оn orice loc, atunci este alгturi de orice om care оl doreєte, de orice om cu viaюг curatг. De aceea єi profetul spune: Nu mг voi teme de rele, cг Tu cu mine eєti! (Ps., 22, 4).Єi оnsuєi Dumnezeu spune: Dumnezeu de aproape sunt Eu, єi nu Dumnezeu de departe (Ier., 23, 23). Dupг cum pгcatele ne depгrteazг de El, tot aєa faptele bune ne apropie de El. Tot Dumnezeu spune: Оncг grгind tu, Eu voi zice: Iatг aici sunt (Isaia 58, 9). Care pгrinte rгspunde aєa de repede copiilor sгi? Care mamг este atвt de cu grijг єi necontenit treazг ca sг nu plвngг nicicвnd copilul ei? Nu-i nici unul; nici tatгl, nici mama”. (Omilii la Matei, omilia LIV, V оn col. PSB, vol. 23, p. 630)

 

,,… pe Dвnsul sг-L avem ca temelie, ca bucium al viюei, єi оntre noi єi Hristos sг nu fie nici o depгrtare, cгci de va fi vreo depгrtare oarecare, оndatг ne pierdem. Cгci єi viюa-de-vie оntr-una оєi trage sucul din bucium, єi zidirea stг numai оntrucвt este bine оnюepenitг pe temelie, iar de se va face vreo crгpгturг undeva, se va dгrвma, fiindcг nu are pe ce sprijini. Aєadar, noi sг avem pe Hristos nu cum s-ar оntвmpla, ci sг ne lipim de dвnsul, cгci de ne vom dezlipi, ne pierdem. Cг cei ce se depгrteazг pre sineєi de la tine, zice, vor pieri. (Ps. 72, 27). Sг ne lipim deci de dвnsul, єi lipindu-ne sг pгzim poruncile lui, dupг cum zice: Cel ce pгzeєte poruncile mele, acela rгmвne оntru mine (In. 15, 10). Prin multe pilde ne uneєte el pe noi, cгci tu te gвndeєte: el este capul єi noi suntem trupul; deci nu cumva poate sг fie vreun loc gol оntre cap єi trup? El este temelia, iarг noi zidirea; el este buciumul, iarг noi viюele; el este Mirele, iarг noi mireasa; el este Pгstorul, iarг noi oile; el este calea, iarг noi cei ce pгєim pe dвnsa; noi iarгєi suntem bisericг, iarг el ce locuieєte оn ea; el este cel оntвi nгscut, iarг noi fraюii; el este moєtenitorul, iarг noi оmpreunг moєtenitori; el este viaюa, єi noi cei ce vieюuim; el este оnvierea, iarг noi cei оnviaюi; el este lumina, iarг noi cei luminaюi. Dar toate acestea vгdesc unire єi nu lasг a fi vreun loc gol la mijloc, fie chiar cвt de mic. Fiindcг cea mai micг pгrticicг dezlipindu-se, cu trecerea timpului se va dezlipi єi cea mai mare. Trupul, dacг va primi cea mai micг despгrюire sau tгieturг de sabie, se va nimici; de asemenea, єi zidirea se va prгbuєi dacг se va face vreo spгrturг, precum єi butucul de vie se va face netrebnic dacг i se va tгia o parte din rгdгcinг, fie chiar cвt de micг. Оncвt acel lucru crezut de noi mic, nu este de fapt mic, ci aproape totul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VIII, pp. 85-86)

ORACOLELE

 

„Cuprinєi de nebunie оєi lasг viaюa оn mвinile oracolelor єi, оn afarг de faptul cг Оl supгrг pe Dumnezeu єi cг se depгrteazг de El, drept rгsplatг primesc єi mai multe оntristгri єi dureri, depгrtвndu-se, totodatг, єi de lupta pentru virtute.

Diavolul оi convinge, cu meєteєugurile acestea, pe cei mai sгraci la minte cг nu de ei оnєiєi atвrnг faptele lor bune sau rele, cele pline de virtute sau de stricгciune, fгcвndu-i sг creadг cг n-au fost cinstiюi vreodatг cu libertatea de-a alege.

