MONAHISMUL (intrarea оn monahism - оmpotrivitorii) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

MONAHISMUL (intrarea оn monahism - оmpotrivitorii)



 

„Mama ei stгruia sг o mгrite, iar ea striga cгtre Mirele cel ceresc: Cгtre Tine, Cel ce locuieєti оn cer, am ridicat ochii mei (Ps., 122, 1). Venea la ea logodnicul, mгgulind-o єi оndemnвnd-o prin cuvinte sг se cгsгtoreascг cu el, dar ea se alipea de Hristos, spunвnd: Lipitu-s-a sufletul meu de Tine (Ps., 62, 8).Rudele curgeau rвuri linguєind-o, dar ea avea оn minte pe Pavel, care-i spunea: Te-am logodit cu un bгrbat ca sг te оnfгюiєez lui Hristos fecioarг curatг (II Cor., 11, 2). O rugau casnicii cu lacrimi, dar ea se uita cu dragoste la Mire: Cine ne va despгrюi de dra­gostea lui Hristos? (Rom., 8, 35). Judecгtorii o оnfricoєau cu pedepse, dar ea le cгlca оn picioare pe toate, strigвnd cu gвndul: Dregгtorii nu sunt fricг pentru faptele bune, ci pentru cele rele (Rom., 13, 3).” (Cuvвnt de laudг la оntвia Muceniюг єi оntocmai cu Apostolii, Tecla, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 573)

 

„Evreii, оntorєi dintr-o lungг robie, au avut de gвnd sг zideascг templul din Ierusalim dгrвmat la pгmвnt de mulюi ani (I Ezdra 1-4), dar niєte oameni barbari єi cruzi, fгrг fricг de Dumnezeul оn cinstea Cгruia iudeii voiau sг оnalte templul, fгrг milг de nenorocirea suferitг de poporul iudeu, de care abia scгpase dupг оndelungatг vreme, fгrг teamг de pedeapsa datг de Dumnezeu celor ce оndrгznesc sг sгvвrєeascг astfel de fapte, fгrг sprijinul nimгnui, au оncercat la оnceput sг оmpiedice zidirea templului. Cum оnsг оncercгrile lor au fost zadarnice, au trimis scrisori оmpгratului perєilor; оn aceste scrisori acuzau pe locuitorii Ierusalimului cг sunt rгzvrгtitori, doritori de noi orвnduiri sociale, rгzboinici; єi l-au convins pe оmpгrat sг le оngгduie ca, оn numele lui, sг оmpiedice zidirea templului. Luвnd de la оmpгrat aceastг оmputernicire, au nгvгlit cu mulюi cгlгreюi оmpotriva iudeilor єi au оntrerupt lucrгrile de zidire a templului. Se fгleau cu victoria lor, pentru care ar fi trebuit sг plвngг, єi socoteau cг viclenia lor єi-a ajuns scopul (I Ezdra 4, 1-24). Єi totuєi aceastг aєa-zisг victorie nu era sг fie decвt оnceputul єi pricina nenorocirilor ce aveau sг cadг pe capul lor nu dupг multг vreme. Lucrгrile pentru zidirea templului au continuat єi au avut un sfвrєit strгlucit. Acei oameni vicleni єi cruzi au оnvгюat, єi, prin ei, toюi, cг orice om, fie Mitridate, cum a fost cazul atunci, fie oricare altul, care ar voi sг lupte оmpotriva celor ce au de gвnd sг facг un lucru bun, nu luptг оmpotriva oamenilor, ci оmpotriva Dumnezeului cinstit de sгvвrєitorii faptelor bune. Niciodatг nu poate sг aibг un sfвrєit bun omul care se luptг cu Dumnezeu. Se poate оntвmpla ca la оnceputul cutezanюei lui sг nu pгюeascг nimic. Dacг nu este pedepsit оndatг, apoi aceasta se datoreєte faptului cг Dumnezeu оl cheamг la pocгinюг єi-i dг rгgaz sг se deєtepte, ca dintr-o beюie. Dacг оnsг stгruie оn cutezanюa sa, el nu mai are nici un cвєtig dintr-o atвt de оndelungatг rгbdare a lui Dumnezeu; vor folosi оnsг alюii foarte mult, cгci vor оnvгюa din pedeapsa datг lui cг niciodatг nu trebuie sг declari rгzboi lui Dumnezeu, din a Cгrui mвnг nebiruitг nu poюi scгpa. Єi оntr-adevгr, nu dupг multг vreme, au venit, peste cei care opriserг pe evrei sг zideascг templul, nenorociri aєa de mari, оncвt toate celelalte nenorociri pгleau оn faюa grozгviei tragediei lor. Mвinile iudeilor оmpiedicaюi de a-єi оndeplini gвndul lor au ucis єi au junghiat mulюime de duєmani; pгmвntul se оnmuiase pвnг la o mare adвncime de sвngele celor uciєi; de atвta sвnge se prefгcuse pгmвntul оn noroi; trupurile cailor єi ale oamenilor stгteau grгmadг unele peste altele; din trupurile єi rгnile lor deschise ieєeau o mulюime de viermi; pгmвntul era acoperit de cadavre, iar acestea, la rвndul lor, acoperite de viermi. Puteai spune, uitвndu-te pe acel cвmp de bгtгlie, cг nu se gгseau trupuri de oameni morюi sub viermi, ci izvoare de viermi; izvoarele acestea de viermi scoteau din toate pгrюile la ivealг neamul acela de vieюuitoare, aєa Cг din putreziciunea aceea viermii creєteau mai repede decвt stuful, nenorocirea aceasta n-a юinut zece sau douгzeci de zile, ci vreme оndelungatг. A fost pedeapsг datг aici pe pгmвnt acelor oameni ce au luptat оmpotriva lui Dumnezeu, dar pedeapsa pe care o vor primi dincolo, pe lumea cealaltг, va fi cu mult mai cumplitг decвt aceasta.” (Apologia vieюii monahale, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 183-185)

 

„Sunt unii oameni care au єi acum aceeaєi cutezanюг ca єi barbarii despre care am vorbit mai sus; dar, mai bine spus, cutezanюa lor este mai nelegiuitг decвt a acelora. Este vorba de unii oameni care prin toate cгile prigonesc pe cei care оndeamnг la оmbrгюiєarea vieюii monahale; oamenii aceєtia interzic, sub cumplitг ameninюare, sг se vorbeascг cumva despre acest fel de vieюuire єi sг se rгspвndeascг o astfel de оnvгюгturг.

La auzul unei astfel de єtiri, оndatг am ridicat glasul єi l-am оntrebat de nenumгrate ori pe prietenul care mi-a adus aceastг veste dacг nu cumva glumeєte vorbind aєa.

- Fereascг Dumnezeu, mi-a rгspuns el. N-aє putea sг glumesc vreodatг cu astfel de lucruri, nici sг spun sau sг nгscocesc prin cuvвnt ceva оmpotriva unei idei, preюuite nespus de mult de mine, оmpotriva monahismului. Aє dori sг nu aud de aceastг prigoanг nici acum, cвnd s-a pornit atacul оmpotriva monahismului.

La auzul acestei mгrturisiri am suspinat cu mai multг amгrгciune єi am zis:

- Asemenea gвnduri sunt cu atвt mai nelegiuite faюг de gвndurile lui Mitridate єi ale celorlalюi nelegiuiюi cu cвt єi templul pe care voim sг-l zidim noi prin viaюa monahalг, sufletul, este mai vrednic de cinste decвt templul din Ierusalim.

L-am оntrebat din nou:

- Spune-mi, te rog, cine-s aceєtia, de unde sunt cei ce au aceastг cutezanюг? Pentru ce, pentru care pricinг єi cu ce scop aruncг cu pietre оn vгzduh, aruncг sгgeюi spre cer єi pornesc rгzboi оmpotriva Dumnezeului pгcii? Sameas, Forateii єi conducгtorii asirienilor, ca єi toюi ceilalюi erau pгgвni, cum se poate vedea єi dupг numele lor, duceau o viaюг cu totul deosebitг de viaюa iudaicг єi nu voiau, оntrucвt le erau vecini, ca numгrul iudeilor sг creascг, fiindcг socoteau cг, prin оnmulюire, iudeilor le va creєte єi puterea єi vor оntuneca propria lor putere. Dar acestora, care au cutezanюa sг atace viaюa monahalг, ce libertate li se micєoreazг, ce privilegii li se iau, pe cine dintre puternicii pгmвntului оi au alгturi ca sprijin? Duєmanii de atunci ai iudeilor se sprijineau pe оmpгraюii perєilor, cгrora le convenea fapta lor. Оmpгraюii noєtri оnsг, dupг credinюa mea, au cu totul alte idei єi alte dorinюe decвt duєmanii vieюii monahale.” (Apologia vieюii monahale, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 185-186)

 

„Aє dori tot atвt de mult ca єi voi, ba оncг mai mult, єi adeseori m-am rugat sг nu mai fie nevoie de mгnгstiri. Aє dori sг fie оn lume atвt de mare оnюelegere єi bunг rвnduialг, оncвt nimeni sг nu mai aibг nevoie sг fugг оn pustie. Dar pentru cг toate s-au оntors cu susul оn jos, iar oraєele, deєi au tribunale єi legi, sunt pline de fгrгdelegi єi de nedreptгюi, iar pustia gвlgвie de roadele vieюuirii creєtine, oamenii care doresc liniєtea pгrгsesc oraєele єi оmbrгюiєeazг pustia. De aceea nu este drept ca voi sг cгutaюi pricinг celor care scot din lume pe cei ce vor sг scape de aceastг tulburare єi frгmвntare; nu este drept sг cгutaюi pricinг celor care оi duc pe aceєtia оntr-un port liniєtit; dimpotrivг, ar trebui sг cгutaюi pricinг celor care fac ca oraєele sг fie atвt de neprielnice locuirii, atвt de nepotrivite unei vieюuiri creєtine, оncвt cei care vor sг se mвntuiascг sunt siliюi sг caute pustia.

