NECAZURILE (оngгduirea lor de cгtre Dumnezeu) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

NECAZURILE (оngгduirea lor de cгtre Dumnezeu)



 

„Atвt de iscusit este Stгpвnul nostru! Оngгduie sг se оngrгmгdeascг necazurile pe capetele noastre; dar cвnd s-au оngrгmгdit mai multe, atunci оmprгєtie furtuna, face vreme bunг єi schimbг lucrurile cu totul, arгtвndu-ne marea Lui putere”. (Omilii la Facere, omilia XXXII, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 424)

 

„Sг nu ne descurajгm niciodatг оn necazuri, nici sг ne necгjim urmвnd gвndurile noastre, ci arгtгm multг rгbdare, hrгniюi de nгdejde, єtiind cг Stгpвnul nostru cel iscusit, chiar dacг ne lasг sг оncercгm necazurile, totuєi nu ne trece cu vederea, ci vrea sг ne оncununeze strгlucit luptele noastre. Aєa au strгlucit toюi sfinюii. De aceea єi apostolii ziceau: Prin multe necazuri trebuie sг intrгm оn оmpгrгюia lui Dumnezeu (Fapte, 14, 22). Оnsuєi Hristos spunea ucenicilor Sгi: Cei care vor sг trгiascг evlavios оn Hristos, vor fi prigoniюi (II Tim., 3, 12). Sг nu ne mirгm, nici sг ne supгrгm, ci cu toatг bгrbгюia єi rгbdarea sг suferim necazurile care vin peste noi! Sг nu ne uitгm la necazuri, ci la cвєtigul pe care-l culegem aici. Cг neguюгtoria duhovniceascг este aceasta. Єi dupг cum cei care vor sг adune bani, cei care se оndeletnicesc cu neguюгtoria, nu-єi pot mгri astfel averea decвt оndurвnd pe uscat єi pe mare multe primejdii – cг trebuie neapгrat sг оnfrunte atacurile tвlharilor єi ale piraюilor – єi totuєi sunt gata sг оnfrunte aceste primejdii cu dragг inimг, cг nгdejdea cвєtigului оi face sг nu юinг seamг de primejdii – tot aєa єi noi, gвndindu-ne la neguюгtoria noastrг cea duhovniceascг єi la bogгюia pe care o strвngem de pe urma necazurilor, se cuvine sг ne bucurгm єi sг ne veselim, sг nu ne uitгm la cele ce se vгd, ci la cele ce nu se vгd…”. (Omilii la Facere, omilia XLIII, V, оn col. PSB, vol. 22, pp. 297-298)

 

„Nici un rгu nu este atвt de mare ca pofta cea smintitг; єi cвnd zic smintitг, оnюeleg єi dezmierdarea єi slava deєartг, єi stгpвnirea, єi оn fine toate cвte sunt peste trebuinюa fireascг a omului. Єi оntr-adevгr, un om de felul acesta, cu o viaюг moleєitг єi desfrвnatг, s-ar pгrea la prima vedere cг este cel mai fericit dintre muritori, оnsг el este mai nefericit decвt toюi, fiindcг a introdus оn sufletul sгu niєte stгpвni rгi єi tirani, care оl muncesc neоncetat єi-l duc la ruєinoasг єi sigurг pierzanie.