El urmгreєte sг cвєtige douг lucruri, care sunt єi cele mai оngrozitoare: mai оntвi sг ne opreascг de la stгruinюele єi de la ostenelile pe care le primim de bunг voie, ca sг dobвndim virtutea єi apoi sг ne rгpeascг darul cel mare dat nouг de Dumnezeu, adicг libertatea.” (Cuvвnt la Isaia, cap. II, PG 56, 35, оn vol. Diavolul єi magia, p. 105)

OSPITALITATEA

 

„ Cel care va primi pe unul din aceєtia prea mici оn numele Meu, pe Mine Mг primeєte (Matei, 18, 5). Sг nu te uiюi cг drumeюul e un om de rвnd nici sг-l dispreюuieєti din pricina оnfгюiєгrii lui, ci sг te gвndeєti cг prin el primeєti pe Stгpвnul tгu. Cвnd gгzduieєti pe acesta pentru numele lui Hristos, atunci primeєti ca platг ca єi cum ai fi primit pe оnsuєi Hristos. Sг nu юii socotealг cг drumeюul, care se bucurг de dragostea ta este un leneє, un om care nu se оngrijeєte pe el. Plata оюi va fi desгvвrєitг pentru cг faci fapta asta оn cinstea Stгpвnului tгu.” (Omilii la Facere, omilia XLI, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 84)

 

„Domnul le dг єi o altг rгsplatг celor ce primesc оn casele lor pe ucenici; le aratг cг are mai multг grijг de gazde decвt de cei gгzduiюi. Єi le dг prima cinstire, spunвnd:

Cel ce vг primeєte pe voi, pe Mine Mг primeєte; єi cel ce Mг primeєte pe Mine, primeєte pe Cel Ce M-a trimis pe Mine (Matei 10, 40).

Ce cinste poate egala cinstea de a primi оn casa ta pe Tatгl єi pe Fiul?”. (Omilii la Matei, omilia XXXV, II оn col. PSB, vol. 23, p. 435)

 

,,… primea (Avraam – n.n.) оn cortul sгu strгini, єi nici atunci nu o fгcea pentru slavг deєartг, ci el alerga mai оntвi оnaintea acelora єi li se оnchina, nu ca єi cum le-ar fi fгcut vreun bine, ci ca єi cum lui i se aducea un bine prin venirea acelor strгini, єi-i numea Domni, nici mгcar єtiind cine erau acei veniюi, єi punea єi pe femeia sa оn rвnd cu slugile spre a le sluji.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 379)

 

„Dacг tu primeєti pe strгin ca pe Hristos, de nimic nu te vei ruєina, ci оncг mвndreєte-te chiar pentru aceasta; iar dacг nu-l primeєti ca pe Hristos, nici nu-l primi. Cel ce vг primeєte pe voi, zice, pe Mine Mг primeєte. (Matei 10, 40). Dacг nu primeєti astfel, nici platг nu vei avea.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XIV-a, p. 151)

 

„Ia vezi ce fгcea la amiazг bгtrвnul Avraam, nu єedea оn casг, ci la oameni strгini єi cгlгtori pe care nu-i cunoєtea de unde au venit, se scula єi se оnchina lor, cel ce era bogat єi de neam bun, care avвnd atвta avuюie, lгsвnd casa lui, femeia lui, copiii lui, slugile lui, cг avea mii de slugi, lгsвndu-i pe toюi, a ieєit sг vвneze peєte. Оntins-a mreaja iubirii de strгini, ca nu cumva sг se afle vreun cгlгtor, nu cumva sг treacг vreun strгin єi sг nu intre оn casa lui. Vezi ce face bгtrвnul Avraam, nu porunceєte nici unei slugi, deєi avea mii, ca sг pгzeascг calea, pe cine va trece sг-l aducг, cг єtia cг felul slugilor este lenevos spre bine, socotea ca nu cumva sг doarmг sluga єi va trece strгinul єi va pierde vвnatul, vezi ce a fгcut bogatul Avraam, vezi tu mгcar sг primeєti sг vezi pe un sгrac din cei proєti sau sг-i rгspunzi sau sг-i grгieєti, cг de vei da vreodatг ceva, nu dai cu mвna ta оnsuюi, ci dai la sluga ta sг-i dea, iar dreptul Avraam nu era aєa, ci єedea оn soare la vremea amiezii, єi-l ardea soarele єi avea zгduful оn loc de rгcorealг, єi оn loc de umbrг avea pofta iubirii de strгini, єedea єi culegea rodul iubirii de strгini.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 21)

 