Sг ne оnchipuim cг cineva la miezul nopюii ia o tortг єi dг foc unei case mari cu mulюi locatari, punвnd оn primejdie viata celor care dorm оnгuntru. Spune-mi, te rog, acum pe cine l-am acuza de crimг: pe cel care i-a deєteptat din somn pe cei care dormeau єi i-a scos afarг din casa aceea sau pe cel care dвnd foc casei pusese оn pericol de moarte єi pe cei scoєi afarг din casг єi pe cel care i-a scos? Un alt exemplu. Cineva vede cг locuitorii unui oraє suferг sub guvernarea unui tiran, cг sunt loviюi de tot felul de neplгceri, cг viata lor e ameninюatг din pricina nenumгratelor rгscoale. Acest om convinge pe cine poate dintre locuitorii oraєului sг fugг оn vвrfurile munюilor єi, o datг cu оnduplecarea lor, le dг єi o mвnг de ajutor ca sг poatг pleca. Spune-mi, te rog, pe cine ai osвndi? Pe omul care a dus pe locuitorii ameninюaюi de primejdii dintr-un loc plin de frгmвntare оntr-un loc liniєtit sau pe cel care a pricinuit toatг tulburarea єi primejdia din oraє? Sг nu socoteєti cг starea de azi a societгюii este mai bunг decвt aceea a unui oraє condus de un tiran; nu, ci cu mult mai cumplitг, оюi face impresia cг a pus stгpвnire pe оntreaga lume nu un om, ci un duh rгu, un tiran sгlbatic єi crud, care a nгvгlit peste sufletele oamenilor cu toatг falanga lui.” (Apologia vieюii monahale, 7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 200- 201)

 

„... pгrinюii acestor tineri, cei care i-au crescut, cei care se roagг оn fiecare zi ca sг vadг pe copiii lor mai buni, cei care sacrificг totul єi suferг toate greutгюile оn vederea acestui scop, tocmai aceєtia, schimbaюi pe neaєteptate, ca de beюie, sг se оntristeze cвnd copiii lor sunt sfгtuiюi sг trгiascг cu оnюelepciune, ei bine, acest lucru este mai ciudat decвt orice єi afirm cг aceasta este o dovadг оndestulгtoare cг societatea noastrг merge spre prгbuєire.”(Apologia vieюii monahale, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 207)

 

„Spune-mi, ce-i mai uєor: a avea grija atвtor bogгюii, a fi оnlгnюuit оntr-o astfel de temniюг, a fi оntr-o astfel de robie, a te teme necontenit sг pierzi ceva din averile tale sau a te scгpa de aceste lanюuri? Sг admit cг fiul tгu n-are sг doreascг sг-єi mai punг оn spate єi alte sarcini. Dar nu este cu mult mai bine sг dispreюuiascг, sг se scape єi de cele pe care le are оn spate? Dacг toatг lumea recunoaєte cг cel mai mare bun este a nu avea trebuinюг de mai mult decвt e necesar, n-ar fi oare o fericire єi mai mare a scгpa єi de trebuinюa celor pe care le ai? Omul care n-a pus un strop de bгuturг оn gura lui єi cel care nu s-a оndrгgostit o datг оn viaюa lui (nimic nu mг оmpiedicг sг revin la aceleaєi exemple) este mai fericit decвt cei care beau necontenit єi decвt cei ce sunt оndrгgostiюi mereu; este mai fericit єi decвt cei care-єi satisfac pofta оmbгtвndu-se sau оndrгgostindu-se pentru putinг vreme. Este mai fericit pentru cг n-a оncercat niciodatг aceste patimi.

Te voi оntreba iarгєi:

Dacг ar fi cu putinюг sг alegi оntre a оntrece pe toюi оn bogгюie єi a scгpa de necazurile ce юi le pricinuieєte bogгюia, n-ai alege oare scгparea de necazurile pricinuite de bogгюie, ca sг nu mai suferi nici invidia єi hula oamenilor, nici grija bogгюiei єi nici alte preocupгri asemгnгtoare? Dacг-юi voi arгta cг fiul tгu se gгseєte chiar оntr-o astfel de situaюie єi cг este mult mai bogat acum, negreєit cг ai sг оncetezi sг te mai jeleєti єi sг plвngi atвt de amar.

Nici tu nu tгgгduieєti cг fiul tгu a scгpat de toate grijile acestea єi de toate necazurile pe care le trage dupг sine bogгюia.” (Apologia vieюii monahale, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 215-216)

 

„Cred оnsг cг pretinzi sг afli cum poate fiul tгu sг fie mai bogat decвt tine, care ai atвtea bogгюii.

Оюi voi face cunoscut єi asta, оюi voi dovedi cг eєti mai sгrac decвt fiul pe care-l socoteєti a fi acum оn cea mai neagrг sгrгcie.

Sг nu socoteєti cг-юi voi vorbi despre bogгюiile din cer pe care le vom dobвndi dupг ce ne vom muta din viaюa aceasta оn cealaltг! Оюi voi face dovada cг fiul tгu are aceste bogгюii aici, pe pгmвnt. Tu eєti stгpвn numai peste averile tale, fiul tгu оnsг este stгpвn peste averile din оntreaga lume. Dacг nu mг crezi, hai cu mine la el. Sг-l convingem sг se pogoare din munte. Dar nu, poate sг rгmвnг єi acolo, єi sг porunceascг fiul tгu unui creєtin foarte bogat sг-i trimitг aur mult de tot, cвt va voi de mult. Dar, mai bine spus, fiul tгu nici nu va primi sг i se trimitг lui banii, ci va porunci sг se trimitг aceastг sumг mare de bani unui om sгrac. Vei vedea cг bogatul acela оl va asculta pe fiul tгu єi va trimite banii. Bogatul acela va asculta de el cu mai multг grabг decвt te ascultг pe tine unul dintre administratorii tгi. Administratorul tгu cвnd primeєte poruncг sг cheltuiascг ceva se оntristeazг єi se posomorгєte, bogatul, cгruia i-a poruncit fiul tгu sг dea banii, atunci se оntristeazг, cвnd nu i se cere sг cheltuiascг, temвndu-se sг nu fi greєit cu ceva o datг ce nu i s-a dat o astfel de poruncг. Pot sг-юi arгt mulюi monahi care au o putere atвt de mare, nu dintre cei cu vazг, ci dintre cei mai de rвnd! Dacг administratorii tгi ar risipi averea оncredinюatг lor spre administrare, nu le-o poюi cere оnapoi, cгci n-au de unde sг юi-o dea, aєa cг ai ajuns dintr-o datг un om sгrac, din bogat ce erai, din pricina rгutгюii єi vicleniei administratorilor tгi. Fiul tгu nu se teme de aєa ceva. Dacг bogatul, care ascultase pвnг atunci de porunca lui, va sгrгci, va porunci altui bogat; dacг єi acesta va pгюi la fel, оєi va muta porunca sa la un altul, єi mai degrabг pot seca izvoarele apelor decвt sг se termine bogaюii care sг asculte de el.

Dacг ai fi creєtin, aє putea sг-ti povestesc оn aceastг privinюг lucruri foarte multe єi instructive din cгrюile noastre sfinte, dar pentru cг eєti pгgвn єi preюuieєti literatura filosofilor pгgвni, оюi voi aduce оn sprijinul afirmaюiilor mele texte din aceastг literaturг.

Ascultг ce spune Criton lui Socrate:

Оюi stau la dispoziюie averile mele, care, dupг pгrerea mea, sunt оndestulгtoare; dacг, оngrijindu-te de mine, ai socoti cг nu trebuie sг-mi cheltuieєti averile, strгinii aceєtia care sunt оn jurul nostru sunt gata sг le risipeascг. Pentru acest scop a adus bani destui Simias Tebeul, este gata sг-юi aducг єi Cebes alюi mulюi. Astfel, dupг cum am spus, sг nu neglijezi sг te salvezi, de teamг cг n-ai avea cu ce sг trгieєti, nici ceea ce spuneai la tribunal sг-юi fie o piedicг, anume cг, dacг ai pleca din Atena, n-ai avea tot ce-юi trebuie, cгci оn oricare parte te-ai duce, vor fi oameni care sг te iubeascг. Dacг vrei sг te duci оn Tesalia, am acolo prieteni care sг te оngrijeascг foarte bine, sг-юi punг totul la dispoziюie, оncвt sг nu-юi lipseascг nimic din cele ce se gгsesc оn Tesalia [302].

Poate fi o bogгюie mai plгcutг decвt aceasta? Cuvintele lui Criton au оnsг legгturг cu un om care se оngrijeєte numai de lucrurile pгmвnteєti. Dar, dacг aє voi sг cercetez bogгюia fiului tгu dintr-un punct de vedere mai оnalt, poate cг tu nu-mi vei urmгri expunerea, mie оnsг оmi este necesarг aceastг expunere pentru arbitrii care judecг lupta noastrг.” (Apologia vieюii monahale, 3-4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 216-217)

 

„Ce n-ar fi dat Alexandru cel Mare lui Diogene, dacг Diogene ar fi vrut sг-i primeascг darurile! Diogene n-a vrut sг primeascг nici un ban, nu dorea bogгюia lui Alexandru. Alexandru оnsг dorea cu оnfocare єi-єi dгdea toatг silinюa sг poatг avea bogгюia lui Diogene.

