NECAZURILE (rгbdarea lor - folosul)

 

„Pentru ce te оntristezi? Pentru ce te superi? Pentru ce te necгjeєti? Pentru ce eєti mic la suflet? Crezi, oare, cг are sг оngгduie Dumnezeu sг ne lase оn pгrгsire cвnd facem tot ce trebuie єi stг оn puterea noastrг sг facem, adicг sг rгbdгm, sг stгruim, sг mulюumim lui Dumnezeu pentru toate? Crezi, oare, cг nu biruie оnюelepciunea Stгpвnului nostru chiar atunci cвnd lucrurile ar ajunge la deznгdejde? Noi sг facem tot ce depinde de noi єi sг avem credinюг curatг, оncredinюaюi fiind cг iscusit este Apгrгtorul sufletelor noastre. Єi negreєit, Cel Care єtie mai bine decвt noi folosul nostru va rвndui lucrurile aєa cum se cuvine, dupг cum este єi Lui cu cuviinюг єi nouг de folos, ca sг primim єi rгsplata rгbdгrii, єi sг fim оnvredniciюi єi de iubirea Sa de oameni…”. (Omilii la Facere, omilia XXXII, IX, оn col. PSB, vol. 21, p. 426)

 

„Dacг suntem cu mintea treazг, necazurile pot sг ne apropie mai mult de Dumnezeu; єtiind, dar, cг atunci vom putea atrage asuprг-ne ajutorul Lui, cвnd ne apropiem de El cu sufletul оndurerat єi lacrimi fierbinюi, sг nu ne оntristгm cвnd vin necazurile peste noi, ci sг le оndurгm оn liniєte, gвndindu-ne la cвєtigul ce-l avem de pe urma lor.” (Omilii la Facere, omilia XXXVIII, VII, оn col. PSB, vol. 22, p. 61)

 

„Deci de cad оn оncercгri unii oameni virtuoєi, sг nu se tulbure, ci mai degrabг asta sг le dea bune nгdejdi, cг nгvala оncercгrilor le este pricinг de cununi єi premii; iar de vin necazurile peste noi, care suntem cu pгcate, nici noi sг nu ne necгjim, єtiind cг dacг primim cu mulюumire toate necazurile ce vin peste noi, atunci nгvala lor va fi оn orice timp curгюire de pгcate. Slugг recunoscгtoare este aceea care mulюumeєte Stгpвnului sгu nu numai cвnd оi merge bine, ci оєi aratг recunoєtinюa sa єi оn vremi potrivnice”. (Omilii la Facere, omilia XL, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 76)

 

„Aєa sunt cele de la Dumnezeu! Nu numai cг ne slobozesc de necazuri dacг ne strгduim sг оndurгm cu curaj оncercгrile ce vin peste noi, dar ne dau chiar оn mijlocul necazurilor, atвt de mare bucurie, оncвt ne fac sг le uitгm єi ne umplu de bogate bunгtгюi”. (Omilii la Facere, omilia XLV, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 135)

 

„Supгrгrile mari pricinuiesc adesea єi bucurii mari”. (Omilii la Facere, omilia XLV, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 314)

 

„Ai vгzut cг rгsplгюile au fost mai mari decвt suferinюele, cг bunгtгюile au fost nenumгrate? Treisprezece ani a suferit (Iosif – n.n.) оncercгrile, оndurвnd robia, оnvinuirea aceea nelegiuitг єi zilele negre din оnchisoare, dar pentru cг a оndurat toate acestea mulюumind lui Dumnezeu, a primit оmbelєugate rгsplгюi chiar оn viaюa aceasta. Gвndeєte-mi-te cг pentru acel puюin timp, suferit оn robie єi оnchisoare, a condus оmpгrгюia vreme de optzeci de ani!” (Omilii la Facere, omilia LXVII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 341)

 

 

„Cг pentru necazurile pe care le suferim pe nedrept sau cгpгtгm iertare de pгcatele noastre, sau primim cununi mai strгlucitoare, de nu avem prea multe pгcate”. (Omilii la Matei, omilia IX, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 111)

 

„Єi cu toate cг Pavel s-a rugat sг-l scape de aceastг оncercare, n-a reuєit, din pricina marelui folos pe care avea sг-l aibг de pe urma acestei оncercгri. Dacг ne uitгm la toatг viaюa lui David, vom vedea cг-i mai strгlucitor оn primejdii; єi el єi ceilalюi asemenea lui. Iov atunci a strгlucit mai mult; Iosif tot pentru asta a fost mai vestit; la fel єi Iacov єi tatгl lui єi bunicul lui єi toюi cвюi єi-au pus vreodatг cununi strгlucitoare pe capetele lor; datoritг necazurilor єi оncercгrilor au fost оncununaюi єi lгudaюi.