De aceea Dumnezeu a fгcut viaюa noastrг anevoioasг, ca sг ne scape de acea sclavie єi sг ne оndrepte spre o libertate curatг. De aceea ne-a ameninюat єi cu osвnda, єi a dispus ca rгstimpul vieюii noastre sг fie оntovгrгєit de dureri єi de osteneli, strвngвnd єi pecetluind bine uєurгtatea minюii noastre. Astfel єi iudeii, cвnd erau legaюi cu lutul єi cu cгrгmizile, erau blвnzi єi supuєi, єi chemau pe Dumnezeu necontenit оn ajutorul lor, iar dupг ce au cвєtigat libertatea, veєnic cвrteau єi оntгrвtau pe Stгpвn, єi singuri єi-au provocat o mulюime de rele. Dar – zici tu – ce ai putea spune de cei ce de multe ori din cauza necazurilor se abat de la rele? Cг abaterea aceea nu se desprinde din necazuri, ci din slгbiciunea lor. Dacг cineva are un stomac bolnav оn aєa grad, cг n-ar putea primi doctoria cea amarг ce l-ar putea lecui, fiindcг l-ar putea оmbolnгvi єi mai tare, atunci noi nu оnvinovгюim doctoria, ci boala stomacului. Tot aєa єi aici оnvinovгюim uєurгtatea judecгюii unor asemenea oameni.

Cel ce se abate la rele din cauza necazurilor, cu atвt mai mult va cгdea оn ele din cauza liniєtii pe care ar avea-o, fiindcг dacг el fiind legat – cгci aєa este necazul – єi cade, cu atвt mai mult va cгdea fiind dezlegat; dacг strвmtorat din toate pгrюile єi оncг se abate, apoi cu atвt mai mult cвnd nu este legat cu nimic єi slobod.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IX, pp. 160-161)

 

Єi єtim, zice, cг celor ce iubesc pe Dumnezeu, toate li se lucreazг spre bine. Cвnd Apostolul zice toate, prin aceastг expresie el numeєte єi pe cele ce se par cu anevoie de primit, єi pe cele ce ne оntristeazг. Chiar necazul de ar veni, chiar sгrгcia, chiar оnchisoarea, chiar foamea sau moartea, sau orice altceva, puternic este Dumnezeu de a le оntoarce pe acestea оn bine, fiindcг єi aceasta atвrnг de puterea Lui cea negrгitг, ca pe cele anevoioase sг le facг uєoare єi sг vinг оn ajutorul nostru. De aceea nici n-a zis el cг celor ce iubesc pe Dumnezeu nu li se va оntвmpla nici un rгu, ci li se lucreazг toate spre bine, adicг El va оntrebuinюa chiar єi relele spre izbвnda celor persecutaюi, ceea ce este cu mult mai оnsemnat decвt de a оmpiedica relele ca sг nu vinг, sau de a le nimici cвnd au venit deja. Aceasta a fгcut-o El єi cu cei trei tineri aruncaюi оn cuptorul din Babilon, cгci nici n-a оmpiedicat de a cгdea оn el cei trei tineri, єi nici dupг ce au cгzut n-a stins vгpaia focului, ci a lгsat-o sг ardг, iar tocmai prin aceasta i-a fгcut mai minunaюi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XV, p. 288)

 

„Toate acestea sunt оngгduite de Dumnezeu pentru cercarea noastrг, iar nu pentru biruirea noastrг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IX, p. 93)

 

„Nenorocirea єi necazul sunt legгturi de nedezlegat, оntгrire a dragostei, dobвndire a smereniei si evlaviei. Ascultг-l pe David cвnd zice: Bine este mie cг m-ai smerit, ca sг оnvгю оndreptгrile Tale (Ps., 118, 71); sau pe alt prooroc care spune: Bine este omului sг poarte un jug din tinereюile lui (Plg., 3, 27); єi оncг: Fericit este omul pe care оl vei certa, Doamne, єi din legea Ta оl vei оnvгюa pe el (Ps., 93, 12); sau pe altul care zice: Cвnd vrei sг te apropii sг slujeєti Domnului Dumnezeu, gгteєte-юi sufletul spre ispitг (Sir., 2, 1).

Dar єi Hristos spunea ucenicilor Sгi: Оn lume necazuri veюi avea; dar оndrгzniюi (In., 12, 33); єi iarгєi: Voi veюi plвnge єi vг veюi tвngui. Iar lumea se va bucura (In., 16, 20); de asemenea: Єi strвmtг este poarta єi оngusta este calea.