„Nu єtii cг marele patriarh Avraam, pentru dragostea de oaspeюi оєi fгcu numele vestit єi la Dumnezeu єi la oameni єi mai mult fiindcг n-a cunoscut cine erau cei ce veneau la el, cг acei trei bгrbaюi a fost Dumnezeu Cel оn trei feюe, care numai ce оi vгzu оndatг alergг de-i оntвmpinг оn faюг єi li se оnchinг єi zise: Doamne, cгci Sfвnta Troiюг este un Dumnezeu, Fiul, Duhul Sfвnt єi Tatгl єi pentru aceea nu-i zise Stгpвnilor, de am aflat har оnaintea voastrг, nu mг lepгdaюi pe mine sluga voastrг. Pentru aceea, nici tu nu cerceta mult, cг pe strгini оi primeєti pentru Hristos.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 75)

 

PACEA (- bun inestimabil)

 

„… pacea este mai de preю decвt orice avere”. (Omilii la Facere, omilia XXXIII, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 434)

PACEA (cu Dumnezeu)

 

,,… dacг vom fi rгzboiюi de оntreaga lume, iar cu Dumnezeu suntem оn pace, nu vom avea nici o vгtгmare. Єi iarгєi: Nici un folos nu vom avea, chiar dacг am fi lгudaюi de оntreaga lume, dacг suntem dispreюuiюi de Domnul; pe cвnd dacг Dumnezeu ne оncuviinюeazг єi ne iubeєte, atunci nici o primejdie nu vom avea, chiar dacг ne-ar dispreюui єi urо toatг lumea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia I, p. 10)

„Dacг suntem оn pace cu El – єi suntem оn pace prin virtute - cu atвt mai mult va fi єi El оn pace cu noi.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XV-a, p. 257)

PACEA („Nu socotiюi cг am venit sг aduc pace pe pгmвnt”[307])

 

„Domnul (…) spune: N-am venit sг aduc pace pe pгmвnt.

- Pentru ce atunci le-a poruncit ucenicilor sг spunг pace оn fiecare casг оn care vor intra (Matei 10, 12), pentru ce єi оngerii spuneau la naєtere: Slavг оntru cei de sus lui Dumnezeu єi pe pгmвnt pace (Luca 2, 14), pentru ce toюi profeюii au binevestit pacea?

- Pentru cг atunci mai cu seamг este pace, cвnd se taie ce este bolnav, cвnd e оndepгrtat ceea ce dг naєtere la rгzvrгtire. Cг aєa e cu putinюг sг se uneascг cerul cu pгmвntul! Єi doctorul tot aєa salveazг restul trupului, cвnd taie partea care nu se poate vindeca, iar generalul cвnd seamгnг discordie оntre conspiratori. Tot aєa єi la Turnul Babel; o bunг neоnюelegere a pus capгt unei pгci rele єi a fгcut pace (Fac., 11, 1-9). La fel єi Pavel a оmpгrюit оn mai multe tabere pe cei ce se uniserг оmpotriva lui (Fapte 23, 6-10). Iar оnюelegerea dintre Ahaav єi Izabela, оmpotriva lui Nabute, a fost mai cumplitг decвt orice rгzboi (III Regi 21, 1-15). Nu totdeauna оnюelegerea este un lucru bun, pentru cг єi hoюii se оnюeleg оntre ei. Rгzboiul, оnsг, nu este o urmare a voinюei lui Hristos, ci a voinюei oamenilor. Hristos voieєte ca toюi oamenii sг se uneascг оn credinюг; dar, pentru cг se despart unii de alюii, ia naєtere rгzboiul.

- Єi totuєi Domnul n-a grгit aєa!

- Dar ce a spus?

- N-am venit sг aduc pace.