Єtiind toate acestea, potrivit оnюeleptului cuvвnt, sг nu ne tulburгm оn timp de оncercare (Оnю. Sir., 2, 2),ci numai un singur lucru sг avem оn minte: sг оndurгm toate cu curaj, fгrг sг ne оntrebгm de ce єi fгrг sг cercetгm pricinile necazurilor noastre. Nu-i al nostru a єti cвnd necazurile vor lua sfвrєit, ci al lui Dumnezeu, Care a оngгduit sг vinг peste noi; al nostru este de a le оndura cu mulюumitг єi recunoєtinюг. De vom face aєa, apoi toate bunгtгюile se vor revгrsa asupra noastrг. Dar ca sг vinг acestea, ca sг fim aici pe pгmвnt mai buni, iar dincolo, оn Ceruri, mai strгluciюi, sг primim tot ce vine peste noi, mulюumind pentru toate Celui ce єtie mai bine decвt noi folosul, Celui ce ne iubeєte mai mult decвt pгrinюii noєtri.

Aceste douг gвnduri єoptindu-le la fiece necaz ce vine peste noi, sг cгutгm sг potolim tristeюea єi sг slгvim оn toate pe Dumnezeu, Care face єi sгvвrєeєte totul spre binele nostru”. (Omilii la Matei, omilia X, VII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 129-130)

 

„Dacг sunt cu putinюг de sufe­rit єi uєoare valurile єi mгrile pentru marinari, luptele єi rгnile pentru ostaєi, furtunile єi gerurile pentru plugari, loviturile cele dureroase pentru cei ce se luptг cu pumnii, din pricina nгdejdii unor rгsplгюi trecгtoare єi pieritoare, cu mult mai mult cel ce nгdгjduieєte cerul, bunгtгюile cele nespuse єi rгsplгюile cele veєnice nu va simюi nici unul din necazurile єi din oboselile de aici”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 301)

 

„Cu cвt vei suferi mai multe necazuri ducвnd o viaюг оmbunгtгюitг, cu atвt vei ajunge mai puternic”. (Omilii la Matei, omilia XXIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 317)

 

„Fericitul acesta (Pavel), fiind оn multe primejdii єi nevoi, ruga adeseori pe Dumnezeu sг depгrteze de la el aceste оncercгri (II Cor., 12, 8); totuєi Dumnezeu nu S-a uitat la cererea lui, ci la folosul lui; єi i l-a arгtat, spunвndu-i: Destul оюi este harul Meu; cг puterea Mea оn slгbiciune se desгvвrєeєte (II Cor., 12, 9). Deci Dumnezeu, оnainte ca Pavel sг-I spunг pricina, оi face bine fгrг voia єi fгrг єtirea lui”. (Omilii la Matei, omilia XXV, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 325-326)

 

„Cвnd era bun David? Cвnd se bucura sau cвnd era strвmtorat? Cвnd erau buni iudeii? Cвnd suspinau єi chemau pe Dumnezeu sau cвnd se bucurau оn pustie єi se оnchinau viюelului? De aceea єi Solomon, cel care a єtiut mai bine decвt toюi ce este bucuria, spune: Mai bine este sг te duci оntr-o casг оn care se jeleєte, decвt оntr-o casг оn care se rвde (Ecl., 7, 3). De aceea єi Hristos pe unii оi fericeєte, zicвnd: Fericiюi cei ce plвng (Matei 5, 4),iar pe ceilalюi оi nefericeєte: Vai vouг celor ce rвdeюi, cг veюi plвnge! (Luca 6, 25). Єipe bunг dreptate. Sufletul, cвnd huzureєte, devine mai uєuratic, mai trвndav; cвnd оnsг e оntristat, se smereєte, se cuminюeєte, scapг de tot roiul de pгcate, are gвnduri mai оnalte, ajunge mai puternic”. (Omilii la Matei, omilia XL, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 490)

 

„Astfel a devenit Pavel strгlucit, fiindcг a suferit cu bгrbгюie din partea celor potrivnici, ce-l invidiau; оn acelaєi fel єi Iov a trecut prin multe necazuri, єi Ieremia prin aruncarea оn groapa cu tinг, оn acelaєi chip єi Noe prin potop, la fel Abel din invidie, astfel єi Moise prin iudeii pвngгriюi cu sвnge, astfel Elisei, єi fiecare dintre aceєti bгrbaюi mari, nu de la liniєte єi dezmierdгri au cгpгtat cununile strгlucitoare, ci de la scвrbe єi ispite.

Pentru care єi Domnul Iisus Hristos, єtiind cг numai necazul aduce laudг, le zicea ucenicilor Sгi, spre оnюelepюire єi оmbгrbгtare: Оn lume necazuri veюi avea; dar оndrгzniюi, Eu am biruit lumea. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia III, p. 55)

 

„Оntr-adevгr, necazurile, prin ele оnsele, sunt un lucru bun. Єi de ce oare? Fiindcг pregгtesc єi оncurajeazг rгbdarea. De aceea spunвnd: cг ne єi lгudгm оntru suferinюe, pune єi cauza, zicвnd: єtiind cг suferinюa aduce rгbdare. Vezi iar оnюelepciunea lui Pavel, cum el оntoarce vorba la cele contrare. Fiindcг scвrbele єi necazurile оi fгceau pe ei a deznгdгjdui chiar de cele viitoare, єi-i descurajau cu totul, iatг cг Apostolul zice cг trebuie a cгpгta curaj єi a nu deznгdгjdui de cele viitoare: Bine єtiind cг suferinюa aduce rгbdare, єi rгbdarea оncercare, єi оncercarea nгdejde, iar nгdejdea nu ruєineazг (5, 3-5).