Ai vгzut cum pretutindeni laudг El necazul єi suferinюa? Cum peste tot o aratг ca fiind necesarг nouг? Dacг оn luptele exterioare nimeni nu ar putea dobвndi cununa fгrг necaz, adicг dacг nu va suferi oboselile єi lipsurile de mвncare, dacг nu va lгsa de-o parte legea dietei, єi, оn sfвrєit, dacг nu se va оngrгdi pe sine cu privegherea єi cu mii de alte mгsuri de apгrare, atunci cu atвt mai mult оn luptele duhovniceєti.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XVI-a, p. 279)

 

„De aceea єi Dumnezeu оюi trimite necazuri, pentru ca sг te оnveюi a rгbda. Cвnd deci de la оnceput ne оnvгюгm a rгbda єi nu ne оmpuюinгm, la urmг slгbeєte suferinюa, ca fiind totul izbвndit.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 191)

 

„De vreme ce aюi pгtimit atвtea rele, poate cг credeюi cг v-a pгrгsit Dumnezeu, sau cг vг urгєte? Dacг n-aюi fi pгtimit, atunci ar fi trebuit sг bгnuiюi. Cг dacг bate pe tot fiul pe care оl primeєte, apoi desigur cг cel ce nu este bгtut, nu poate fi fiu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXIX, p. 343)

 

„Oricine se expune la luptг nu poate nгdгjdui coroana fгrг ranг. Aєadar, єi tu оntreprinde lupta contra diavolului, nu cгuta o viaюг liniєtitг єi plгcutг. Dumnezeu ne-a fгgгduit fericirea єi gloria nu оn aceastг lume, ci оn viaюa viitoare. Cвnd deci o faptг bunг fгcutг de tine sau de altul, nu e sгvвrєitг decвt prin necazuri, bucurг-te єi te veseleєte, pentru cг aceste necazuri sunt amanetul unei rгsplгtiri mai оmbelєugate. Nu te descuraja, nu te оnmuia, ardoarea ta, departe de a slгbi din cauza piedicilor, sг creascг єi sг se оnsufleюeascг mai mult. Chinuiюi, uciєi cu pietre, bгtuюi cu vergi, totdeauna оn оnchisori, Apostolii predicau cu cea mai mare cгldurг chiar оn mijlocul pericolelor. Єi Sfвntul Pavel este vгzut predicвnd, оnvгювnd, botezвnd, оn оnchisoare, оn fiare, la judecatг, оn naufragii, оn mijlocul furtunilor, оn nenumгrate pericole. Imitг pe aceste persoane sfinte єi cвnd ai оntreprins lucruri bune, nu le pгrгsi, nu renunюa la ele, cu toate piedicile ce diavolul face sг se iveascг. Tu ai suferit poate un naufragiu ducвnd o sumг de bani pentru sгraci; dar Sfвntul Pavel, ducвnd la Roma Evanghelia, mai preюioasг decвt tot aurul єi argintul lumii, n-au suferit оnsuєi un naufragiu, n-a suferit mii de nenorociri? Єi оnsuєi a arгtat acestea, zicвnd: (…) am voit sг venim la voi єi ne-a оmpiedicat Satana (I Tesaloniceni 2, 18). Dumnezeu a оngгduit toate aceste piedici pentru a face sг strгluceascг mai mult puterea Sa, pentru a arгta cг, cu toate piedicile fгcute de diavol, predica cuvвntului sгu se rгspвndea pretutindeni єi fгcea, fгrг оncetare, noi progrese. Astfel, Sfвntul Pavel mulюumea lui Dumnezeu оn tot lucrul, pentru cг єtia cг nenorocirile оl fгceau mai plгcut lui Dumnezeu; cu cвt el vedea nгscвndu-se greutгюi, cu atвt оndoia zelul. Aєadar, dacг am fost оnєelaюi оn pioasele noastre оntreprinderi sг nu fie decвt un motiv pentru a оntreprinde altele; єi sг nu zicem, pentru ce Dumnezeu a оngгduit piedici? El le-a оngгduit ca sг-юi procure o ocazie de a arгta iubirea ta pentru El єi zelul tгu. Cu cвt cineva iubeєte, cu atвt doreєte a face ceea ce place celui iubit.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, pp. 29-30)