Vrei sг vezi єi оn alt chip cг tu eєti sгrac, єi fiul tгu bogat?

Du-te la el, ia-i haina, singura pe care o are; scoate-l afarг din chilie, dгrвmг-i adгpostul! Nu-l vei vedea nici supгrat, nici trist, ci-юi va mulюumi pentru toate acestea, cгci l-ai fгcut sг punг оn practicг filosofia sa creєtinг despre vieюuire єi lume. Dar dacг fie юi s-ar lua numai zece drahme[303], nu vei conteni niciodatг sг te jeleєti єi sг te vaiюi. Spune-mi, care dintre voi e bogat: tu, care jeleєti o micг pierdere, sau el, care nu pune nici un preю pe tot ce are?

Dar sг nu-i faci numai atвt, ci mai mult: alungг-l din юarг! Vei vedea cг rвde de porunca ta ca de jocul unui copil. Tu, dacг vei fi alungat din tarг, vei socoti cг a dat peste tine cea mai grozavг nenorocire єi nu vei putea suferi nefericirea ta. Fiul tгu оnsг, pentru cг al lui este tot pгmвntul єi toatг оntinderea mгrii, se va muta dintr-un loc оn altul cu tot atвta uєurinюг єi plгcere, cu cвtг uєurinюг єi plгcere ai tu sг te muюi de la o moєie a ta la alta. Ba fiul tгu poate face asta cu mai multг uєurinюг decвt tine. Tu, chiar dacг poюi sг te duci de la o moєie la alta, eєti silit sг treci єi peste moєiile altora. Fiul tгu оnsг va putea sг meargг pe оntreg pгmвntul, cгci al lui este tot: lacurile, rвurile єi izvoarele, oriєiunde оi dau din belєug de bгut, iar verdeюurile, plantele єi pвinea le gгseєte pretutindeni spre a se hrгni, nu-юi spun оncг, deoarece acest argument n-ar avea valoare оn ochii tгi, cг fiul tгu dispreюuieєte tot pгmвntul, cгci patria lui e cerul. Chiar dacг ar trebui sг moarг, va fi pentru el moartea mai plгcutг decвt sunt pentru voi desfгtгrile, luxul єi traiul cel bun, єi va dori moartea mai mult decвt doriюi voi patria єi patul. S-ar putea spune despre un om care rгtгceєte de colo, despre un fugar єi despre un vagabond cг are o patrie єi cг locuieєte оntr-o casг, dar nu s-ar putea spune asta despre un om care este eliberat de toate aceste griji. Pe un astfel de om nu vei putea sг-l surghiuneєti, atвta vreme cвt nu vei putea sг-l scoюi din оntreg pгmвntul. Deocamdatг, оюi voi vorbi оn aceєti termeni din pricina concepюiei tale despre viaюг, deoarece, potrivit dreptei raюiuni, cвnd оl vei scoate de pe pгmвnt, mai cu seamг atunci оl vei trimite оn patria lui. Asta оnsг nu юi-o pot spune юie, care nu vezi оn lume decвt ceea ce vezi.

Nu vei putea spune cг fiul tгu este gol, atвta vreme cвt este оmbrгcat cu hainele virtuюii, nici nu-l vei putea vedea mistuit de foame, atвta vreme cвt cunoaєte adevгrata mвncare. Bogaюii, dimpotrivг, sunt mistuiюi de griji cвnd vine peste ei foamea sau lipsa de haine. Prin urmare, єi din acest punct de vedere, n-ai pгcгtui deloc dacг i-ai numi pe bogaюi sгraci, ba оncг foarte sгraci, iar pe monahi, оntr-adevгr bogaюi. Un om care poate sг-єi оndestuleze viaюa, оn orice loc єi cu hranг, єi cu bгuturг, єi cu adгpost єi cu bucurii, un om care nu numai cг nu se supгrг, dar chiar gгseєte mai multг bucurie оn viaюa lui decвt voi оntr-a voastrг, este оnvederat cг unul ca acesta e mai bogat decвt voi, bogaюii, care numai оn casele voastre puteюi avea asigurate єi liniєtea, єi hrana. Fiul tгu nu єtie ce оnseamnг plвnsul din pricina sгrгciei. Bogгюia fiului tгu este mai bunг decвt bogгюia ta nu numai din pricinг cг e mai mare єi cг dг mai multг satisfacюie, ci єi din pricinг cг nu i-o poate lua nimeni, cг niciodatг nu se preface оn sгrгcie, nu este supusг nesiguranюei viitorului, nu-i оncгrcatг de griji, nu-i atacatг de invidie. Bogгюia lui este de admirat, de lгudat єi de slгvit. Despre bogгюia voastrг nu se poate spune asta. Oamenii nu numai cг nu vг laudг din pricina bogгюiei voastre, dar vг єi urгsc, se scвrbesc de voi, vг invidiazг єi uneltesc оmpotriva voastrг. Fiul tгu оnsг este admirat de toatг lumea pentru cг e оmbogгюit cu adevгrata bogгюie, єi de asta nici nu-i invidiat єi nici nu se unelteєte оmpotriva lui.

Spune-mi acum, care bogгюie din cele douг, despre care am vorbit mai sus, este mai potrivitг sгnгtгюii?

Nu este, oare, aceea pe care o are un om ca fiul tгu, care are, ca єi vieюuitoarele sгlbatice, un trup puternic єi robust tocmai pentru cг respirг aerul curat al vгzduhului, bea apa limpede a izvoarelor, miroase parfumul curat єi nefalsificat al florilor єi livezilor, єi nu bogгюia aceea din lume, pe care o aveюi voi, bogaюii, care, pentru cг vг aflaюi ca оntr-o mocirlг, sunteюi mai molatici єi mai bolnгvicioєi?

Dacг fiul tгu are оntвietatea оn privinюa sгnгtгюii, apoi este оnvederat cг єi оn privinюa bucuriilor!

Cine crezi cг duce o viaюг plinг de mai multe bucurii: cel culcat pe o iarbг deasг, lвngг un izvor limpede, sub umbra copacilor cu frunze dese, care-єi desfгteazг ochii cu frumuseюile naturii, care are sufletul mai curat decвt aerul єi stг departe de оnvгlmгєagul єi zgomotul acestei lumi, sau cel care stг оnchis оntr-o casг? Nu-i aєa cг acela dintвi? Єi aєa este, cгci nu e marmura mai curatг decвt aerul, umbra plafonului casei mai plгcutг decвt umbra copacilor єi nici mozaicul pardoselii mai plгcut decвt pгmвntul оmpodobit cu felurite flori. Despre adevгrul celor spuse de mine, оnєiєi voi bogaюii оmi sunteюi martori, cгci dacг v-ar sta оn putere sг aveюi arbori deasupra caselor voastre єi sг aveюi оn casele voastre balsamul єi frumuseюea florilor din livezi, le-aюi prefera pe acestea оn locul acoperiєurilor de aur єi a pereюilor pictaюi cu mгiestrie. Pentru asta, atunci cвnd doriюi sг scгpaюi de greutгюile pe care vi le dг bogгюia єi sг vг odihniюi, pгrгsiюi palatele voastre єi vг duceюi оn mijlocul naturii.” (Apologia vieюii monahale, 4-5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 218-221)

 

„Dar poate cг jeleєti pe fiul tгu din pricina slavei aceleia multe єi mari din lume datг de bogгюie, slavг ce nu se vede deloc оn viaюa monahalг?

Єtiu cг de compari palatele cu pustia, de compari nгdejdile pe care le avea fiul tгu pe cвnd trгia оn palatele tale cu nгdejdile din mгnгstire, socoteєti cг fiul tгu a cгzut din cer pe pгmвnt.

Mai оntвi trebuie sг єtii asta, cг nici pustia nu rгpeєte slava єi cinstea cuiva єi nici palatele nu fac pe cineva strгlucit єi slгvit. Єi mai оnainte de a-юi demonstra acest lucru, ca sг te scap, prin niєte exemple, de greєita ta pгrere, nu-юi voi da exemple creєtine, ci exemple pгgвne.

Cred cг ai auzit de Dionisie, tiranul Siciliei, dupг cum cred cг ai auzit єi de Platon, fiul lui Ariston. Spune-mi, te rog, cine a ajuns оncгrcat de mai multг slavг, cine a ajuns mai strгlucit? Cine este lгudat de toatг lumea єi stг pe buzele tuturor? Nu, oare, filosoful mai mult decвt tiranul? Cu toate acestea, tiranul era stгpвnul оntregii Sicilii, оєi ducea viaюa оn desfгtгri, trгia оn multг bogгюie, оn lux єi era оnconjurat de gardг єi suitг, iar filosoful trгia оn grгdina Academiei, uda grгdina, rгsгdea plante єi legume, mвnca mгsline; masa оi era alcгtuitг din mвncгruri foarte simple єi nu se vedea оn casa sa єi оn viaюa sa nici urmг din luxul tiranului Dionisie. Lucru minunat nu-i numai acesta, ci єi faptul cг, deєi a ajuns rob єi a fost vвndut din ordinul tiranului, totuєi Platon, prin asta, departe de a pгrea mai puюin slгvit decвt tiranul, s-a arгtat tocmai prin оnrobirea lui vrednic de respect chiar оn ochii tiranului.