Aєadar necazurile nu numai cг nu distrug credinюa, ci chiar o clгdesc. Necazul are, desigur, chiar mai оnainte de cвєtigarea celor viitoare, cel mai mare fruct cвєtigat prin sine, are, vreau sг spun rгbdarea, adicг are puterea de a face оncercat pe cel ispitit, оnsг оn acelaєi timp contribuie cu ceva єi la cвєtigarea celor viitoare, cгci el este care face a ne creєte credinюa.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IX, p. 154)

 

„ Cгci necazul nostru de acum, uєor єi trecгtor, ne aduce nouг, mai presus de orice mгsurг, slavг veєnicг covвrєitoare (II Corinteni 4, 17). Aici оnsг nu spune cг necazurile sunt uєoare, ci numai оi mвngвie cu rгsplata celor viitoare, zicвnd: Cгci socotesc cг pгtimirile vremii de acum nu sunt vrednice, єi nu zice de liniєtea viitoare, ci tocmai ceea ce este mai mare decвt orice: de mгrirea viitoare. Unde este liniєte, nu este numaidecвt єi slavг; оnsг unde este slavг, acolo numaidecвt este єi liniєte. Apoi, fiindcг a vorbit de slava viitoare, el aratг cг acea slavг єi este deja, fiindcг n-a zis de mгrirea ce va fi, ci de mгrirea care ni se va descoperi, adicг faptul cг acea slavг este єi acum, оnsг ascunsг, ceea ce оncг mai clar оnvedereazг єi оn altг parte, zicвnd: Viaюa voastrг este ascunsг cu Hristos оntru Dumnezeu (Coloseni 3, 3). Deci, оncurajeazг-te pentru acea slavг, cгci deja s-a orвnduit a aєtepta ostenelile єi necazurile tale. Єi dacг te оntristeazг faptul cг va fi оn viitor, iar nu acum, tocmai aceasta sг te bucure оncг mai mult, cгci fiind ceva mare єi negrгit, care covвrєeєte starea de acum, s-a adunat acolo pentru tine!
Єi nici n-a zis simplu pгtimirile vremii de acum, ci a voit sг arate cг slava aceea le covвrєeєte pe toate nu numai оn calitate, ci єi оn cantitate. Pгtimirile de aici, de orice fel ar fi ele, se mгrginesc la viaюa prezentг, pe cвnd bunurile viitoare se оntind оn veacuri nesfвrєite. Єi pe toate acele bunuri, de care nu ne este nouг dat a grгi, ba chiar nici mгcar de a le reprezenta prin cuvвnt, Apostolul le-a numit cu un singur cuvвnt – mгrirea –, ceea ce de noi este crezut a fi lucrul cel mai iubit єi mai dorit.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, pp. 265-266)

 

„ Єtiind, zice, cг necazul rгbdare lucreazг, iarг rгbdarea curгюire, iar curгюirea nгdejde (Rom., 5, 4). Cei ce cгdeau оn mii de primejdii єi cu nгdejdea оn Dumnezeu le sufereau pe toate, negreєit cг de aici se оndemnau a оntinde aceastг virtute оncг mai mult оn toate lucrгrile lor.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IX, p. 94)

 

„Unde este supгrare єi scвrbг, acolo este єi mвngвiere; unde este mвngвiere, acolo este єi har. Cвnd a cгzut оn temniюг, atunci a fгcut apostolul єi minunile cele mai mari. Cвnd a naufragiat pe mare єi a fost aruncat de valuri оntr-o юarг de barbari, atunci mai ales s-a slгvit. Cвnd a intrat legat оnaintea judecгюii, atunci mai ales a covвrєit pe judecгtor. Aєa se petrecea єi оn legea veche, fiindcг оn ispite strгluceau drepюii. Aєa cei trei coconi, aєa Daniil, aєa Daniil, aєa Moise, aєa Iosif; toюi prin ispite s-au fгcut strгluciюi єi s-au оnvrednicit de cununi. Atunci єi sufletul se curгюг, cвnd pentru Dumnezeu se оntristeazг.

Atunci se bucurг єi de un mai mare ajutor, avвnd trebuinюг єi de un mai mare sprijin, atunci єi el este vrednic de un mai mare har. Dar chiar єi оnainte de rгsplata datг de Dumnezeu, un asemenea suflet se оnvredniceєte de mari bunгtгюi, fгcвndu-se filosof. Cгci єi trufia o smulge supгrarea єi scвrba, єi lenevirea o taie din rгdгcinг, єi оndeamnг pe cineva la rгbdare; descoperг nimicnicia lucrurilor omeneєti єi aduce оn sufletul lui multг filozofie.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVI, p. 233)

 