 

„Cгci aceste douг ne-a vestit Hristos; suferinюг єi iz­bгvire, osteneli єi cununi, sudori єi rгsplatг, оntristгri єi bucurii; оntristгrile le-a pus оn viaюa de aci, iar bucuriile le-a amвnat pentru viaюa viitoare, arгtвnd оn acelaєi timp cг nu amгge­єte pe oameni, єi totodatг voind sг mai uєureze greutatea necazurilor (omeneєti) chiar prin rвnduiala lor. Cel ce amгgeєte, оюi pune оnainte mai оntвi cele plгcute єi pe urmг aduce pe cele du­reroase. Ce vreau sг spun? Hoюii adesea cвnd vor sг rгpeascг pe copiii mici, nu оi sperie оn bгtгi єi lovituri la оnceput, ci оi momesc cu plг­cinte, dulciuri єi alte lucruri, de care de obicei se bucurг vвrsta copilгreascг, pentru ca, fiind ademeniюi cu asemenea bunгtгюi єi pierzвndu-єi libertatea lor, sг ajungг оn cea mai mare pri­mejdie. Pгsгrarii єi pescarii tot aєa ademenesc pгsгrile єi peєtii, оntinzвnd оnaintea lor hrana cu care se deprinseserг єi le era cea mai dragг, acoperind astfel laюul. Aєa cг apucгtura оnєelг­torilor e sг-юi оntindг mai оnainte cele plгcute, apoi mai tвrziu sг-юi dea cele оntristгtoare, pe cвnd cei care te iubesc єi-юi vor binele fac tocmai dimpotrivг. Cel puюin pгrinюii fac de-a-ndoaselea decвt hoюii de sclavi; cвnd trimit copiii la єcoalг, le pun supraveghetori, оi ame­ninюг cu bгtaie, bagг spaima оn ei, єi, dupг ce au trecut astfel vвrsta crudг de au ajuns oameni оn toatг firea, le dau pe mвnг ranguri, stгpвnire, desfгtare єi toatг bogгюia lor. Aєa se poartг єi Dumnezeu: nu ca hoюii de sclavi, ci ca pгrinюii iubitori.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVI-a, pp. 110-111)

 

„Pentru ce оngгduieєte El, ca noi sг fim cercetaюi de necazuri, єi pentru ce nu se grгbeєte El cu ajutorul sгu? Pentru ce se оntвmplг aceasta? Pentru ca noi totdeauna sг nгzuim la dвnsul, la El sг cerem ajutor, la El sг ne adresгm, єi pururi sг-l chemгm spre mвntuire оntru nevoile noastre. De aceea lasг el sг vinг asupra noastrг durerile trupului, nerodirea, scumpetea єi tot felul de nevoi, pentru ca prin aceste necazuri mai strвns sг ne legгm cu dвnsul, єi aєa prin nenorocirea cea vremelnicг sг ajungem la fericirea cea veєnicг. Pentru aceea єi pentru aceste necazuri trebuie sг mulюumim lui Dumnezeu, care оn felurite chipuri vindecг єi mвntuieєte sufletele noastre.” (Cuvвnt la 26 Decembrie, a doua zi de Crгciun, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 235)

 

„N-ar putea oare Dumnezeu sг ne dea cele bune оnainte de a-L ruga? N-ar putea oare sг ne dгruiascг o viaюг lipsitг de dureri єi fгrг necazuri? Da, dar n-o face din dragoste pentru noi.

- Dar pentru ce оngгduie sг avem necazuri єi nu ne scapг iute de necaz?