Aєa este virtutea: prin faptele ei єi prin suferinюele ei, virtutea nu se lasг ascunsг єi acoperitг de vгlul uitгrii nici pe ea єi nici pe cei ce o pun оn practicг.

Ce vei spune apoi de Socrate, dascгlul lui Platon? N-a fost el cu mult mai slгvit єi mai strгlucit decвt Arhelau? Cu toate acestea, Arhelau era оmpгrat єi foarte bogat, iar Socrate locuia оntr-o mahala din nord-estul Atenei, numitг Liceu; n-avea mai mult decвt o singurг hainг єi era vгzut оmbrгcat numai cu aceasta єi iarna, єi vara, єi оn toate anotimpurile anului; umbla tot timpul desculю, stгtea toatг ziua nemвncat, mвnca numai pвine, єi pвinea оi era єi fierturг, єi hranг; chiar aceastг hranг simplг nu єi-o putea procura оn casг, ci o primea de la alюii; aєa cг trгia оn cea mai neagrг sгrгcie. Socrate era totuєi mai strгlucit єi mai slгvit decвt regele Arhelau; aceasta se vede de acolo, cг adeseori regele оl chema pe Socrate sг vinг la el єi sг locuiascг оn palatele lui, dar Socrate n-a vrut sг pгrгseascг Liceul. Slava ce оnsoюeєte acum numele lui Platon єi Socrate ne lasг sг оnюelegem care slavг are mai multг valoare. Toatг lumea cunoaєte numele lui Platon єi Socrate, pe cвnd numele unor oameni foarte bogaюi, cum au fost tiranul Dionisie єi regele Arhelau, nu-l cunoaєte nimeni.

Un alt filosof, Diogene din Sinope, cu toate cг era оmbrгcat оn zdrenюe, era mai bogat decвt aceєti regi amintiюi mai sus єi decвt alюi numeroєi оmpгraюi la fel de bogaюi. Cг Diogene era mai bogat decвt оmpгraюii se vede de acolo cг Alexandru Macedon, fiul lui Filip, оn timpul campaniei оmpotriva perєilor, a lгsat totul єi a venit sг-l vadг pe Diogene. Оmpгratul l-a оntrebat dacг are nevoie de ceva єi l-a rugat sг-i cearг ce doreєte. Diogene i-a rгspuns cг n-are nevoie de nimic єi n-are ce sг-i cearг.

Оюi sunt, oare, de ajuns exemplele acestea, sau sг mai citez єi altele? Oamenii aceєtia nu sunt doar mai strгluciюi єi mai slгviюi decвt cei care locuiesc оn palatele оmpгrгteєti, ci chiar decвt оnsuєi оmpгratul; preferвnd sг ducг o viatг de oameni simpli, nu se ocupг cu afacerile єi nici nu voiesc sг ia parte la conducerea treburilor statului.

Dar chiar la conducerea treburilor statului nu vei vedea оn funcюii mari numai oameni strгluciюi prin bogгюia lor, prin luxul lor єi prin averile lor, ci vei vedea єi oameni sгraci, care au dus o viaюг modestг. Printre оnalюii demnitari ai statului atenian a fost Aristide, pe care a trebuit sг-l оngroape oraєul. Cu toate acestea, era cu atвt mai strгlucit єi mai slгvit decвt Alcibiade, єi el mare demnitar pe acea vreme, pe cвt este de mare deosebirea оntre un mare filosof єi un copil simplu, deєi Alcibiade оl оntrecea pe Aristide єi prin bogгюie, єi prin neam, єi prin lux, єi prin elocventг, єi prin nobleюe, єi, оntr-un cuvвnt, prin toate. Printre demnitarii tebanilor era єi Epaminonda; era cel mai strгlucit dintre toюi generalii tebanilor, deєi era un om atвt de sгrac, оncвt atunci cвnd a fost chemat la adunare n-a putut sг vinг, cгci din оntвmplare оєi spгla haina єi nu avea alta pe care s-o оmbrace.

Prin urmare, nici pustia nu rгpeєte slava cuiva єi nici palatele оmpгrгteєti nu fac pe cineva strгlucit єi slгvit. Strгlucirea cuiva, slava єi faima lui nu depind nici de locul оn care trгieєte, nici de haine, nici de funcюie, nici de putere, ci numai de virtute єi de оnюelepciune.

Dar pentru cг exemplele n-au atвta putere de convingere, оюi voi demonstra slava fiului tгu, servindu-mi chiar el ca dovadг a susюinerii mele. Vom vedea cг acum, cвnd este оn pustie, nu este doar mai strгlucit decвt оnainte, dar este mai respectat de lume, tocmai datoritг acelor fapte care, dupг pгrerea ta, оi rгpesc orice cinste єi-l umilesc.

Dacг vrei, sг-l convingem sг se pogoare din munte, apoi sг-l оnduplecгm sг meargг оn oraє. Vei vedea cг tot oraєul оєi оntoarce privirile spre el, cг toatг lumea оl aratг, оl admirг єi se minuneazг de el ca єi cum s-ar fi pogorвt un оnger din cer. Ce este asta altceva decвt slavг? Slava cuiva nu se manifestг оn alt chip. Datoritг acelor haine simple єi ponosite ale lui, va fi mai slгvit nu numai decвt cei care locuiesc оn palatele оmpгrгteєti, dar mai slгvit chiar decвt оmpгratul. N-ar fi provocat atвta admiraюie оntregii lumi, chiar dacг ar fi purtat haine юesute cu aur, dar, mai bine spus, chiar dacг ar fi fost оmbrгcat cu hainг оmpгrгteascг de purpurг єi ar fi avut pe cap coroanг оmpгrгteascг, chiar dacг ar fi stat pe aєternuturi de mгtase, chiar dacг ar fi fost tras de catвri єi оnsoюit de o suitг оmbrгcatг numai оn aur, ca acum, cвnd este neоngrijit, palid la fatг, оmbrгcat cu o hainг groasг, fгrг nici un оnsoюitor єi desculю.

Este hotгrвt, prin legi єi prin obicei, ca оmpгratul sг poarte o anumitг оmbrгcгminte. Din aceastг pricinг, dacг cineva ar spune cг admirг pe оmpгrat pentru cг este оmbrгcat cu o hainг de aur, pe un om ca acesta nu numai cг nu-l admirгm pentru vorbele lui, ci rвdem de el, de cele spuse de el, cгci nu e deloc de mirare ca оmpгratul sг poarte o astfel de hainг. Dar dacг va veni cineva sг anunюe cг fiul tгu a pгrгsit toatг bogгюia pгrinteascг, a cгlcat оn picioare toatг slava lumeascг, are nгdejdi mai mari decвt cele pe care le dг lumea єi pгmвntul, єi cг s-a dus оn pustie єi a оmbrгcat o hainг ponositг єi proastг, toюi vor alerga оndatг sг-l vadг, toюi оl vor admira єi vor aplauda mгreюia sufletului sгu. Cвnd se aduc оmpotriva оmpгraюilor nenumгrate acuzaюii, hainele lor de aur nu-i apгrг deloc de insulte.” (Apologia vieюii monahale, 5-6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 221-224)

 

„Dar ce folos am eu de pe urma pгrerii єi laudelor celor mulюi aduse fiului meu?

- Dar tocmai asta e slava!

- Nu-mi trebuie asta, ci caut pentru fiul meu putere єi cinste.

- Dar, fгrг оndoialг, cei care vor lгuda pe fiul tгu оl vor єi cinsti.

Iar dacг vrei putere pentru fiul tгu єi funcюie оnaltг, оюi spun cг pe acestea, ca єi pe acelea despre care am vorbit pвnг acum, le vom gгsi mai degrabг la monahi. Pot sг-юi dovedesc asta cu ajutorul unor exemple din viaюг єi din istorie, dar voi оntrebuinюa o metodг care sг-юi aducг, юie mai ales, oarecare, mвngвiere. De aceea, pentru a demonstra afirmaюia mea, nu mг voi servi de alte dovezi, ci chiar de fiul tгu.

Care este proba cea mai bunг cг cineva are putere? Nu, oare, aceea de a putea sг te rгzbuni pe duєmani єi de a putea rгsplгti pe binefгcгtori? Dar aceastг putere, оn оntregime, nu poate s-o aibг nici chiar оmpгratul, оmpгratul are mulюi duєmani, єi totuєi nu poate sг-i pedepseascг pe toюi, are mulюi oameni care fac binele, єi totuєi nu-i poate rгsplгti pe toюi. Chiar оn rгzboaie, duєmanii pricinuiesc mult rгu оmpгratului єi-i fac nenumгrate necazuri; ar dori sг se rгzbune pe ei, dar nu poate. Apoi, tot оn timp de rгzboi, mulюi prieteni de-ai оmpгratului au fгcut mari fapte de vitejie, dar оmpгratul n-a putut sг-i rгsplгteascг dupг vrednicie, cгci au fost rгpiюi оnainte sг le dea rгsplata, cгzвnd pe cвmpul de luptг.

Ce-ai spune acum dacг-юi voi dovedi cг fiul tгu are o altг putere, cu mult mai mare, pe care, dupг cum юi-am demonstrat mai sus, nici оmpгraюii nu o au? Sг nu presupui cumva cг-юi voi vorbi de bunгtгюile din cer, оn care nu crezi. Nu mi-am uitat fгgгduiala datг. Оюi voi dovedi cг fiul tгu, aici, pe pгmвnt, are mai multг putere decвt оmpгratul.