„Оnaintea ei (a supгrгrii, a scвrbei – n.n.) toate patimile omeneєti se dau оn lгturi: єi zavistia єi pofta, єi stгpвnirea, єi dragostea banilor, єi dragostea trupurilor, єi mвndria, єitrufia, єi mвnia, єi оn sfвrєit оntregul puhoi de patimi. Єi de voieєti a vedea aceasta din оnseєi faptele omeneєti, aє putea sг-юi arгt єi bгrbat deosebi, cum єi un оntreg norod оndeobєte gгsindu-se єi оn scвrbe, єi оn liniєte, єi de aici a te оnvгюa оn care anume parte este cвєtigul єi оn care trвndгvia. Poporul evreilor, de pildг, cвnd era alungat єi necгjit, suspina єi ruga cu stгruinюг pe Dumnezeu, cu care prilej mult ajutor atrгgeau cгtre dвnєii de sus; iar cвnd zburdau de bine, apucau peste cвmpi. Ninevitenii, de asemenea, cвnd se bucurau de liniєte, atunci оntгrвtau pe Dumnezeu asupra lor єi-L fгcuserг a ameninюa cu dгrвmarea cetгюii lor din temelii, iarг cвnd s-au smerit оn urma propovгduirii Proorocului Iona, atunci au arгtat toatг filosofia. Iar de voieєti a vedea єi un bгrbat deosebi, ajuns оn asemenea stare, gвndeєte-te la Solomon, care оn vreme ce se оndeletnicea cu grijile єi tulburгrile cele pentru stгpвnirea norodului aceluia s-a оnvrednicit de acea vedere minunatг; iar cвnd a cгzut оn dez­mierdгri, s-a rostogolit chiar оn prгpastia pгcatului. Dar оncг de pгrintele acestuia ce voi zice? Cвnd a fost el minunat? Nu oare cвnd se gгsea оn ispite? Dar Avesalom atela, nu oare era cuminte оn vreme ce fugea de sfatul lui Ahitofel, iar cвnd a оngгduit, nu s-a fгcut tiran єi ucigaє de tatг? Dar Iov? Оnsг acesta strгlucit a fost єi оn liniєte aflвndu-se, єi оn scвrbe оncг mai strгlucit.

Єi ce trebuie a vorbi de cele vechi єi de cele noi? Cг dacг cineva ar cerceta cele de acum ale noastre, ar vedea cвt folos avem noi din scвrbe єi necazuri. Astгzi, de pildг, noi, bucurвndu-ne de pace, am cгzut оntr-un fel de pirotealг єi ne-am moleєit, єi am umplut Biserica de mii de rele - iar pe cвnd eram alungaюi, eram єi mai оnюelepюi, єi mai blвnzi, єi mai destoinici, єi la adunгrile acestea eram mai cu bunгvoire, єi mai cu stгruinюг оn ascultarea cuvвntului lui Dumnezeu. Cг dupг cum focul lгmureєte aurul, tot aєa єi scвrbele lгmuresc sufletul de necurгюie, fгcвndu-l curat, strгlucit єi vesel.

Scвrba єi оntristarea bagг pe om оn оmpгrгюia Cerurilor, оn vreme ce dezmierdarea єi trвndгvia, оn gheenг. Pentru aceea calea uneia este largг, pe cвnd a celeilalte strвmtг. Pentru aceea єi Hristos zicea: оn lume necazuri veюi avea, ca єi cum ne-ar fi lгsat nouг un mare bun. Deci dacг eєti ucenic al lui Hristos, mergi pe calea cea strвmtг єi nu te neliniєti, nici te оmpuюina cu sufletul. Cг єi dacг nu ai avea necazuri de felul acesta, neapгrat vei fi necгjit fгrг doar єi poate din alte pricini nefolositoare. Cгci єi pizmгtareюul, єi cel ce iubeєte ba­nii, єi cel ce se topeєte dupг muiere curvг, єi cel ce iubeєte slava deєartг, єi оn sfвrєit toюi cei ce slujesc relelor, multe scвrbe єi necazuri suferг, ba оncг de multe ori mai grozave ca ale celor ce jelesc pe vreun mort. Iar dacг poate nu plвng, o fac pentru cг le este ruєine - dacг оnsг ai putea sг le cunoєti sufletul, l-ai vedea plin de mii de rele.

Deci cвnd єi unul єi altul, folosindu-se de viaюa aceasta, negreєit vor suferi necazuri, apoi pentru ce sг nu alegem viaюa aceea, care cel puюin ne va aduce mii de cununi? Pentru cг єi pe sfinюii toюi aєa i-a purtat Dumnezeu prin scвrbe єi necazuri, pe de-o parte folosindu-i, iar pe de alta оntгrind єi pe alюii, ca sг nu aibг o mai mare slavг decвt sunt cu adevгrat vrednici.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVI, pp. 233-234)

 

„Mare bun este scвrba єi necazul, iubiюilor. Acest bun douг lucruri sгvвrєeєte deodatг: ne scapг єi de pгcate єi оn acelaєi timp ne face єi statornici єi puternici. Dar dacг оl va rгsturna pe cineva scвrba єi necazul, єi-l va pierde?, zici tu. Dar, iubiюilor, nu scвrbele fac aceasta, ci trвndгvia noastrг. Cum aєa? Apoi dacг noi suntem treji, dacг rugгm pe Dumnezeu, ca sг nu ne lase a fi ispitiюi mai presus de puterile noastre, dacг pururea aюintim spre Dвnsul, vom sta cu bгrbгюie, єi ne vom pune оn stare de apгrare. Pe cвtг vreme Оl avem pe Dвnsul оn ajutor, chiar de ar nгvгli ispitele mai grozave decвt vвntul ce suflг cu putere, ni se vor pгrea toate ca un gunoi єi ca o frunzг care se poartг cu uєurinюг оncoace єi оncolo.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXVIII, pp. 330-331)