- Pentru ca noi sг stгruim, cerвndu-I sprijinul Lui, ca sг alergгm la El єi sг-L chemгm mereu оn ajutor. Dumnezeu trimite peste noi dureri trupeєti, lipsг de roade, foamete, pentru ca, siliюi de aceste strвmtori sг stгm totdeauna cu ochii aюintiюi spre El єi aєa, datoritг unor necazuri trecгtoare, sг moєtenim viaюa cea netrecгtoare.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a patra, p. 75)

 

„De mare folos ne este chiar aici, оn aceastг viaюг pгmвnteascг, necazul, pentru cг ne face sufletul mai оnюelept єi mai filosof; dar dupг aceastг viaюг necazul ne pricinuieєte оn viaюa viitoare mii єi mii de bunгtгюi nu egale cu ostenelile єi durerile, ci cu mult mai mari, calitativ єi cantitativ, decвt necazurile de aici.” (Cuvвnt despre оnvierea morюilor, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 125)

 

„Dumnezeu єtia cг oamenii nu preюuiesc bunгtгюile ce le au оn mвini єi nici nu le cinstesc dupг vrednicie, oricвt de mari єi plгcute ar pгrea aceste bunгtгюi, dacг nu vin peste ei єi necazuri. Sг vг dau o pildг, pentru ca sг lгmuresc mai bine spusele mele. Un om sгnгtos єi cu trup puternic nu simte, nici nu-єi da seama bine ce bun lucru e sгnгtatea dacг nu se оmbolnгveєte єi nu face cunoєtinюг cu boala. La fel, cel care vede lumina zilei nu poate preюui lumina dacг nu cunoaєte єi оntunericul nopюii. Cunoaє­terea relelor este totdeauna un dascгl bun, care ne оnvaюг sг preюuim bunurile de care ne bucuram mai оnainte.” (Omilia a II-a la Rusalii, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 219-220)

 

,,Dupг cum giuvaergiul toarnг aurul оn cuptorul de topit єi-l lasг sг fie оncercat la foc pвnг vede cг a ajuns cu totul curat, tot aєa єi dumnezeu lasг sг fie оncercate оn necazuri єi suferinюe sufletele oamenilor pвnг cвnd ajung curate єi limpezi; єi culeg mult folos din aceastг оncercare. Deci єi acesta este un foarte оnsemnat chip de binefacere.

Sг nu ne tulburгm dar, sг nu ne descurajгm cвnd suntem supuєi оncercгrilor. Dacг giuvaergiul єtie cвt timp trebuie sг lase aurul оn cuptor єi cвnd sг-l scoatг, єi nu-l lasг sг stea pвnг se stricг sau arde de tot оn foc, cu mult mai mult Dumnezeu єtie aceasta; єi cвnd vede cг am ajuns curaюi, ne scoate din оncercгri, ca nu cumva, din pricina mгrimii єi mulюimii relelor, sг ne оmpiedicгm єi sг cгdem. Sг nu ne necгjim deci, nici sг fim mici la suflet de cгdem оn vreo nenorocire neaєteptatг, ci sг ne lгsгm оn voia Celui ce cunoaєte bine necazul nostru, ca sг ne cureюe prin foc sufletul, cвt timp va voi El. Face aceasta spre folosul єi cвєtigul celor оncercaюi.” (Omilie la vindecarea slгbгnogului coborвt prin acoperiє, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 274-275)

 

,,Mulюi oameni, care par cг au suferit pentru virtute multe oboseli, єi care оntr-adevгr doar par cг au suferit, pentru cг au sгvвrєit toate faptele lor de virtute de dragul laudelor de la oameni, єi nu de dragul lui Dumnezeu, au fost lгsaюi sг cadг оn оncercгri єi necazuri pentru ca, lipsiюi de slava oamenilor, de dragul cгreia au pierdut toate faptele lor bune, єi оncredinюaюi cг lauda oamenilor nu este оntru nimic mai trainicг decвt floarea ierbii, pe viitor sг urmгreascг numai lauda lui Dumnezeu єi pentru El sг sгvвrєeascг toate faptele lor bune.