Prin aceste cuvinte Domnul оi mвngвie pe ucenicii Sгi, spunвndu-le: Sг nu socotiюi cг voi sunteюi pricina dezbinгrii dintre oameni; Eu sunt Cel Ce fac aceasta, pentru cг sufletul oamenilor e aєa! Nu vг tulburaюi, dar, cг lucrurile se оntвmplг оmpotriva aєteptгrilor voastre. Pentru aceasta am venit ca sг aduc rгzboi. Aceasta-i voinюa Mea. Nu vг tulburaюi, dar, dacг pгmвntul este plin de rгzboaie єi de intrigi. Cвnd va fi dat la o parte ceea ce-i mai rгu, atunci cerul se va uni cu ceea ce-i mai bun”. (Omilii la Matei, omilia XXXV, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 430-431)

PACEA (sгlгєluieєte doar оn cel ce practicг virtutea)

 

„Nu e cu putinюг de a exista pacea, dacг mai оntвi nu se va practica virtutea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia IX, p. 97)

PACEA (lгuntricг)

 

„Aceastг pace (lгuntricг - n.n.), deci, trebuie sг o avem єi noi; єi cвnd o avem, nimic din cele din afarг nu va putea sг ne vatгme.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VII-a, p. 76)

PACEA („Pacea Mea o dau vouг”)

 

„Cum gвndul atвtor necazuri, luptele єi plecarea Оnvгюгtorului lor i-a agitat єi i-a tulburat, vedeюi fraюii mei, vedeюi cum оi mвngвie din nou dumnezeiescul Mвntuitor, zicвnd: Pace vг las vouг, pacea Mea o dau vouг. Єi este ca єi cum le-ar zice: Ce pierdere, ce greutate pot sг vг aducг rгzboaiele єi tulburгrile acestei lumi, dacг aveюi pace Mea? Aceastг pace este cu totul deosebitг de celelalte. Pacea lumii este adesea inutilг єi fгюarnicг, ea nu ne aduce nici un bine. Dar eu, vг dau una care vг va face sг trгiюi оntr-o оnюelegere reciprocг, o pace care vг va face mai tari єi mai curajoєi. Єi оncг cum aceastг expresie: Pace cг las vouг, arгta plecarea Sa, єi putea sг-i tulbure, El le zice din nou: Sг nu se tulbure inima voastrг єi nici sг se оnfricoєeze. ” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXV, 3, p. 387)

 

„Cum evreii trebuia sг le facг un rгzboi continuu, Mвntuitorul le repetг adesea: Pace vouг, dвndu-le prin aceea o mвngвiere proporюionalг cu rгzboiul єi cu luptele ce le vor avea de susюinut.

Acela este primul cuvвnt pe care L-a zis Mвntuitorul dupг оnvierea Sa. Iatг pentru ce le face Pavel aceastг urare credincioєilor оn epistolele sale: Ca Dumnezeu Tatгl nostru єi Domnul nostru Iisus Hristos, sг vг dea vouг pace єi har. Dar femeilor, Iisus Hristos le promite bucurie, fiindcг ele erau adвncite оn tristeюe єi aєa ele au avut primele bucuria єi mвngвierea ca sг-L vadг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVI, 2-3, p. 460)

 

„... zice Hristos: Pacea vг las vouг, pacea Mea dau vouг (In., 14, 27) sг vг pгzeascг pe voi. Cu adevгrat cг pacea aceasta covвrєeєte toatг mintea omeneascг. Cum aєa? Cвnd El ne оnvaюг sг fim оn pace cu duєmanii, cu cei care ne nedreptгюesc, cu cei care ne rгzboiesc єi sunt plini de urг faюг de noi, atunci nu este aceasta mai presus de mintea omeneascг?” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XV-a, p. 255)

 

„Dacг ai оn sine-юi pacea omeneascг, aceasta lesne se dizolvг, pe cвnd pacea lui Dumnezeu niciodatг. (...) Dar oare, ce оnseamnг pacea lui Dumnezeu sг se dгruiascг оn inimile voastre? Dacг оnгuntru tгu, zice, se luptг douг idei, sг nu laєi a predomina ideea de rгzbunare, ci ideea pгcii. De exemplu, cineva este insultat pe nedrept; din aceastг insultг nedreaptг s-a nгscut оn cugetul sгu douг idei: una care-i porunceєte a se rгzbuna, єi cealaltг care-i spune de a suferi insulta, cu care ocazie ambele aceste idei se rгzboiesc оntre dвnsele. Dacг atunci predominг pacea lui Dumnezeu, iatг cг aceastг idee face ca sг triumfe, iar cealгlaltг sг se ruєineze. Єi cum aceasta? Convingвnd cг Dumnezeu este pacea, єi cг El ne-a оmpгcat pe noi. De altfel apostolul nu aratг cг lupta aceasta ar fi un lucru simplu, ci chiar mare. Sг nu predomine mвnia, zice, nici cearta, єi nici pacea omeneascг, pentru cг pacea omeneascг vine sau rezultг din luptг; eu nu o voiesc aceasta, ci acea pace o voiesc, pe care mi-a lгsat-o El. El a pus оn cugetul nostru aceastг idee ca un fel de stadiu, ca un loc de luptг a celorlalte idei, єi aceastг idee este єi lupta, єi biruinюa, оn acelaєi timp tot ea acordг єi premiul.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 95)