 

„Єi dupг cum arborii puternici, departe de a fi smulєi de vвnturile nгprasnice, care-i clatinг оn toate pгrюile, cвєtigг prin aceasta mai multг putere єi tгrie, tot astfel, sufletul sfвnt єi pios, departe de a fi doborвt de atacurile ispitelor єi nenorocirilor, gгseєte оn ele o nouг tгrie de a suferi; dupг cum fericitul Iov dobвndi prin ele o nouг treaptг de strгlucire єi mгrire.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a IV-a, pp. 73-74)

 

,,Deci suferinюele єi necazurile ne sunt de folos fie cг suntem drepюi, fie cг suntem pгcгtoєi. Dacг suntem drepюi, ca sг ne facг mai strгluciюi; dacг suntem pгcгtoєi, ca sг ne cuminюeascг єi sг ne uєureze pedeapsa de dincolo.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia I, 8, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 26)

 

,,Sг ne fie, dar, suferinюele aceluia leacuri suferinюelor noastre, iar furtuna cumplitг a aceluia, port necazurilor noastre. Оn fiecare necaz ce vine peste noi sг ne gвndim la sfвntul acesta! Vгzвnd strвnse оntr-un singur trup, оn Iov, toate suferinюele din lume, vom putea lupta mai cu curaj єi noi оmpotriva cвtorva suferinюe rгzleюe! Sг alergгm totdeauna la cartea lui Iov ca la o mamг iubitoare, care ne оntinde din toate pгrюile mвinile, care-єi primeєte la sвnul ei copiii cei оnspгimвntaюi єi le dг curaj. De-ar veni peste noi cele mai amare necazuri, cartea lui Iov ni le va uєura pe toate. Єi vom lгsa din mвnг cartea uєuraюi.

Iar de-mi vei spune: Acela a fost Iov, єi de aceea a оndurat totul; eu nu sunt ca el!, pe tine te vei osвndi mai mult, єi vei lгuda tot pe drept. Tu vei оndura mai uєor acele suferinюe decвt le-a оndurat Iov.

- De ce?

- Pentru cг Iov a trгit оnainte de venirea harului, chiar оnainte de darea Legii, cвnd nu se cerea o vieюuire atвt de curatг, cвnd harul Duhului nu era revгrsat cu atвta оmbelєugare, cвnd pгcatul era greu de doborвt, cвnd blestemul stгpвnea, cвnd moartea era оnfricoєгtoare. Acum, dupг venirea lui Hristos, luptele sunt mai uєoare, toate aceste greutгюi au dispгrut. Prin urmare, n-avem nici un cuvвnt de apгrare dacг noi nu ne putem urca pвnг la mгsura lui Iov, dupг trecere de atвta vreme, dupг atвta spor duhovnicesc єi dupг atвtea daruri date nouг de Dumnezeu.

Gвndindu-ne, dar, la toate acestea, cг suferinюele lui Iov erau mai mari decвt puterile lui, cг el a intrat оn luptг єi a luptat оntr-o vreme cвnd lupta era mai greu de dus, sг оndurгm єi noi cu curaj єi cu multг mulюumire necazurile єi suferinюele ce vin peste noi, ca sг putem dobвndi aceleaєi cununi ca єi el, cu harul єi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia a III-a, 7, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 53-54)

 

,,… datг ce ne-a fost descoperitг оmpгrгюia cerurilor єi o datг ce ne-a fost arгtatг rгsplata viitoare, nu mai meritг sг ne mai punem оntrebarea de ce drepюii suferг necazuri єi оncercгri, iar cei rгi trгiesc оn huzur єi tihnг. Pentru ce sг ne tulburгm de nenorocirile sau de fericirile petrecute pe pгmвnt, o datг ce pe fiecare om оl aєteaptг dincolo ceea ce meritг?” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 147)

 

,,Cerceteazг pe fiecare dintre bгrbaюii vestiюi de altгdatг, єi vei vedea cг toюi au dobвndit оndrгznire cгtre Dumnezeu numai prin necazuri.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (II). Cгtre Staghirie. Tristeюea este mai cumplitг chiar decвt demonul, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 168)

 

,,… este mult mai bine a schimba un necaz scurt єi o durere scurtг pe niєte bunuri єi bucurii veєnice єi nepieritoare, decвt a se desfгta cineva єi a fi uєuratic la minte оn aceastг viaюг scurtг єi trecгtoare, iar apoi a cгdea оntr-o pedeapsг veєnicг." (Cuvвnt la Duminica a doua a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 55)

 

,,Cвnd vin dar peste tine necazuri dese єi unele dupг altele, nu te tulbura, nu te amгrо, aєteaptг sг ia sfвrєit! Va ieєi negreєit оntru оntвmpinarea ta un sfвrєit vrednic de marea dгrnicie a lui Dumnezeu, numai dacг оnduri, mulюumind lui Dumnezeu, necazurile ce vin peste tine.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul IV, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 106)

