OMUL (mгreюia lui оntre creaturi)

 

„Nu pentru cг altcineva a adus pe toate acestea pe lume, ci numai pentru om, pe care avea sг-l punг, nu dupг multг vreme, оmpгrat єi domn peste toate cele create de El”. (Omilii la Facere, omilia VI, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 84)

 

„Gвndeєte-te, deci, cвt de mare este puterea acelei suflгri a lui Dumnezeu єi cвt de mare este оnюelepciunea sufletului fгrг de trup, pe care i-a dгruit-o Stгpвnul cвnd a alcгtuit din douг substanюe o fiinюг ca aceasta, omul, єi minunatг єi cugetгtoare, єi cвnd a unit substanюa netrupeascг a sufletului, meєter prea bun, cu trupul ca de un organ. Aєadar, cвnd te gвndeєti la оnюelepciunea atвt de mare a acestei fiinюe, sг rгmвi uimit de puterea Creatorului! Dacг frumuseюea cea vгzutг a cerului te face, pe tine spectator cu judecatг sгnгtoasг, sг оnalюi slavг Creatorului, apoi cu mult mai mult aceastг fiinюг cugetгtoare, omul, te va face sг lauzi necontenit pe Creator єi sг оnalюi, dupг putere, slavг Stгpвnului, cвnd te gвndeєti la propria-юi fгpturг, la covвrєitoarea cinste datг юie de Creator, la mгreюele daruri єi la nespusele Lui binefaceri!” (Omilii la Facere, omilia XIV, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 164)

 

„Dumnezeu a fгcut totul єi a scos la ivealг pe toate, ca aceastг fiinюг cugetгtoare, creatг de El, sг aibг toatг cinstea, sг ducг o viaюг оntru totul asemгnгtoare оngerilor єi sг aibг chiar оn trup nepгtimirea acelora”. (Omilii la Facere, omilia XVII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 188)

 

„Mai оnainte de viaюг оi dг cinstea, mai оnainte de facere - cununa, єi mai оnainte de a lua fiinюг omul, оl suie pe scaunul оmpгrгtesc. Oamenii оi cinstesc pe supuєii lor cвnd ajung aceєtia la adвnci bгtrвneюi, dupг multe osteneli оn timp de pace єi nenumгrate primejdii оn vreme de rгzboi - iar Dumnezeu nu a fгcut aєa, ci l-a adus la aceastг cinste оndatг ce a luat el fiinюг, arгtвnd cг ceea ce s-a fгcut nu este platг pentru isprгvi, ci Har Dumnezeiesc, iar nu datorie.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al patrulea, p. 44)

 

„Hristos chiar a devenit Capul nostru, ceea ce este nu mult mai оnsemnat. Dacг оngerii se sfiesc de Dвnsul, єi arhanghelii єi toate puterile cereєti, noi оnsг, fiind єi corpul lui, nici pentru aceasta єi nici pentru aceea sг nu ne sfiim? Єi care ni va fi oare speranюa de mвntuire? Оnюelege dar, ce fel este tronul оmpгrгtesc, pricepe apoi єi cinstea nemгrginitг de care te bucuri.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia III, p. 29)

 

„Corpul sгu, al omului, e cu mult mai mic decвt al multora, ceea ce nimic nu оnvedereazг, decвt cг ni s-a оnlesnit putinюa de a cгlгtori cu iuюime cгtre o altг viaюг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIX, p. 181)

 

„Omul este cea mai cinstitг fгpturг dintre toate celelalte; pentru cг toate acestea s-au fгcut pentru dвnsul, єi nu el a fost fгcut pentru dвnsele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIX, p. 185)

 

„Sunt оmprejurгri оn care animalele nu pot avea nimic оn comun cu noi; care sunt acestea? Evlavia єi viaюa trгitг оn virtute. Printre oamenii care au dobвndit aceste virtuюi nu vei gгsi curvari, nici desfrвnaюi, nici ucigaєi; оnsг noi ne-am depгrtat de ele. Cum adicг? Pe Dumnezeu Оl єtim, purtarea Lui de grijг o cunoaєtem єi cugetгm la nemurirea sufletului. Aici necuvвntгtoarele rгmвn оn urmг єi nu te vor putea contrazice. Cugetгm? Nimic de acest fel la animale. Оnsг оn multe privinюe, deєi le suntem inferiori, le stгpвnim totuєi. Aici ni se descoperг un mare adevгr: cг nu tu eєti cauza acestor lucruri, ci Dumnezeu, cel care юi-a dгruit raюiunea. Punem curse єi laюuri pentru a le prinde єi le stгpвni.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, p. 147)

 

„Оmpгrгюia cerurilor ne-a fost fгgгduitг єi la fel petrecerea оmpreunг cu Hristos; omul biciuit de-ar fi poate sг nu cadг; omul dispreюuieєte moartea, nu se teme de ea, nu se оnfricoєeazг єi nu pofteєte mai mult decвt are.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, p. 147)

 