 

„Pacea Lui este trainicг, statornicг, tare, neschimbгtoare, nemuritoare єi fгrг de sfвrєit, cu toate cг s-au dezlгnюuit mii єi mii de rгzboaie оmpotrivг-i, cu toate cг s-a uneltit оn fiecare zi de mii єi mii de ori”. (Cгtre iudei, 2, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 201)

 

„Cвnd Mвntuitorul avea sг Se оnalюe la Tatгl, a lгsat оn locul unei slave trecгtoare єi al unei bogгюii mari aceastг moєtenire ucenicilor Sгi, zicвnd: Pacea Mea dau vouг, pacea Mea las vouг (Ioan 14, 27). Ce bogгюie sau ce belєug de bani poate fi mai de preю ca pacea lui Hristos, care depгєeєte orice cuvвnt єi minte?” (Omilia a II-a la Vвnzarea lui Iuda (Cuvвnt оn Sfвnta єi Marea Joi), VI, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 73-74)

 

„ Pace vouг! Sг nu se rгzvrгteascг sufletul vostru, sг nu se tulbure mintea voastrг, sг nu fiюi chinuiюi de gвnduri de fricг: Pace vouг! Pacea pune capгt rгzboiului, alungг frica, izgoneєte vrгjmгєia. Pace vouг! De multe ori a fost datг de Dumnezeu, oamenilor, pacea. Dar n-a fost datг cu mвna Sa de Stгpвn, ci prin оngeri, prin profeюi, prin drepюi. Numai Mвntuitorul, prin arгtarea Sa, a dat pacea. A fost datг pace lui Daniel, dar prin оngeri. S-a arгtat lui Daniel оngerul єi a zis: Pace юie, bгrbatul doririlor, оntгreєte-te єi te оmbгrbгteazг, Domnul este cu tine! (Daniel 10, 19). S-a arгtat єi lui Ghedeon оngerul єi i-a spus: Pace юie! (Jud., 6, 23). Оngerii, deci, au dat pacea, dar niciodatг Stгpвnul оngerilor. Prin оngeri a trimis pacea, dar єi-a pгstrat pentru El pacea evanghelicг. Profeюii, deєi au primit adeseori de la оngeri pacea, totuєi оnsetau sг primeascг pacea chiar din mвna Stгpвnului. De aceea єi strigг Isaia: Doamne Dumnezeule, pace dг-ne nouг (Isaia 26, 12). Nu prin alюii, ci prin Tine Оnsuюi, pace dг-ne nouг.

Iatг acum rгspunsul la rugгminte: Pacea Mea dau vouг (Ioan 14, 27).” (Cuvвnt la Оnгlюarea Domnului nostru Iisus Hristos, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 173-174)

 

,,Cвnd Hristos S-a оnгlюat la Tatгl, оn loc de bogгюie єi mгrire, a lгsat ucenicilor Sгi altг moєtenire, prin cuvintele: Pacea Mea dau vouг, pacea Mea las vouг (In. 14, 27). Оnsг ce bogгюie єi ce comoarг poate sг fie mai mare єi mai scumpг decвt pacea lui Hristos, care este un bine negrгit, pe care nu-l poate cuprinde cu desгvвrєire nici o minte omeneascг? Fiindcг єi profetul Zaharia єtia acestea єi vedea ce mare nelegiuire este nepacea, de aceea a zis: Ascultг poporul meu, fiecare sг grгiascг adevгr cu aproapele sгu єi nimenea sг nu aminteascг оntru inima sa jignirile suferite de la aproapele; fugiюi de cuvintele cele mincinoase єi nu veюi vedea moartea [cea sufleteascг], zice Domnul (Zah. 8, 16-17). El vrea sг zicг: De veюi fi mincinoєi єi neоmpгcaюi, de veюi jura jurгminte mincinoase єi veюi uita poruncile mele, veюi muri (adicг sufletele voastre se vor osвndi). ” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Joi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 142)

PACEA (,,Pace tuturor!”)