 

,,… pe toate celelalte, sгrгcia, boala, moartea timpurie, paguba, calomnia, orice necaz omenesc ce vine peste noi, pe toate sг le suportгm cu curaj. Necazurile єi suferinюele acestea ne sunt pricinг de mai multe cununi, dacг suntem cu mintea treazг.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 118)

 

,,Dar pentru ce vorbesc eu de credinюг єi de fapte bune, cвnd chiar necazurile ni se socotesc pentru єtergerea pгcatelor noastre? Єi aceasta o aratг Hristos prin pilda lui Lazгr, unde оl pune pe Avraam sг-i spunг bogatului cг Lazгr se mвngвie acolo pentru cг a luat оn viaюa lui cele rele (Luca 16, 25). O spune єi Pavel, scriindu-le corintenilor despre cel ce cгzuse оn desfrвnare: Pe unul ca acesta sг-l daюi Satanei spre pieirea trupului, ca sг se mвntuiascг duhul (I Corinteni 5, 5).” (Cuvвnt la pilda celui ce datora zece mii de talanюi, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 234)

 

 

,,… a purta cu mгrinimie ocгrile este pricinг de mai mare probare spre bine[305].” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul II, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 36)

 

,,… dacг (diavolul – n.n.) ar vedea cг tu nu numai cг nu оl blestemi pe Dumnezeul care te-a creat, ba chiar оi єi aduci mulюumire o datг cu fiecare nenorocire care se abate asupra ta, va оnceta sг te supunг оncercгrilor, vгzвnd cг оncercarea nenorocirilor оюi devine pricinг de mulюumire, єi ajunge sг-юi facг cununile de оnvingгtor mai strгlucitoare єi sг-юi sporeascг rгsplгtirile. De altminteri, aєa s-a оntвmplat єi cu Iov. Dupг ce l-a lipsit de bunuri єi i-a lovit trupul, l-a vгzut aducвnd mulюumiri єi nu a оndrгznit sг meargг mai departe, ci, оndurвnd o оnfrвngere ruєinoasг єi necruюгtoare, a renunюat, cвtг vreme оi conferise atletului lui Dumnezeu o mai mare strгlucire.

Cunoscвnd, aєadar, toate acestea sг ne temem numai de un singur lucru, de pгcat, iar pe toate celelalte sг le оndurгm cu seninгtate, fie cг este vorba de pierderea bunurilor, de vreo boalг a trupurilor, de оmprejurгri grele, de insulte, de calomnii, ori de oricare altг nenorocire ce se abate asupra noastrг. Cгci, potrivit naturii lor, aceste nenorociri nu numai cг nu ne vor face rгu, dar chiar vor putea sг ne aducг mari foloase єi ne vor procura mai multe rгsplгtiri, оn cazul оn care le оndurгm aducвnd mulюumiri. Єtii bine cг Iov, dupг ce a primit cununile de оnvingгtor pentru rгbdarea єi curajul sгu, a fost rгsplгtit cu lucruri оndoit de multe оn comparaюie cu cele pierdute. Tu, оnsг, ai putinюa sг primeєti nu de douг sau de trei ori mai mult, ci de o sutг de ori mai mult decвt orice, dacг le оnduri pe toate cu seninгtate, єi vei moєteni viaюa veєnicг.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, pp. 101-102)

 

„Copacii aflaюi оn locuri neоnsorite єi ferite de vвnturi poate cг par falnici sunt гnsг neputincioєi єi sensibili, nefiinde оn stare sг reziste оnfuriatelor furtuni Dimpotrivг, copacii care sunt plantaюi оn vвrfuri de munte, cu toate cг trгiesc оn mijlocul vremurilor rele, a vijeliilor єi zгpezilor, devin mai tari ca fierul.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 29)

 

 

„Necazurile єi pedepsele la care suntem supuєi оn viaюa de aici micєoreazг mult chinurile vieюii de dincolo.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 177)

 

„Necazurile v-au sporit iarгєi єi terenurile de antrenament vi s-au fгcut iarгєi mai largi, iar cursele alergгrilor mai lungi, єi mвnia uneltirilor se ridicг ca o flacгrг mai mare. Dar nu trebuie sг te frгmвnюi, nici sг te tulburi, ci mai degrabг trebuie sг salюi, sг-юi pui cununi pe cap єi sг dгnюuieєti pentru acestea. Cгci dacг n-ai fi fгcut mai оnainte diavolului lovituri de moarte, fiara aceasta n-ar fi ajuns sг fie atвt de sгlbaticг оncвt sг оnainteze оncг mai mult. Faptul cг se nгpusteєte єi sare pe tine mai mult єi-єi aratг mai mult neruєinarea єi-єi varsг mai din belєug veninul e, aєadar, un indiciu atвt al bгrbгюiei єi biruinюei voastre, cвt єi al marii оnfrвngeri a lui. Cгci єi la fericitul Iov, cвnd a fost оnfrвnt la luarea averilor єi omorвrea copiilor, ca un indiciu cг a primit atunci rгni grele s-a pornit spre capul celor rele: asediul trupului, izvorul viermilor, hora rгnilor; cгci acest lucru оl numesc horг, dar єi comunг єi roi a mii de premii. Dar nu s-a oprit aici, ci pentru cг nu-i mai rгmгsese altг maєinaюiune asemгnгtoare – fiindcг a adus asupra lui aceastг boalг ca pe hotarul ultim al nenorocirilor –, pune оn miєcare єi alte maєinaюiuni, оnarmвndu-i soюia, aювювndu-i prietenii, sculвndu-i slugile єi fгcвndu-le sгlbatice єi zgвndгrindu-i prin toate rгnile.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XI, 1a, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 206-207)