Dacг cea mai mare putere constг оn a putea sг te rгzbuni pe duєmani, apoi cu mult mai multг putere decвt aceasta este puterea de a avea оn viaюг o poziюie оn care sг nu te poatг duєmгni nimeni, chiar dacг ar vrea.

Voi face desluєitг afirmaюia mea, cг puterea aceasta este mai mare decвt cea dintвi, dacг voi exemplifica spusele mele.

Spune-mi, te rog, cum e mai bine: sг fim atвt de iscusiюi оn mвnuirea armelor, оncвt nimeni din cei ce ne rгnesc sг nu scape nerгnit, sau sг avem un astfel de trup, оncвt nimeni, oricвt s-ar strгdui, sг nu poatг rгni trupul nostru? E clar pentru oricine cг cea de-a doua situaюie e mai puternicг єi mai dumnezeiascг; nu numai atвt, ci єi superioarг celei dintвi, оn ce constг superioritatea ei? Оn cunoaєterea leacurilor cu ajutorul cгrora pot fi tгmгduite toate rгnile pricinuite de duєmani. Sunt trei mijloace: primul, puterea de a te rгzbuna pe duєmani; al doilea, superior celui dintвi, puterea de a-юi єi tгmгdui propriile rгni; acesta nu este negreєit consecinюa celui dintвi; al treilea, puterea de a gгsi o stare оn care sг nu te poatг rгni oamenii. Acest de-al treilea mijloc este superior pentru firea omeneascг. Єi-юi voi dovedi cг fiul tгu este оn stгpвnirea acestui mijloc єi are aceastг putere.

Cг spusele mele nu sunt vorbe оn vвnt se vede de acolo cг, cercetвnd оntre timp mai adвnc lucrurile, am gгsit o altг putere mai mare decвt aceastг putere, єi anume: nu numai cг nimeni nu poate vгtгma pe monahi, dar nu este nimeni care sг voiascг sг-i vatгme. Astfel fiul tгu are o оndoitг putere. Ce viaюг mai dumnezeiascг ar putea duce fiul tгu decвt aceastг viaюг monahalг, оn care nimeni nici sг nu voiascг, nici sг nu poatг sг-i facг vreun rгu, chiar dacг ar voi? Mai ales cвnd a nu voi nu este o consecinюг a lipsei de putere, cum e cazul cu cei mai mulюi, ci a faptului cг fiul tгu se gгseєte оntr-o stare оn care nimeni nu are nici o pricinг sг voiascг a-i face rгu. Pentru cг, dacг ar fi numai aceasta, adicг a nu putea, n-ar fi un lucru deosebit, cгci urг оnverєunatг s-ar naєte оn sufletele acelora care ar voi sг facг rгu, dar n-ar putea. Nu este mic nici acest chip de fericire.

Dar sг cercetгm, dacг vrei, ultima situaюie.

Spune-mi, te rog, cine va voi sг vatгme vreodatг pe fiul tгu, care n-are nici o legгturг cu oamenii nici prin angajamente, nici prin stгpвnire de pгmвnt, nici prin bani, nici prin afaceri єi nici prin vreo altг оnюelegere? Pentru ce pгmвnt sг se certe cu el? Pentru ce robi? Pentru ce mгrire? De cine sг se teamг? De cine sг fie muєcat? Invidia, teama sau mвnia sunt cele care ne оmping sг aducem vгtгmare altora, оn privinюa acestora, fiul tгu este mai mult decвt un оmpгrat, este mai presus de toюi oamenii. Cine-l va invidia pe el, care a dispreюuit toate bunurile acelea dupг care plвng oamenii єi pe care se silesc sг le aibг? Cine se va mвnia pe el, dacг el n-a nedreptгюit pe nimeni? De cine se va teme, dacг nu are nici o bгnuialг asupra nimгnui? Din cele spuse mai sus rezultг deci cг nimeni nu va voi sг-i facг vreun rгu fiului tгu.

Dar tot atвt de clarг este єi a doua situaюie, anume cг oamenii nu vor putea sг-l vatгme, chiar dacг ar voi. Nu dг nimгnui nici un prilej de a fi atacat єi nici nu are vreo parte slabг de care sг poatг fi apucat. Este ca un vultur care zboarг la mare оnгlюime, care n-ar putea fi prins niciodatг оntr-un laю de vrгbii. Pentru ce pricinг va putea sг-l vatгme vreun om? Bani n-are, aєa cг nu-i este teamг de hoюi. Patrie nu are, aєa cг nu-i e teamг de surghiun. Slavг nu doreєte, aєa cг nu-i este teamг cг-єi va pierde slava. Mai rгmвne un singur lucru: moartea; dar, оn aceastг privinюг mai ales, nimeni nu va putea sг-l оntristeze, cгci, dacг оl ameninюг cu moartea, оi face cel mai mare bine, оl trimite spre cealaltг viaюг, doritг de el, spre care sunt оndreptate toate faptele єi toate gвndurile lui. Astfel moartea, departe de a fi o pedeapsг, este o scгpare de dureri, un sfвrєit al sudorilor, odihnг.

Vrei sг cunoєti un alt chip al puterii lui, cu mult mai оnюelept decвt acesta?

Chiar dacг i-ai pricinui nenumгrate necazuri, chiar dacг l-ai bate, chiar dacг l-ai pune оn lanюuri, trupul lui este rгnit din pricina firii sale omeneєti, sufletul оnsг rгmвne fгrг rгni datoritг filosofiei lui. Nu este stгpвnit de mвnie, nu este supus urii, nu este biruit de duєmгnie.

Asta оnsг nu-i mare lucru; cu mult mai minunatг decвt aceasta este dragostea lui de vrгjmaєi. Fiul tгu iubeєte pe cei care i-au pricinuit astfel de rele ca pe niєte binefгcгtori, ca pe niєte ocrotitori єi se roagг pentru ei sг aibг parte numai de bine.

Ai putea sг-i dai tu o atвt de mare putere, chiar dacг 1-ai face de nenumгrate ori оmpгratul lumii єi ai prelungi domnia lui timp de nenumгraюi ani? Nu este mai de preю aceastг putere decвt multe mantii оmpгrгteєti, decвt multe mari demnitгюi, decвt multг slavг? Mi se pare cг єi oamenii care-єi iubesc foarte mult trupul ar prefera viata aceasta оn locul celei duse de ei.” (Apologia vieюii monahale, 6-7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 225-228)

 

„Cine va vorbi cu mai multг putere оnaintea оmpгratului? Cine оl va юine de rгu pentru greєelile lui cu mai mult curaj? Tu, care eєti stгpвnul atвtor averi, care din pricina averilor tale eєti supus chiar funcюionarilor оmpгratului, care tremuri pentru orice lucru, care ai оnaintea оmpгratului atвtea slгbiciuni, tu, cгruia оmpгratul sau funcюionarii lui pot sг-юi facг rгu oricвnd dacг se mвnie, sau fiul tгu, care nu poate оncгpea niciodatг nici оn mвinile оmpгratului, nici оn ale funcюionarilor lui! Au vorbit cu mai multг putere оmpгraюilor acei oameni care n-au fost legaюi prin nimic de cele pгmвnteєti, оn faюa cui va ceda єi pe cine-l va asculta mai mult оmpгratul єi оnalюii lui funcюionari, pe tine, care eєti bogat єi pe care te bгnuieєte cг poюi sг faci adeseori intervenюii nu de dragul dreptгюii, ci de dragul banilor, sau pe fiul tгu, care are o singurг pricinг a intervenюiei lui, dragostea de oameni? Pe cine va cinsti оmpгratul єi pe cine va admira, pe acela asupra cгruia n-ar putea sг aibг nici o bгnuialг urвtг, sau pe acela pe care-l socoteєte inferior chiar slugilor sale? Dupг cum, atunci cвnd este vorba sг ajute pe cineva, оmpгraюii єi marii demnitari ascultг de sfaturile lui, tot astfel єi cвnd este vorba de sprijinit pe cineva оєi оntemeiazг hotгrвrile lor pe intervenюia unor oameni ca fiul tгu.

Dar, dacг vrei, sг luгm un caz оn care fiul tгu ajutг pe un om cuprins de necazuri, prin propriile sale mijloace, fгrг a se sluji de ajutorul altora.

Sг ducem pe acest om necгjit єi la fiul tгu, єi la tine, dar mai degrabг nu la tine, ci chiar la оmpгrat. Apoi sг vedem care dintre aceєtia toюi оi va putea da mai mult ajutor.

