NENOROCIRILE (оngгduirea lor de cгtre Dumnezeu)

 

„Cгci Dumnezeu poate astгzi chiar sг ne scape de toate nenorocirile, dar nu le va sfвrєi, cu toate acestea, оnainte de a ne fi vгzut curгюiюi de pгcate, pвnг ce nu ne va vedea cг am schimbat viaюa, ne-am cгit єi suntem statornici. Cгci єi argintul, cвnd vede aurul pe deplin curгюit, оl scoate din cuptor, tot astfel єi Dumnezeu nu va оmprгєtia aceєti nori decвt dupг ce ne vom fi оntors la virtute. Acela care a оngгduit nenorocirea єtie bine, de asemenea, timpul оncetгrii acestei nenorociri. Єi dupг cum cвntгreюul din chitarг nu оntinde prea mult corzile instrumentului sгu de teamг sг nu le rupг єi nici nu le slгbeєte prea mult pentru a nu strica armonia, tot astfel lucreazг єi Domnul, nelгsвnd sufletul nostru nici оntr-un repaus continuu, nici оntr-o nenorocire prea оndelungatг, ci rвnduind totul cu оnюelepciune, cгci prea mult repaos ne-ar moleєi, o nenorocire continuг ne-ar doborо єi ne-ar arunca оn deznгdejde.

Sг lгsгm оn seama Lui dar grija de a hotгrо sfвrєitul nenorocirilor noastre, iar noi sг continuгm de a trгi cu sfinюenie. Lucrul nostru este reоntoarcerea la virtute; iar lucrul lui Dumnezeu este de a pune sfвrєit suferinюelor noastre. El doreєte mai mult ca tine оnsuюi sfвrєitul acestui foc, dar El aєteaptг ca sг fii mвntuit. Dupг cum nenorocirea a urmat liniєtei, tot astfel, dupг nenorocire vei vedea reоntorcвndu-se liniєtea. Iarna nu domneєte totdeauna, nici vara; nu e totdeauna furtunг, nici totdeauna liniєte; nu e fгrг оncetare noapte, nici fгrг оncetare luminг; tot astfel, nenorocirea nu va юine pentru totdeauna, timpul liniєtei va veni, dacг la sвnul nenorocirii єtim totdeauna sг mulюumim lui Dumnezeu.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a IV-a, pp. 74-75)

NENOROCIRILE (rгbdarea lor)

..................................................................................................................

„… nimeni dintre noi nu are a arгta atвtea nenorociri ca acela (Iov – n.n.). Dacг cineva єi-a pierdut averea, nu a pierdut оnsг єi atвюi feciori єi fete cвte a pierdut el; iar dacг totuєi a pierdut, poate cг a pгcгtuit, pe cвnd acela a pierdut dintr-o datг totul fiind оn mijlocul jertfelor оn timpul ce-I slujea lui Dumnezeu. Dacг totuєi юi-ai pierdut la rвndul tгu averea єi la fel ca el, tot atвюi feciori єi fete – lucru oarecum imposibil – nu te-ai tвrвt оnsг pe pгmвnt єi nici nu ai sfгrвmat bulgгrii de югrвnг cu puroiul ieєit din bubele din trupul tгu! Iar dacг totuєi ai suferit єi aceasta, nu юi-ai vгzut оnsг prietenii batjocorindu-te, ceea ce este cu mult mai cumplit decвt toate nenorocirile din lume! (…) dacг noi ne supгrгm pe cei care ne mвngвie оn nenorociri єi ne оmbгrbгteazг, ce nu suntem оn stare sг facem atunci cu cei care ne batjocoresc? Dar dacг ceea ce spune Psalmistul – єi am aєteptat pe cel ce m-ar milui єi nu era єi pe cei ce m-ar mвngвia єi nu i-am aflat (Ps., 68, 24) – este cumplit єi de nesuferit, atunci cu cвt mai cumplit nu este faptul de a avea parte de batjocoritori оn loc de mвngвietori? Sunteюi toюi niєte jalnici mвngвietori (Iov 16, 2). Dacг neоncetat am avea оn mintea noastrг aceste lucruri, dacг ne-am gвndi la ele, nu ne-ar оntrista nimic din cele de aici, gвndindu-ne la acel atlet, la acel suflet mai tare decвt diamantul, la acea judecatг vвrtoasг єi tare ca oюelul. Ca єi cum ar fi avut un trup de oюel sau de piatrг, aєa le rгbda pe toate cu curaj єi cu rгbdare.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, pp. 160-161)

 