 

„Fiindcг aєa este firea necazului: pe cei care оl suportг cu blвndeюe єi nobleюe оi face mai presus decвt cele cumplite, mai оnalюi decвt sгgeюile diavolului, єi оi оnvaюг sг dispreюuiascг uneltirile. Pentru cг єi pomii care cresc la umbrг devin mai slabi єi mai puюin apюi sг producг roadele, dar cei care sunt expuєi anomaliilor aerului єi primesc atacurile vвnturilor єi arєiюa razelor, se fac mai puternici, se umplu de frunze єi se rup de rod.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XI, 1b, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 207)

 

„Amвndouг юin de negrгitг iubire de oameni a lui Dumnezeu: atвt faptul cг оngгduie sг vinг peste tine atвtea оncercгri unele dupг altele ca sг-юi fie mai strгlucitoare cununile, cвt єi faptul cг te scapг foarte repede de ele ca sг nu te tortureze iarгєi prin persistenюa relelor venite asupra ta. Aєa a cвrmuit Dumnezeu єi viaюa acelor nobili bгrbaюi, vorbesc de prooroci єi apostoli:acum lгsвnd sг se оnalюe valurile, acum certвnd oceanul relelor єi fгcвnd din furtunг cumplitг un senin strгlucitor. Оnceteazг deci a mai lгcrima єi a te lгsa torturatг de оntristare; nu mai privi doar la lucrurile cumplite care vin necontenit peste tine una dupг alta, ci єi la grabnica eliberare de ele єi la negrгita rгsplгtire єi recompensг nгscutг de aici.

Cгci ca pвnza de pгianjen, umbra єi fumul єi altceva mai umil decвt acestea, aєa cum sunt lucrurile cumplite care au fost aduse asupra ta faюг de premiile viitoare care юi se vor da plecвnd de aici” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XIV, 1a-b, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 221)

 

„Nimic strгin nici neverosimil nu s-a оntвmplat evlaviei tale, ci este foarte verosimil єi consecvent cu continuarea оncercгrilor tale care vin una dupг alta, ca astfel corzile sufletului tгu sг ajungг mai оntinse, оnflгcгrarea ta spre lupte sг devinг mai mare єi de aici sг culegi drept roadг multг bucurie. Fiindcг aєa este firea necazului: ca atunci cвnd nгpгdeєte un suflet nobil єi оndrгzneю sг lucreze оn chip firesc aceste lucruri. Єi aєa cum focul face mai lгmurit aurul atunci cвnd intrг оn contact cu el, aєa єi necazul care cade peste suflete de aur le face mai curate єi mai lгmurite.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XVI, 1a, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 224-225)

 

„Preavicleanul єi sгlbaticul demon єtie acestea. Fiindcг de aceea l-a jefuit pe Iov de averile lui, nu ca sг-l facг sгrac, ci ca sг-l sileascг sг rosteascг un cuvвnt de blasfemie, єi i-a tгiat оn bucгюi trupul nu pentru ca sг-l оmbrace оntr-o boalг, ci pentru ca sг-i ologeascг virtutea sufletului.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 3, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 239)

 

„Cгci cu ce i-a vгtгmat – spune-mi! – acest lucru pe apostoli? Nu s-au luptat oare necontenit cu foamea, cu setea єi goliciunea? Dar tocmai din aceastг pricinг au fost foarte strгluciюi єi оnsemnaюi єi au dobвndit mult ajutor de la Dumnezeu. Cu ce l-au vгtгmat pe Lazгr boala, rгnile, sгrгcia єi lipsa celor care sг-l ocroteascг? Oare nu de aici i s-au оmpletit cununi mai multe? Cu ce l-a vгtгmat pe Iosif faptul cг єi-a cвєtigat un prost renume atвt acasг, cвt єi la strгini? Pentru cг a fost socotit cг este adulter єi desfrвnat. Cu ce l-a vгtгmat sclavia? Cu ce faptul de a fi fost izgonit din patrie? Oare nu pentru asta оl admirгm єi suntem uimiюi mai mult de el? Єi ce vorbesc de strгmutarea оn exil, de sгrгcie, de proasta reputaюie єi sclavie? Cu ce l-a vгtгmat оnsuєi moartea pe Abel care a suferit violenюa єi a cгzut sub mвna fratelui оncг оnainte de a fi ajuns la maturitate? Oare nu din aceastг pricinг e cвntat оn toatг lumea? Vezi cum cuvвntul nostru a dovedit mai mult decвt a fгgгduit? Fiindcг a arгtat nu numai cг nimeni nu e nedreptгюit de nimeni, dar єi cг aceia care iau seama la ei оnєiєi au un cвєtig mai mare.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 4, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 240)

 

„Oare necazurile continui єi care-єi urmeazг unele altora sunt un lucru rгu? Dar atunci de unde au ajuns sг fie vestiюi apostolii? Care e calea care duce la viaюг? Oare nu cea strвmtг єi cu chinuri?” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, IV, 17, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 274)

 

„ Bine єtiind, spune el, cг necazul aduce rгbdare, iar rгbdarea оncercare, iar оncercarea nгdejde, iar nгdejdea nu ruєineazг (Rom., 5, 3-5).