Dar, dupг cum am spus, оn afarг de aceste cauze, pentru care sunt оncercaюi єi ispitiюi cei virtuoєi, mai sunt оncг multe altele necunoscute nouг, dar cunoscute numai de Dumnezeu Care ne-a fгcut.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 153-154)

 

„Necazurile єi оncrcгrile nu sunt motive de оntristare, ci de laudг єi bucurie.De altfel, necazurile sunt trimise de Dumnezeu cu оnюelepciune.Aєa cum cobzarul nu оntinde prea mult corzile cobzei ca sг nu se rupг, оnsг nici nu le lasг prea slabe, ca sг nu-єi piardг rezonanюa lor, la fel єi Dumnezeu nu ne lasг оntr-o stare de fericire continuг, оnsг nici оntr-o stare de suferinюг continuг. Ne dгruieєte perioade d eliniєte єi pace, pentru a ne mвngвia єi odihni, dar din cвnd оn cвnd, uneori mai des єi alteori mai rar, ne trimite єi ispite єi necazuri. Оn anumite cazuri, desigur, оntвrzie mult sг ne scape de nenorociri. Din ce motiv? Ca sг ne gвndim la El єi sг ne apropiem de El, ca sг alergгm lвngг El єi sг-I cerem ajutor. De aceea оngгduie durerile, bolile, nenorocirile, foametea єi alte rele.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 31)

 

„Dumnezeu retrгgвndu-ne aceste bunuri, Se aratг оncг binefгcгtor єi pгrinte. Cгci оn sfвrєit la ce se gвndeєte Sl cвnd ne impune aceste lipsuri єi permite pentru noi ceva durere? Ce scop urmгreєte El decвt binele nostru? Ce idee Оl cгlгuzeєte dacг nu cea a mвntuirii noastre veєnice?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 36)

 

„Niciodatг sг nu ne descurajгm, ci sг ne gвndim la cвєtigul mare al rгbdгrii, dar nici sг nu urвm pe cei care aduc оncercгri asupra noastrг. Aceia оєi urmгresc scopul lor, dar Stгpвnul tuturor le оngгduie, voind ca noi єi din acestea sг neguюгtorim neguюгtoria cea duhovniceascг єi sг luгm platг rгbdгrii. Deci, dacг putem оndura cu mulюumire relele ce vin asupra noastrг, nu micг va fi partea єtearsг din greєalele noastre. Dacг Stгpвnul a оngгduit sг-l vadг pe Pavel, comoara aceasta, dascгlul lumii, dacг a оngгduit sг-l vadг cгzut оn primejdii оn fiecare zi - єi a оngгduit aceasta nu pentru cг-l dispreюuia pe atletul Lui, ci mгrea mai mult lup­tele, ca sг-i facг mai strгlucite cununile -, ce putem spune noi, care suntem plini de mii єi mii de pгcate, єi din prici­na aceasta cгdem adesea оn оncercгri, ca sг fim pedepsiюi aici pentru ele, ca sг fim оnvredniciюi de puюinг iubire de oameni, dar оn Ziua cea оnfricoєatг sг ne bucurгm de acele bunгtгюi nespuse?” (La cuvвntul Apostolului, care spune: <<Єtim cг celor ce-L iubesc pe Dumnezeu toate li se lucreazг spre bine>>; єi despre rгbdare…, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 101)

NECAZURILE (Domnul оl ceartг pe cel care оl iubeєte[304])

 

„Sufletul omenesc are nevoie de amвndouг aceste leacuri: de asprime єi de bunгtate. Pentru aceea Dumnezeu conduce lumea aєa; uneori o ceartг, alteori o cruюг єi nu lasг sг fie singure pe pгmвnt nici numai cele bune, nici numai cele rele. Dupг cum uneori e noapte, alteori e zi; uneori e varг, alteori e iarnг, tot aєa єi оn viaюa omeneascг uneori e durere, alteori e bucurie; uneori e boalг, alteori e sгnгtate. Sг nu ne minunгm, dar, cвnd suntem bolnavi, pentru cг ar trebui sг ne minunгm єi cвnd suntem sгnгtoєi; sг nu ne tulburгm cвnd suferim, pentru cг ar trebui sг ne tulburгm єi cвnd ne bucurгm. Toate, єi unele єi altele, se оntвmplг оn chip firesc єi obiєnuit.