„Nici un animal nu poate sг subjuge pe altul pentru folosinюa sa, omul, оnsг, le atacг pe toate, єi prin felurite meєteєuguri, hгrгzite lui de Dumnezeu, оntrebuinюeazг pe fiecare dobitoc la folosinюa sa cea mai potrivitг. Dacг piciorul omului ar fi fost aєa de puternic ca al calului, ar fi fost nefolo­sitor la alte оntrebuinюгri, precum la locurile grele de umblat, la suitul pe vвrful munюilor єi оn arbori, cгci copita e netrebnicг la astfel de mersuri. Aєa cг, deєi picioarele omului sunt mai gingaєe, sunt potrivite pentru mai multe feluri de nevoi; ele nu-s оmpiedecate nici de slгbiciunea lor, cгci se slujesc de puterea calu­lui, єi оntrec totodatг chiar pe ale calului prin felurimea оntrebuinюгrii lor. Єi iarгєi vulturul (de pildг) are panг uєoarг, dar eu am judecatг єi meєteєug, cu ajutorul cгruia pot sг dobor єi sг pun stгpвnire pe toate animalele zburгtoare. Iar dacг vrei sг vezi єi aripa mea, am una єi mai uєoarг decвt a aceluia, care zboarг, nu pвnг la zecesau douгzeci de sta­dii, sau pвnг la cer, ci єi peste cerul cerului, acolo unde Hristos єade la dreapta Tatгlui. Apoi dobitoacele оєi au armele lor оn trup, precum: boul, coarnele; mistreюul, colюii; leul, ghearele. Dar mie Dumnezeu nu mi-a pus armele оn firea trupului, ci afarг din trup, ca un semn cг omul e o fiinюг blajinг єi cг nu am mereu prilej sг mг folosesc de ele; de aceea, adeseori le lapгd, alteori mг slujesc de ele. Aєadar, ca sг fiu slobod єi scutit, єi ca sг nu fiu nevoit a purta necurmat aceste arme, le-a fгcut sг fie despгr­юite de firea mea.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XI-a, pp. 16-17)

 

,,Dupг ce a umplut lumea cu nenumгrate bunгtгюi, a pus pe om, aceastг fгpturг firavг єi neоnsemnatг, stгpвn peste toate lucrurile din lume єi a hotгrвt sг fie pe pгmвnt ceea ce este El оn ceruri.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 117)

 

,,Pentru ce-a fгcut Dumnezeu ca ochii tuturor animalelor sг caute оn jos, iar юie юi i-a pus sus, оn cap, ca оntr-o acropolг? Nu oare pentru cг animalele nu юintesc cerul єi pentru cг юie dintru оnceput lege юi s-a pus de Dumnezeu єi de naturг, ca sг priveєti mai ales la cele de sus? De ce-a fгcut Dumnezeu drept trupul tгu, iar cel al animalelor aplecat spre pгmвnt? Nu tot oare pentru aceeaєi pricinг, ca sг te оnveюe, din оnsгєi оntocmirea ta, sг nu te apleci spre pгmвnt, nici sг te lipeєti de lucrurile cele de aici? Sг nu ne trгdгm dar nobleюea, nici sг alunecгm la josnicia dobitoacelor, ca sг nu se spunг єi despre noi: Omul оn cinste fiind, n-a priceput (Psalmi 48, 21).” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 169)

 

,,Iar dacг omul se aratг superior єi mai frumos decвt lutul, diferenюa nu provine dintr-o deosebire de naturг, ci din оnюelepciunea meєteєugarului, fiindcг altminteri nu te deosebeєti cu nimic faюг de lut.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea II, pp. 50-51)

 

,,… єi sг descopгr care este oikonomia tainei celei ascunse оn Dumnezeu, pentru ca оnюelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri sг se facг cunoscutг acum, prin Bisericг, оncepгtoriilor єi stгpвniilor din ceruri ” (Efes., 3, 9-10). Ai auzit cг acele puteri au cunoscut toate acestea acum, nu mai оnainte de aceastг vreme? Cгci strгjerul nu cunoaєte cele voite de rege, pentru ca оnюelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri sг se facг cunoscutг acum, prin Bisericг, оncepгtoriilor єi stгpвniilor. Vezi cвtг cinste i s-a acordat naturii umane, de vreme ce puterile de sus au ajuns sг cunoascг secretele Оmpгratului laolaltг cu noi єi chiar prin intermediul nostru?” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, p. 88)

 

„Trгsгtura caracteristicг a omului adevгrat, zidit dupг chipul lui Dumnezeu, este faptul cг el seamгnг cu Ziditorul sгu єi vrea sг оi placг Lui. De aceea, cel care nu vrea nici sг audг despre a fi pe plac Domnului nu poate fi numit om. O asemenea fiinюг s-ar putea numi fiarг. Єi gвndeєte-te cвt de оnfricoєгtor este ca, оn timp ce Domnul vrea sг ne facг asemгnгtori оngerilor sau, mai mult asemгnгtori cu Sine, noi nici mгcar oameni sг nu rгmвnem, ci sг ne transformгm оn fiare.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 295)

 

„Oh! Cвt de mari ni le-a fгcut Dumnezeu! Oh! Cвt de strгlucit єi frumos este sufletul nostru! Noi suntem fiinюe cereєti, noi suntem creaturi divine. Sufletul nostru єi viaюa noastrг sunt cereєti. Cerul suspendat peste capetele noastre este mai puюin оnalt єi mai puюin frumos decвt noi. Prin unirea noastrг cu Dumnezeu noi suntem noi оnєine cerul cerurilor.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 367)