- Ce оnseamnг cuvintele: Єtiind cг necazul aduce rгbdare?

- Acest prea mare fruct оl are necazul. Face mai puternic pe cel necгjit. Dupг cum copacii care cresc оn locuri umbroase єi nebгtute de vвnturi, deєi la оnfгюiєare bine crescuюi, sunt totuєi mai єubrezi єi sunt vгtгmaюi mai uєor de orice suflare de vвnt, pe cвnd copacii de pe culmile оnalte ale munюilor, care sunt bгtuюi de vвnturi multe єi puternice, care оndurг necontenit schimbгrile vremii, care sunt clгtinaюi de furtuni cumplite єi acoperiюi de multг zгpadг, ajung mai tari ca fierul; tot aєa, dupг cum trupurile care se desfгteazг cu multe єi felurite plгceri, care se оmpodobesc cu haine noi, care fac bгi dese єi se ung cu parfumuri, care se hrгnesc peste trebuinюг cu fel de fel de mвncгruri, nu pot face faюг ostenelilor єi sudorilor pentru credinюг єi sunt vrednice de foarte mare pedeapsг, tot aєa єi sufletele! Cele care duc o viaюг lipsitг de griji, care sunt оnconjurate de tihnг, care se bucurг de lucrurile din lumea aceasta єi aleg viaюa cea lipsitг de dureri оn locul celei pline de necazuri, dusг de toюi sfinюii, pentru Оmpгrгюia cerurilor, sunt mai єubrede єi mai moi ca ceara єi gata sг ajungг mвncare focului veєnic; pe cвnd sufletele care se supun primejdiilor, oboselilor, suferinюelor єi necazurilor celor pentru Dumnezeu, єi se hrгnesc cu ele, sunt, din pricina necontenitei suferiri a rгului, mai puternice єi mai tari decвt fierul єi diamantul, ajung de nebiruit єi dobвndesc o deprindere deosebitг оn rгbdare єi vitejie.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar nu numai atвt, ci ne єi lгudгm оn necazuri, єtiind cг necazul aduce rгbdare…>>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 90-91)

 

„Оnainte de dobвndirea оmpгrгюiei cerurilor єi a cununilor cereєti, do­bвndim aici pe pгmвnt foarte mare platг, prin aceea cг, datoritг necontenitelor necazuri, sufletul nostru ajunge mai rгbdгtor, iar gвndurile noastre, mai pline de tгrie. Cunoscвnd dar, iubiюilor, toate acestea, sг оndurгm cu curaj necazurile ce vin asupra noastrг; єi pentru cг Dum­nezeu le vrea, єi pentru cг sunt spre folosul nostru. Sг nu ne tulburгm, nici sг ne pierdem curajul la asaltul оncercг­rilor. Dimpotrivг, sг le оnfruntгm cu toatг bгrbгюia, sг mul­юumim lui Dumnezeu necontenit pentru toate binefacerile fгcute nouг, ca sг ne bucurгm єi de bunгtгюile de pe pг­mвnt єi sг dobвndim єi darurile cele viitoare.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar nu numai atвt, ci ne єi lгudгm оn necazuri, єtiind cг necazul aduce rгbdare…>>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 91)

 

„Sг nu ne amгrвm niciodatг cвnd vin peste noi оn viaюa aceasta supгrгri, necazuri, boli trupeєti sau alte lucruri pline de tristeюe, ci sг ne fie sufletul plin de multг оnюelepciune, ca sг оnfruntгm orice оncercare, єtiind cг, dacг suntem cu mintea treazг, vom putea cвєtiga de pretutindeni, єi mai mult din оncercгri decвt din traiul bun.” (La cuvвntul Apostolului, care spune: <<Єtim cг celor ce-L iubesc pe Dumnezeu toate li se lucreazг spre bine>>; єi despre rгbdare…, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 101)

 

„ Dupг cum se оncearcг оn foc aurul, aєa єi oamenii plгcuюi Domnului, оn cuptorul smereniei (Is. Sir., 2, 5). Оnюelesul cuvintelor este acesta: Dupг cum aurul ajunge mai curat cвnd e оncercat оn foc, tot aєa єi su­fletul; se оnalюг mai frumos єi mai strгlucitor, leapгdг orice patг a pгcatelor, cвnd trece prin necazuri єi primejdii!” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 7, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 306)

 

„Pavel aratг cг оncercarea de aici lucreazг mвntuire, iar primejdiile sunt cel mai bun mijloc de curгюire a sufletului pentru cei ce le suferг cu mulюumire.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 7, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 306)