Pentru ce te minunezi cг юi se оntвmplг юie acestea? Poюi vedea cг єi sfinюii au avut єi dureri єi bucurii. Єi ca sг afli aceasta voi aduce оn faюa voastrг pe sfвntul despre care cred cг a avut viaюa cea mai plinг de bucurii, pe sfвntul despre care crezi cг a fost lipsit de griji. Vreюi sг cercetгm viaюa lui Avraam? Ce poruncг a primit el оndatг? Ieєi din pгmвntul tгu єi din rudenia ta! (Fac., 12, 1). Ai vгzut ce poruncг dureroasг a primit? Dar iatг urmeazг o altг poruncг plinг de bucurie: Єi vino оn pгmвntul pe care юi-l voi arгta єi te voi face pe tine neam mare (Fac., 12, 1-2).

- Ce vrei sг spui, m-ar putea оntreba cineva, au оncetat durerile єi necazurile lui dupг ce a ajuns оn pгmвntul dat lui, dupг ce a intrat оn port?

- Nicidecum! Vin iarгєi peste el alte necazuri єi mai cumplite decвt cele de mai оnainte: foametea, strгmutarea оn altг юarг, rгpirea soюiei lui; dar dupг aceste necazuri urmeazг alte bucurii: pedepsirea lui Faraon, liberarea soюiei sale, cinstea, daruri bogate, оntoarcerea оn patrie. оntreaga lui viaюг a fost un lanю оmpletit din bucurii єi din dureri.

Acelaєi lucru s-a petrecut єi оn viaюa apostolilor. De aceea єi Pavel spunea: Cel Ce ne mвngвie pe noi оn tot necazul nostru, ca sг putem mвngвia єi noi pe cei ce sunt оn tot necazul (II Cor., 1, 4)”. (Omilii la Matei, omilia XLIII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 616-617)

 

„Scriptura spune: Domnul оl ceartг pe cel care оl iubeєte (Prov., 3, 12; Evr., 12, 6).

Atunci mai cu seamг sг ne оntristгm cвnd ne merg toate din plin, ducвnd o viaюг plinг de pгcate. Totdeauna trebuie sг ne temem cвnd pгcгtuim, dar mai cu seamг atunci cвnd nu avem necazuri. Dacг Dumnezeu ne-ar pedepsi pentru fiecare pгcat оn parte, pedeapsa ne-ar fi uєoarг; dar cвnd rabdг оndelung pentru fiecare pгcat ce sгvвrєim, ni se strвnge mai mare osвndг, de stгruim оn astfel de pгcate. Dacг cei ce fac fapte de virtute trebuie sг sufere necazuri, apoi cu mult mai mult cei pгcгtoєi. De cвtг оndelungг rгbdare nu s-a bucurat Faraon! Dar la urmг pentru toate a primit cea mai grea pedeapsг (Ieє., 14, 27-28). Cвte pгcate n-a fгcut єi Nabucodonosor; dar la sfвrєit pe toate le-a plгtit (Dan., 4. 28-30). Bogatul din Evanghelie, pentru cг n-a suferit deloc pe pгmвnt a fost un ticгlos, tocmai pentru cг a trгit оn desfгtгri оn viaюa de aici; єi a plecat sг fie pedepsit pe lumea cealaltг, unde n-a mai putut gгsi mвngвiere suferinюei sale (Luca 16, 24-25)”. (Omilii la Matei, omilia XIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 161)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 101; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 44.213.75.78 (0.048 с.)