OCARA (rгbdarea ei - folosul)

 

„Iar pe cei treji ocгrile єi dispreюul оi fac єi mai cu luare-aminte. Deci, dacг suntem cu luare-aminte asupra noastrг, cei ce ne ocгrгsc ne sunt pricinг de filozofie; ceilalюi, cei ce ne laudг єi ne cinstesc, dimpotrivг ne fac sг ne mвndrim, ne umplu de оngвmfare, de slavг deєartг єi de moliciune, ne slгbгnogesc sufletul. Dovadг sunt pгrinюii cг оi юin de rгu pe copiii lor mai mult decвt оi laudг, ca sг nu ajungг niєte rгi din pricina laudelor; tot aєa єi dascгlii se slujesc de acelaєi leac. Deci, dacг trebuie sг оntoarcem cuiva spatele, apoi sг-l оntoarcem mai degrabг celor ce ne linguєesc decвt celor ce ne ocгrгsc. Celor ce nu iau aminte la ei оnєiєi le aduce mai mare vгtгmare linguєeala decвt ocara єi e mai greu de stгpвnit mвndria pricinuitг de linguєealг decвt durerea pricinuitг de ocarг. Plata, apoi, e cu mult mai mare, iar admiraюia tot pe atвt de mare. Оntr-adevгr, mai minunat lucru este sг vezi un om ocгrвt, care nu face nici o miєcare de оmpotrivire, decвt unul care nu lasг sг fie doborвt de lovituri єi de izbituri”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 978)

 

 

,,Nebunii spun multe cuvinte de ocarг, multe cuvinte urвte celor pe care-i оntвlnesc, dar cei ce le aud nu se socotesc ocгrвюi. Nici tu nu socoti o ruєine єi o ocarг cвnd оi auzi pe nesocotiюii aceia, ca nu cumva, supгrвnd pe Dumnezeu, sг ajungi оnsuюi vrednic de ocarг.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (II). Cгtre Staghirie. Tristeюea este mai cumplitг chiar decвt demonul, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 162)

 

„Єi sг nu zicem: cutare m-a zгdгrвt, sau cutare m-a provocat sг-i zic cuvinte de ocarг. Nu ei, ci noi suntem pricinuitorii vrajbelor. Cгci dacг vom voi sг rгbdгm, nici dracul nu ne va putea porni spre mвnie.” (Cuvвnt cum cг este primejdios a merge la teatre imorale care provoacг la desfrвnгri; cum cг David, оn cele ce a fгcut lui Saul, a covвrєit оntru totul virtutea iertгrii; єi cum cг a suferit cu blвndeюe nedreptatea este la fel cu a da milostenie, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 130)

 

„Ai auzit numai rele єi unii te-au umplut de mii de ocгri? Adu-юi aminte de vorba care zice: Vai vouг cвnd vг vor vorbii toюi oamenii de bine (Lc., 6, 26) єi Bucuraюi-vг єi sгltaюi cвnd vor scoate un nume rгu оmpotriva voastrг (Mt., 5, 11).” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 4, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 241)

OMUL (definiюia)

 

„Ce este omul, vom vedea. Cei din afarг zic cг omul este o fiinюг logicг (cuvвntгtoare), muritor, primitor de єtiinюг єi de оnюelepciune, dar noi nu vom rгmвne numai la aceastг definiюie, ci vom оntinde definiюia mai departe, aducвnd mгrturii din Sfвnta Scripturг. Aєadar, unde anume a dat definiюia omului? Ascultг ce spune ea: Era, zice, om. Cum? Fгrг prihanг єi drept, se temea de Dumnezeu єi se ferea de ce este rгu. (Iov 1, 1). Acesta este omul. Єi iarгєi оn altг parte zice: Omul drept umblг pe calea lui fгrг prihanг (Pilde 20, 7). Pe cei ce nu sunt оn acest chip, chiar de ar avea оnюelepciune, chiar de ar fi primitori de єtiinюг cвt de multг, totuєi Sfвnta Scripturг nu obiєnuieєte a-i numi oameni, ci cвini, єi cai, єi vipere, єi єerpi, єi vulpi, єi lupi, єi, оn fine, ceea ce este mai de dispreюuit dintre fiare. Deci, dacг acesta este om, apoi cel ce petrece оn dezmierdгri nu este om.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XIII-a, p. 141)

 

„Єi printre noi este obiceiul de a vorbi despre om, єi a grгi atвt оnalte cвt єi de cele josnice, cгci cвnd de pildг zicem: omul nu este nimic, omul este pгmвnt, omul este cenuєг, noi de la cele mai de jos numim totul. Iar cвnd zicem: omul este nemuritor, omul este fiinюa cuvвntгtoare єi cг esteоnrudire cu cei de sus, atunci de la cele mai оnalte єi mai bune plecвnd noi numim totul.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia I, p. 53)

 

„Omul este biserica lui Dumnezeu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 155)

 

„Fiinюa noastrг оnsгєi, atвt de minunatг оn elementul dublu din care se compune, ce este ea decоt un юesut de daruri de la Dumnezeu?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 173)

 

„Nu-i om cel care are trup єi glas de om, ci acela cu suflet de om, cel cu simюгminte omeneєti.” (Despre schimbarea numelor, cuv. I, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 7)

 

„Dupг cum nu-i putem numi oameni pe cei care fug de hrana omeneascг єi pasc cu dobitoacele iarbг єi ciulini, tot aєa nu putem numi om pe cel care urгєte hrana cea adevгratг єi potrivitг sufletului omenesc, hrana cuvintelor dumnezeieєti; nu putem numi om pe cel ce stг оn adunгri єi reuniuni lumeєti pline de ruєine єi paєte cuvinte nelegiuite. Dupг mine, om nu-i numai acela care se hrгneєte cu pвine, ci acela care, оnainte de pвine, se hrгneєte cu cuvintele cele dumnezeieєti єi duhovniceєti. Cг aceasta face pe om o spune Hristos. Ascultг: Nu numai cu pвine va trгi omul ci cu tot cuvвntul care iese din gura lui Dumnezeu. ” (Despre schimbarea numelor, cuv. I, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 9-10)