Mai оntвi, sг aducem pe un om care a suferit cea mai mare nenorocire cu putinюг. Sг presupunem cг cineva are un singur fiu єi cг l-a pierdut оn floarea vвrstei. Pe acesta nu-l va putea ajuta nici un mare demnitar, nici оmpгratul, nici altcineva єi nici tu, nici unul nu-i va putea da ceea ce a pierdut. Dar dacг оl vei duce la fiul tгu, chiar de la оnceput, оnfгюiєarea, оmbrгcгmintea, locuinюa lui оi vor uєura repede durerea єi-l vor convinge sг socoteascг o nimica cele pгmвnteєti, iar apoi, prin cuvinte potrivite, acesta va alunga cu uєurinюг norul de pe sufletul omului, оn casa ta durerea i se va mгri єi mai mult. I se va aprinde єi mai mult jalea cвnd va vedea cг viaюa оn locuinюa ta este lipsitг de necazuri, cг e plinг de mare fericire єi cг are cine sг te moєteneascг, оn chilia fiului tгu оnsг оєi va potoli durerea єi va ajunge sг priveascг cu mai multг оnюelepciune lucrurile. Nu-l va mai durea atвt de mult inima de moartea fiului lui, cвnd va vedea cг fiul tгu a dispreюuit єi a pгrгsit atвt de multг bogгюie, atвt de mare slavг єi strгlucire. Va mai putea spune oare acest pгrinte nenorocit cг nu mai are un moєtenitor al averilor sale, cвnd vede cг fiul tгu a dispreюuit єi a pгrгsit toatг averea tatгlui sгu? Chiar cuvintele de mвngвiere le va asculta cu mai mare uєurinюг de la fiul tгu, care adevereєte prin fapte spusele sale. Tu, оnsг, numai dacг ai оndrгzni sг deschizi gura оi vei umple sufletul de tristeюe, pentru cг i-ai vorbi de dureri pe care niciodatг nu le-ai suferit. Dar fiul tгu, pentru cг оl оnvaюг prin propriul sгu exemplu, оl va convinge cu uєurinюг cг moartea nu-i decвt un somn. N-are nevoie spre a-l mвngвia sг-i enumere o mulюime de pгrinюi care au оncercat aceeaєi durere ca єi el, ci se va arгta pe el оnsuєi, care оn fiecare zi cugetг оn timp la moarte, care este totdeauna pregгtit de moarte. Єi, dupг ce-l va face sг creadг mai mult оn оnvгюгtura despre оnvierea morюilor, оєi vor lua rгmas bun unul de la altul. Tatгl acela va pleca uєurat de marea povarг a durerii ce-o avea pe suflet, iar cuvintele fiului tгu, оntгrite prin fapte, оl vor face sг-єi recapete mai lesne liniєtea sufleteascг, cu mult mai lesne decвt cuvintele celor pe care-i cheamг la mese єi la prгznuire. Оn acest chip va vindeca fiul tгu durerea unui tatг care єi-a pierdut copilul. Єi iatг deci cг are puterea de a ajuta pe alюii, fгrг ajutorul altora.” (Apologia vieюii monahale, 7-8, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 229-230)

 

„Sг presupunem, apoi, dacг vrei, cг se duce la fiul tгu un alt om nenorocit, care are nevoie de ajutor, un om care a pierdut vederea оn urma unei оndelungate boli. Ai putea tu sг-l ajuюi cu ceva? Nu! Fiul tгu оnsг оl va ajuta! Оi va arгta cг nenorocirea lui nu-i atвt de cumplitг, deoarece el оnsuєi stг оnchis оntr-o micг chilie, cг el оnsuєi se grгbeєte spre o altг luminг, cг el оnsuєi socoteєte o nimica lumina zilei оn comparaюie cu acea luminг. Astfel оl va оnvгюa sг оndure cu mult curaj nenorocirea lui.

Dar pe cei supгraюi de alюi oameni оi vei putea tu, oare, оndupleca sг caute cu mai multг judecatг la necazurile lor? Deloc! Dimpotrivг, оi vei supгra mai mult, cгci de obicei vedem mai bine propriile noastre necazuri cвnd avem оn faюг buna stare a semenilor noєtri. Fiul tгu оnsг оi face єi pe aceєtia sг-єi recapete mai uєor curajul. Nu-юi vorbesc de ajutorul pe care-l va da lor prin rugгciunile lui! Nu-юi vorbesc de ele, pentru cг vorbesc cu tine, un pгgвn, care nu crezi оn puterea rugгciunilor.

Dar dacг vrei sг fii cinstit de oameni din pricina fiului tгu, єi nu dispreюuit (cгci poate asta юi-i dorinюa), nu єtiu cum ai putea sг ai parte de mai multг cinstire din partea oamenilor оn alt chip decвt prin faptul cг ai un fiu care, prin viaюa єi prin purtarea lui, depгєeєte firea omeneascг, un fiu care este atвt de strгlucitor оn оntreaga lume, care nu numai cг este respectat de toюi, dar nu are nici un duєman. Dacг fiul tгu ar fi ajuns оntr-o mare dregгtorie lumeascг, unii l-ar fi cinstit, alюii l-ar fi urвt, acum оnsг toюi оl cinstesc єi fac asta cu multг plгcere. Dacг oameni de joasг condiюie socialг, fii de югrani єi de lucrгtori, care au оmbrгюiєat viaюa monahalг, au ajuns atвt de cinstiюi de toюi oamenii, оncвt nici unul dintre cei mai mari demnitari nu se ruєineazг sг vinг оn chilia lor, sг stea de vorbг cu ei єi sг ia masa cu ei, ba chiar simt оn asta o atвt de mare bucurie ca єi cum s-ar desfгta cu mari bunгtгюi, ceea ce-i єi adevгrat, cu cвt mai mult vor veni оnalюi demnitari ai lumii sг vadг pe fiul tгu, care a оmbrгюiєat viaюa aceasta plinг de virtute coborвndu-se dintr-un neam strгlucit, care a pгrгsit o mare bogгюie єi оn care toatг lumea оєi punea atвtea nгdejdi. Prin urmare, tocmai ceea ce jeleєti tu mai mult, adicг оmbrгюiєarea vieюii monahale єi pгrгsirea avuюiilor, aceea оl face оnainte de toate sг fie mai cu seamг respectat єi cinstit, aceea оi sileєte pe toюi sг se uite la el ca la un оnger, єi nu ca la un om. Fiul tгu nu va cгdea sub bгnuiala, sub care cad mulюi oameni, cг ar fi ales aceastг cale pentru cг iubea cinstea, pentru cг-i erau dragi banii, pentru cг dorea sг ajungг de la o situaюie umilг la una strгlucitг. Chiar dacг s-ar spune aceste cuvinte despre ceilalюi monahi, ele sunt false єi pornite din rгutate, оnsг despre fiul tгu nimeni nu va putea sг aibг vreodatг o astfel de bгnuialг.

Sг nu socoteєti cг fiul tгu este atвt de preюuit єi de respectat pentru cг оn fruntea statului sunt оmpгraюi creєtini. Chiar dacг ei ar cгdea de la putere єi оmpгraюi pгgвni ar ajunge la conducerea statului, viaюa єi faptele fiului tгu vor fi atunci chiar mai strгlucitoare.” (Apologia vieюii monahale, 8-9, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 231-232)

 

„Vrei sг-юi spun acum єi cum are sг se poarte cu tine fiul tгu? Sau e de prisos sг o mai fac?

Cel care este atвt de blвnd єi de bun cu alюii, оncвt nu dг nimгnui prilej de supгrare, va cinsti cu atвt mai mult pe tatгl sгu єi-l va оngriji cu mult mai mult decвt dacг ar avea o demnitate lumeascг. Dacг ar fi un mare demnitar, nu se єtie dacг n-ar dispreюul pe tatгl sгu; acum оnsг, cвnd fiul tгu a ales aceastг viaюг, din pricina cгreia a ajuns sг aibг o demnitate mai mare decвt a оmpгratului, acum va fi faюг de tine mai smerit decвt toюi oamenii. Aєa este filosofia noastrг, aєa este concepюia noastrг despre viaюг єi lume: uneєte оntr-un suflet cele care par contrarii, smerenia єi mвndria. Dacг fiul tгu ar fi un mare demnitar, s-ar bucura de moartea ta, pentru cг ar dori sг te moєteneascг; acum оnsг se roagг sг юi se prelungeascг viaюa. Prin urmare, va primi cununi strгlucitoare єi pentru aceasta, cгci credinюa noastrг creєtinг ne spune cг vom avea mare rгsplatг pentru respectul dat pгrinюilor noєtri (Efes., 6, 1-3), am primit poruncг sг-i socotim ca stгpвni, sг-i respectгm prin cuvвnt єi cu fapta, dacг prin purtarea noastrг nu vгtгmгm credinюa creєtinг (Matei 10, 37).

Dar poate cг aє fi оntrebat:

- Ce va da оn schimb pгrinюilor pentru toate cвte i-au dat lui?

- Gвndeєte-te cг este firesc ca cel care a ajuns оn toate privinюele la culmea virtuюii sг sгvвrєeascг, cu toatг stгruinюa, єi aceastг virtute. Nu se va da оn lгturi, dacг ar trebui, sг moarг chiar pentru tine, pentru cг fiul tгu te va оngriji єi te va cinsti nu numai оn virtutea legii firii, sгdite оn el, ci, оnainte de toate, de dragul lui Dumnezeu pentru Care a dispreюuit pe toate cele din lume.

Spune-mi, deci, pentru ce-l jeleєti pe fiul tгu, dacг acum, ca monah, este, dupг cum юi-am arгtat, mai respectat, mai bogat, mai puternic, mai liber єi-юi slujeєte interesele tale cu mai multг оnsufleюire decвt оnainte? Pentru ce-l jeleєti dacг nu-юi mai tremurг sufletul de fricг оn fiecare zi sг nu moarг cumva оn luptг, sг nu cadг оn dizgraюia оmpгratului, sг nu fie victima invidiei camarazilor lui de arme? Oare nu sunt acestea єi altele mai mari decвt acestea cele ce оnfricoєeazг pe pгrinюii care au copii ajunєi cu faimг? Pгrinюii care au pe fiii lor ajunєi оn vвrful unor mari demnitгюi se aseamгnг cu cei care оєi urcг fiul pe un loc оnalt, apoi tremurг de fricг sг nu le cadг jos copilul.