 

„Cвnd proestosul intrг оn bisericг, zice pace tuturor, cвnd vorbeєte - pace tuturor, cвnd binecuvinteazг - pace tuturor, cвnd Jertfa se sгvвrєeєte - pace tuturor, cвnd porunceєte a ne sгruta unii pe alюii - pace tuturor, єi оn fine, pe la mijlocul Liturghiei - har vouг єi pace, zice. Apoi cum sг nu fie absurd, ca auzind de atвtea ori despre pace єi primind-o, noi totuєi sг ne rгzboim unii cu alюii?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia III, p. 41)

PACEA (folosul pгcii)

 

„Єi оntr-adevгr, nimic nu este egal pгcii. De aceea оn biserici cerem pace, оn rugгciuni, оn litanii, єi chiar оn salutгrile noastre zilnice cerem pace. De acea proestosul bisericii єi o datг, єi de douг ori єi de trei ori, єi оn fine de mai multe ori ne recomandг єi ne dг pacea. Pace vouг, zice, pace tuturor! Pentru ce? Pentru cг pacea este mama tuturor bunгtгюilor, pentru cг ea este obiectul bucuriei єi a veseliei sufleteєti. De aceea єi Hristos porunceєte apostolilor ca intrвnd оn casele oamenilor, imediat sг le anunюe pacea, ca un simbol al bunгtгюilor. Intrвnd оn casг sг-i uraюi ei grгind: Pace casei acesteia (Mt., 10, 12), cгci dacг nu este pace, toate celelalte sunt de prisos. De aceea єi zicea Hristos ucenicilor Sгi: Pace vг las vouг, pacea Mea dau vouг (Ioan 14, 27). Pacea este care pregгteєte calea iubirii. Єi vedeюi cг proestosul bisericii nu zice simplu Pace ci Pace tuturor, cгci ce folos este dacг cu unul avem pace, iar cu unul luptг єi rгzboi? Nici оn corpul nostru nu poate fi sгnгtate dacг numai unele din elementele nutritive sunt liniєtite, pe cвnd celelalte sunt rгsculate, ci numai atunci este sгnгtate completг, cвnd toate sunt оn bunг ordine єi оn armonie, cгci dacг nu sunt toate liniєtite, ci rгsculate, totul se rгstoarnг pe dos. Dar apoi chiar оn mintea noastrг se petrece tot aєa, cгci dacг nu vor fi оn pace toate facultгюile gвndirii, nu va fi pace єi liniєte. Atвt de mare bun este pacea, оncвt chiar poeюii єi propagatorii ei se numeau fii lui Dumnezeu. Єi cu drept cuvвnt, de vreme ce єi Fiul lui Dumnezeu оn acest scop a venit pe pгmвnt, ca sг оmpace cele de pe pгmвnt cu cele din ceruri.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia III, p. 40)

 

„Nimic nu este egal pгcii єi unirii. Pentru aceasta episcopul, cвnd intrг оn bisericг, nu se urcг pe tronul acesta pвnг ce mai оntвi nu va ureazг: pace; iar cвnd se scoalг pentru a vг spune cuvвntul de оnvгюгturг, nu єi-l оncepe pвnг ce mai оntвi nu spune tuturor: pace. Preoюii, cвnd au sг binecuvвnteze, vг ureazг mai оntвi: pace, apoi оncep binecuvвntarea. Diaconul, cвnd porunceєte sг ne rugгm оmpreunг cu ceilalюi, ne porunceєte оn rugгciunea lui sг cerem оnger de pace, sг cerem ca toate cele puse оnainte sг fie cu pace; iar cвnd vг dг drumul de la aceastг slujbг bisericeascг, vг ureazг spunвndu-vг: Mergeюi оn pace!

Оn general vorbind, nu e cu putinюг sг spunem ceva sau sг facem ceva fгrг de pace. Pacea este mama єi hrгnitoarea noastrг, aceea ce ne оncгlzeєte cu multг grijг. Cвnd vorbesc de pace, nu mг gвndesc la salutarea aceasta pe care o rostim cu buzele, nici la pacea ce o avem cu oamenii de pe urma invitгrii la mese єi ospeюe, ci mг gвndesc la pacea cea dupг Dumnezeu, pace care izvorгєte din unirea cea duhovniceascг”. (Cгtre iudei, cuv. III, 5, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 286)