„Cгci dupг cum cel bogat poate sг оncerce o mare pierdere оn bani, tot aєa єi cel ce se оmbogгюeєte оn dogmele filozofiei creєtineєti, poate sг оndure nu numai foamea єi sгrгcia, ci оncг єi alte nenorociri cu mult mai uєor decвt acela.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia IX, p. 106)

 

,,… el (Iov – n.n.) cunoєtea firea lucrurilor omeneєti єi gвndea la nestatornicia lor. De aceea zicea el: Frica de care m-am temut, mi-a venit mie, єi de ce m-am speriat, aceea m-a оntвmpinat (Iov 3, 25). Aєadar, el de-a pururea aєtepta nenorocirea, єi de aceea nu s-a tulburat, cвnd ea a izbucnit. Pentru cг el mai dinainte cumpгnise оn duhul sгu astfel de оntвmplгri rele єi de aceea cвnd ele au nгvгlit оn faptг, el le-a suportat cu nobleюe єi cu statornicie, iar fiindcг aceste lupte el mai dinainte le-a socotit єi le-a aєteptat, de aceea ele, cвnd au sosit оn faptг, n-au mai putut sг-l zdruncine. Iarг cum cг, pe cвtг vreme a posedat el norocirea, inima lui n-a fost stгpвnitг de ea, poюi sг te оncredinюezi de la el оnsuєi, cвnd zice: Pus-am eu puterea mea оn aur? Sau nгdгjduit-am eu оn pietrele cele scumpe? (Iov 31, 24-25). Ce zici tu, omule? Nu te-ai bucurat de bogгюia care оюi curgea din toate pгrюile? Negreєit nu, rгspunde el. Єi pentru ce? Pentru cг cunoєteam deєertгciunea єi nestatornicia ei, єtiam cг stгpвnirea ei nu este trainicг. De aceea el nu se bucura de bunurile pгmвnteєti peste cuviinюг, iar la pierderea lor n-a fost cu totul zdrobit, cгci el cunoєtea firea єi оnsuєirea lor.” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 70-71)

 

„Vei оntreba: Ce rгsplatг voi avea eu pentru ce am pierdut, dacг hoюul mi-a luat banii fгrг voia єi fгrг єtirea mea? Aminteєte-юi cг єi Iov a pierdut totul fгrг voia єi fгrг єtirea sa, dar a primit rгsplatг. De ce? Pentru a оnfruntat rгul dupг voia lui Dumnezeu. Aєa sг оnfrunюi єi tu orice nenorocire єi nu vei avea rгsplatг mai micг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 271)

 

„Nu existг nici o nenorocire care sг nu primeascг mвngвiere din pilda lui Iov. Dacг omul acesta sfвnt nu a оndrгznit sг ridice cuvвnt оmpotriva lui Dumnezeu cвnd l-au lovit toate nenorocirile acestei lumi, cum vom оndrгzni noi, pe care ne loveєte doar cвte una? Dacг nu a scгpat de necazuri cel nevinovat, cum vom scгpa noi, care suntem vinovaюi? Dacг cel nevinovat L-a binecuvвntat pe Dumnezeu pentru chinurile sale, cum sг nu-L bine cuvвntгm noi, care cu toate cг meritгm mai multe rele pentru nebunia noastrг, primim mai puюine?

Sг nu uitгm, de altfel, cг sfinюii, proorocii, drepюii, apostolii, mucenicii, cuvioєii єi mгrturisitorii nu au dus o viaюг liniєtitг єi fericitг, plinг de plгceri єi desfгtгri, de cinstire єi slavг omeneascг, ci de sгrгcie єi lipsuri, de tristeюe єi supгrare, de batjocurг єi dispreю, de chinuri, terminatг prin moarte amarг. Оn toate epocile, oamenii lui Dumnezeu, care au vrut sг юinг poruncile Sale єi sг trгiascг dupг voia Sa, au primit sгgeюile invidiei єi rгutгюii trimise de la diavol.

Єi tu, dacг doreєti sг-I urmezi Domnului, trebuie sг оnюelegi cг vei avea de оnfruntat primejdii єi prigoane єi cг vei gusta din amгrгciuni. Iatг ce ne spune оnюeleptul Sirah: Fiule! Cвnd vrei sг te apropii sг slujeєti Domnului Dumnezeu, gгteєte-юi sufletul tгu spre ispitг (Оnю. Sirah 2, 1). Tot la fel de limpede este єi atenюionarea Apostolului Pavel: Toюi care voiesc sг trгiascг cucernic оn Hristos Iisus vor fi prigoniюi (2 Tim., 3, 12).” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 273-274)