- Dar centura de demnitar, mi-ai putea obiecta, hlamida єi glasul crainicului ne fac o deosebitг plгcere!

- Spune-mi, cвte zile юine aceastг plгcere? Treizeci de zile, o sutг de zile, de douг ori pe-atвta? Dar dupг asta, ce urmeazг? N-a fost totul ca un vis? N-a fost totul o poveste? N-au trecut toate acelea ca umbra? Оnsг cinstea єi numele bun al fiului tгu rгmвn pвnг la sfвrєitul vieюii lui, dar, mai bine spus, єi dupг moartea lui, єi cu atвt mai mult atunci. Aceastг cinste єi aceastг demnitate nimeni nu i-o va lua, pentru cг nu i-a fost datг de oameni, ci de virtute.

Ai fi vrut sг-l vezi purtвnd haine scumpe, mergвnd cгlare pe cal, оnconjurat de o mulюime de servitori, hrгnind paraziюi єi linguєitori?

Pentru ce voiai toate acestea? Negreєit spre a-i face plгcere! Dar te оntreb: Ce pгrere vei avea de toate aceste dorinюe ale tale cu privire la fiul tгu, dacг l-ai auzi chiar pe el spunвndu-юi (cгci poate pe mine nu mг crezi) cг socoteєte viaюa monahalг dusг acum de el mai plгcutг decвt viaюa celor care trгiesc оn lux єi desfгtare, оn desfrвnгri, оn cвntece, оntre paraziюi єi linguєitori, оn tвndгlealг, єi-i este aceastг viaюг atвt de dragг, оncвt, dacг i-ar porunci cineva sг pгrгseascг dulceaюa acestei vieюi єi printr-o sгriturг sг treacг оn cealaltг, ar prefera de mai multe ori moartea? Nu єtii cвtг plгcere ne dг viaюa liniєtitг єi depгrtatг de treburile publice. Poate cг nu єtie asta nici unul dintre oameni, pentru cг n-a gustat-o оncг nimeni оn toatг curгюenia ei. Care viaюг ar putea fi mai bunг decвt aceasta, care ne dг strгlucire єi оn care sunt unite siguranюa vieюii єi renumele, douг lucruri despгrюite оn viaюa oamenilor din lume?

- Dar pentru ce-mi vorbeєti de acestea mie, care nu sunt nici creєtin, nici monah?

- Dar atunci, pentru ce-l оmpiedici pe fiul tгu sг fie monah? E de-ajuns cг paguba se opreєte la tine!” (Apologia vieюii monahale, 9, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 232- 235)

 

„Satisfacюiile fiului tгu, date de bogгюia lui, nu sunt de natura asta; ele rгmвn єi la bгtrвneюe, єi оnsoюesc pe fiul tгu єi dupг moarte. Pentru aceastг pricinг, cвnd vedeюi cг la bгtrвneюe creєte bogгюia voastrг єi cг v-ar putea oferi multe prilejuri de slavг єi de desfгtare, vг supгraюi cг vвrsta voastrг оnaintatг nu vг mai оngгduie sг vг desfгtaюi. Pentru aceastг pricinг vг єi оnspгimвntaюi la apropierea morюii єi spuneюi cг sunteюi cei mai nefericiюi oameni tocmai atunci cвnd aveюi cea mai mare bogгюie, cea mai multг slavг єi cel mai bun nume. Fiul tгu, dimpotrivг, atunci cвnd va оmbгtrвni va avea cea mai mare mulюumire, pentru cг se sileєte sг intre оn port, pentru cг are o tinereюe totdeauna оnfloritoare, care nu оmbгtrвneєte niciodatг.” (Apologia vieюii monahale, 9, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 235- 236)

 

„Sг nu юii de rгu deci pe fiul tгu cг a trecut de la niєte bunгtгюi vremelnice, dar, mai bine-zis, inexistente, la niєte bunгtгюi reale єi permanente. Nu-l jeli pe cel ce meritг sг fie numit fericit! Atunci ar trebui sг plвngi, cвnd n-ai avea un fiu ca acesta, ci unul care sг fie aruncat de valurile acestei vieюi оntr-o parte єi оn alta, ca оntr-o strвmtoare.” (Apologia vieюii monahale, 10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 238)

 

„Spune-mi, te rog, n-ai crede cг oamenii оєi bat joc de tine dacг te-ar lгuda, te-ar admira єi ar zice cг eєti cel mai fericit muritor din pricinг cг fiul tгu a оndrгgit nebuneєte meseria dansatorilor єi a conducгtorilor de care de curse? Єi, dimpotrivг, n-ai spune cг sunt niєte nebuni dacг ar rвde de tine єi te-ar ocгri din pricinг cг fiul tгu a fгcut o faptг de bravurг єi vrednicг de laudг? Fг єi acum tot aєa! Sг nu judeci faptele єi gвndurile fiului tгu оntemeiat pe pгrerile oamenilor, ci pe cercetarea exactг a motivelor care l-au fгcut sг ia o astfel de hotгrвre. Vei vedea cг cei care rвd sunt pгrinюii unor copii ce sunt mai degrabг robi decвt liberi, cвnd оi vor compara pe ei cu fiul tгu.

Acum sufletul юi-i doborвt de durere. De asta nici n-ai sг poюi privi cu ochi pгtrunzгtori spusele mele. Dar dupг ce se va potoli puюin furtuna sufletului tгu єi dupг ce vei cunoaєte marea virtute a fiului tгu, nu vei mai avea nevoie de cuvintele mele, ci tu оnsuюi vei vorbi altora, mai mult decвt mine, despre frumuseюea vieюii monahale. Cuvintele mele nu sunt o simplг presupunere, ci sunt оntemeiate pe fapte.

Am avut єi eu un prieten; era fiul unui pгgвn, om bogat, renumit єi strгlucit оn toate privinюele. Prietenul meu s-a cгlugгrit. Tatгl sгu, la оnceput, a pus оn miєcare pe оnalюii demnitari ai imperiului, l-a ameninюat cu оnchisoarea, l-a dezbrгcat de toate hainele sale, l-a lгsat pe pгmвnt strгin, lipsit єi de hrana necesarг, pentru ca sг-l оnduplece оn acest chip sг se reоntoarcг la o viaюг mai omeneascг, dupг pгrerea lui. Cвnd оnsг a vгzut cг nu cedeazг оn faюa nici unei ameninюгri, a fost оnvins єi єi-a schimbat pгrerea. Acum preюuieєte pe fiul lui єi-l respectг mai mult decвt dacг i-ar fi fost tatг. Bгrbatul acesta bogat, deєi mai are оncг mulюi copii, oameni cu vazг єi renumiюi, spune cг aceєtia nu meritг sг-i fie aceluia nici slugi. Єi, datoritг fiului sгu, el este cu mult mai strгlucit.

Vom vedea cг tot aєa se va оntвmpla єi cu fiul tгu. Faptele оюi vor dovedi cг nu mint. Pentru aceasta, acum voi tгcea єi-юi voi face aceastг rugгminte:

Aєteaptг numai un an, sau єi mai puюin, cгci virtutea practicatг de noi, creєtinii, n-are nevoie de mult timp, ea odrгsleєte prin ajutorul lui Dumnezeu, єi vei vedea cг spusele mele sunt adeverite de fapte. Atunci nu numai cг vei lгuda cele petrecute, dar, dacг ai vrea sг-юi оnalюi puюin mintea, vei ajunge sг ai aceeaєi dorinюг ca єi el, avвnd ca dascгl al virtuюii chiar pe fiul tгu.” (Apologia vieюii monahale, 10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 240-241)

 

„Pentru ce nu te temi deci, pentru ce nu tremuri cвnd duci pe fiul tгu оn lume єi printre oameni, unde va fi biruit iute de pгcat єi de rгutate? Oare юi se pare puюin lucru sг dai prilej fiului tгu sг slujeascг idolilor, adicг pгcatelor, sг ajungг mai rгu decвt pгgвnii, sг lepede prin faptele lui slujirea lui Dumnezeu? Юi-am arгtat doar cг cei care trгiesc оn lume cad mai uєor pradг acestor pгcate decвt monahii. Vezi dar cг nu-i decвt un pretext frica ta de a-юi trimite fiul la mгnгstire. Dacг ar trebui sг te temi, apoi ar trebui sг te temi nu de cei care cautг sг scape de furtunг, nici de cei care se grгbesc sг ajungг оn port, ci de cei оnvгluraюi de furtunг єi de furia valurilor. Оn lume naufragiile sunt mai dese, pentru cг mai multe sunt poftele ce chinuie pe cei ce trгiesc оn lume єi pentru cг cei care vor sг se оmpotriveascг acestor pofte nu Ii se оmpotrivesc cu toatг tгria. Оn mгnгstire insг valurile nu sunt atвt de mari; оn mгnгstire liniєtea e mare, iar cei care vor sг lupte оmpotriva poftelor оєi dau mai multг silinюг decвt cei din lume. Din aceastг pricinг оl atragem pe fiul tгu оn pustie, nu facem asta ca sг se оmbrace cu sac, sг-єi punг jug pe grumajii sгi, sг se culce pe pгmвntul gol. Nu! Facem asta ca sг scape, оnainte de toate celelalte, de viciu єi sг оmbrгюiєeze virtutea.

- Ce vrei sг spui cu aceste cuvinte? Toюi cei cгsгtoriюi pier? Nu pot sг se mвntuiascг?

- Nu spun asta! Spun numai cг vor trebui, din pricina greutгюilor legate de cгsгtorie, sг-єi dea mai multг ostenealг dacг vor sг se mвntuiascг. Cel dezlegat aleargг mai iute decвt cel cu picioarele legate.

- Rгsplata celui cгsгtorit оnsг va fi mai mare єi cununile mai strгlucitoare!

- Deloc! Singur оєi pune оn spate greutгюile legate de cгsгtorie, cвnd ar putea sг nu єi le punг.” (Apologia vieюii monahale, 15, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 298-299)

 

„Poate cг nu lгsaюi pe fiii voєtri sг se ducг la mгnгstire pentru cг doriюi sг-i cгsгtoriюi єi sг aveюi nepoюi? Dar cum se poate sa doriюi sг fiюi bunici, cвnd nu sunteюi nici pгrinюi adevгraюi?

Nu faptul cг ai dat naєtere unui copil оюi dг dreptul sг te numeєti tatг. Chiar pгrinюii pot da mгrturie de adevгrul spuselor mele, pгrinюii care, atunci cвnd vгd cг fiii lor ajung niєte rгi єi niєte stricaюi, se leapгdг de ei, оi dezmoєtenesc, ii оnstrгineazг, ca єi cum n-ar fi copiii lor; nici firea, nici naєterea, nici altceva asemгnгtor nu poate sг-i оmpiedice de a-i tгgгdui. Prin urmare, pгrinюii care nu dau copiilor lor o educaюie creєtinг sг nu mai aibг pretenюia sг se mai numeascг pгrinюi. Cвnd оnsг vor naєte pe fiii lor оn alt chip, adicг atunci cвnd оi vor оnvгюa sг trгiascг creєtineєte, da, atunci sг cearг єi nepoюi; numai atunci au dreptul sг vadг єi nepoюi. Au copii, au copiii aceia pe care i-au nгscut nu din sвngiuri, nici din voinюa trupului, nici din voinюa bгrbatului, ci din оnsuєi Dumnezeu (Ioan 1, 13). Aceєti copii nu silesc pe pгrinюii lor sг se zbatг pentru averi, pentru cгsгtorie, pentru altceva de acest fel; aceєti copii оi scutesc de orice grijг єi le dau prilej sг se bucure de o mai mare plгcere decвt plгcerea de a avea copii. Aceєti copii nu sunt nгscuюi, nici nu sunt crescuюi оn vederea aceloraєi scopuri ca ceilalюi copiii, sunt nгscuюi єi crescuюi pentru scopuri cu mult mai оnalte єi mai strгlucite. De asta aduc єi mai multг bucurie pгrinюilor lor.

Оn afarг de acestea, aє mai spune єi urmгtoarele: nu-i deloc de mirare ca pгrinюii care nu cred оn оnviere sг se plвngг cг n-au copii; pentru ei singura mвngвiere cг vor supravieюui, cг li se va continua numele, sunt copiii. Noi insг, care socotim moartea ca un somn, care am fost оnvгюaюi sг dispreюuim lucrurile din lumea aceasta, vom fi oare vrednici de iertare dacг ne plвngem cг n-avem copii, dacг оnєine cгutгm sг avem copii, ca apoi sг-i lгsгm оn lumea aceasta din care noi оnєine ne silim sг ieєim єi оn care suspinгm cвt timp suntem оn ea? (II Cor. 5, 2-4). Aceste cuvinte le spun cгtre cei care duc o viaюг mai duhovniceascг.

Dacг оnsг ar fi unii iubitori de trup єi lipiюi puternic de viaюa de aici, lor le-aє grгi aєa:

Mai оntвi, nu se єtie bine dacг fiii voєtri vor avea copii, de se cгsгtoresc; apoi: chiar dacг vor avea copii, nu cumva necazul lor va fi єi mai mare, nu vor culege oare, de pe urma copiilor, nu atвt de multe bucurii cвte necazuri din pricina grijilor zilnice, a neliniєtilor, a temerilor prilejuite de ei?

- Dar cui vom lгsa moєtenire ogoarele, casele, robii єi aurul nostru, оmi vor spune aceєti pгrinюi, dacг fiii noєtri nu se vor cгsгtori, dacг nu vom avea nepoюi, dacг fiii noєtri se vor duce la mгnгstire? Оi aud оntr-adevгr pe aceєti pгrinюi plвngвndu-se cг nu єtiu ce sг facг cu averile lor!

- Lasг-юi averea moєtenire tot fiului tгu! Aceluia care trebuia sг te moєteneascг оnainte de a оmbrгюiєa viaюa monahalг! Fг asta cu atвt mai mult acum decвt оnainte de a se duce la mгnгstire. Acum va fi un paznic єi un stгpвn mai bun al averilor tale. Оnainte de a intra оn mгnгstire, multe pricini puteau pierde averea ce voiai sг i-o laєi ca moєtenire. Viermii, vremea оndelungatг pвnг sг ajungг stгpвn pe ea, hoюii, hulitorii, invidioєii, nesiguranюa viitorului, nestatornicia oamenilor єi, in sfвrєit, moartea fiului tгu, оl puteau lipsi єi de bani, єi de pгmвnturi. Acum оnsг, cвnd a intrat оn mгnгstire, a pus bogгюia lгsatг ca moєtenire la adгpost de toate aceste pricini de pierdere, a gгsit pentru ea un loc оn care nu poate pгtrunde nimeni, оn care nu-i este оngгduit nimгnui sг pгєeascг. Iar acest loc este cerul, de care nici o uneltire nu se poate apropia, un loc mai roditor decвt cel mai bun pгmвnt, un loc care оngгduie celor care єi-au depus averile оn el sг culeagг roade bogate.

Prin urmare, acum, cвnd fiul tгu оmbrгюiєeazг viaюa monahalг, n-are nici un rost оntrebarea: cui sг las moєtenire ogoarele, aurul єi toatг averea mea? Оntrebarea asta ar avea rost dacг fiul tгu ar rгmвne in lume.

Eєti mai stгpвn pe averea ta acum, cвnd o laєi moєtenire fiului tгu care a intrat оn mгnгstire. Eєti atвt de stгpвn pe ea, оncвt n-o pierzi nici cвnd pleci din lumea aceasta. Dimpotrivг, mai cu seamг atunci te bucuri de cвєtigul averilor tale.” (Apologia vieюii monahale, 16, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 299-301)

 

„Vrei оnsг sг fii оncredinюat cг єi fiul tгu este stгpвn pe averea ce i-o laєi ca moєtenire? Ei bine, оюi voi dovedi cг e mai stгpвn pe ea cвnd e monah decвt daca ar fi laic.

Spune-mi, cine este mai stгpвn pe averea lui: cel care cheltuieєte єi оmparte averea оn dreapta єi оn stвnga, cum оi place, sau cel care, din pricina zgвrceniei, nici nu оndrгzneєte sг se atingг de ea, care o ascunde оn pгmвnt єi nu se atinge de bunurile lui ca єi cum ar fi ale altora? Cine-i mai stгpвn: cel care єi-o cheltuieєte cum se cuvine sau cel care-єi cheltuieєte averea оn vвnt єi fгrг socotealг? Cel care seamгnг оn cer sau cel care seamгnг pe pгmвnt? Cel care nu-i supгrat pe funcюionarii care strвng impozitele єi birurile sau cel care-i оmpiedicat sг-єi dea averile cui vrea? Asupra plugarilor єi negustorilor se nгpustesc toюi, din toate pгrюile, єi-i silesc sг-єi plгteascг impozitele, fiecare dintre aceєti funcюionari оєi cere partea sa. Nimeni оnsг nu ridicг aceste cereri ameninюгtoare faюг de cel ce doreєte sг-єi cheltuiascг averea sa cu cei nevoiaєi.

Prin urmare, єi din acest punct de vedere fiul tгu, dacг se face monah, este mai stгpвn pe averea moєtenitг decвt dacг ar fi laic.

Sг nu-mi spui cumva cг atunci este un om stгpвn pe averea lui, cвnd єi-o cheltuieєte cu femeile stricate, cu stomacul, cu paraziюii, cu linguєitorii, cвnd оєi face de ruєine cu ea numele sгu cel bun, cвnd оєi distruge mвntuirea sufletului! Єi, dimpotrivг, sг-mi spui cг nu este stгpвnul averii sale atunci cвnd єi-o cheltuieєte cu multг оnюelepciune spre a cгpгta un nume cu adevгrat mai bun, cвnd єi-o cheltuieєte spre folosul sufletului sгu єi spre bunг plгcerea Iui Dumnezeu. Dacг ai grгi aєa, ar оnsemna sг spui cг este stгpвn pe averea sa acela care єi-o aruncг la canal, єi cг nu-i stгpвn pe ea acela care єi-o cheltuieєte ajutвnd pe cei sгraci.

Dar e mai bine sг nu-i comparгm pe aceєtia cu cei care-єi cheltuiesc zadarnic averile, cu cei care єi-o cheltuiesc spre pierderea propriului lor suflet. Cheltuielile celor dintвi fac pe stгpвnii averilor mai strгluciюi, mai bogaюi, mai siguri de ei оnєiєi, pe cвnd cheltuielile celorlalюi оi fac nu numai de ruєine єi de ocarг, dar оi fac sг-єi piardг єi sufletul.

Ar putea оnsг un tatг sг mг оntrebe:

- Nu se poate, oare, ca fiul meu sг se facг monah cвnd va ajunge bгtrвn, dupг ce s-a cгsгtorit єi a avut copii?

- Mai оntвi, cine ne va garanta cг fiul tгu va ajunge bг



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 102; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 3.85.224.214 (0.201 с.)