MOARTEA (jelirea celor chemaюi la Domnul) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

MOARTEA (jelirea celor chemaюi la Domnul)



 

„Cг a biruit (Hristos) moartea! Pentru ce jeleєti de prisos? Moartea a ajuns somn! Pentru ce te vaieюi єi plвngi? Ar fi de rвs chiar dacг pгgвnii ar face-o! Dar cвnd credinciosul se schimonoseєte aєa, ce apгrare mai poate avea? Ce iertare vor avea aceia care se prostesc aєa, cвnd de atвta vreme avem dovada clarг a оnvierii? Tu оnsг, ca єi cum юi-ai da toatг silinюa sг-юi mгreєti pгcatul, ne aduci la оnmormвntare bocitoare pгgвne, ca sг aprinzi jalea єi sг aювюi focul! Nu-l auzi pe Pavel spunвnd: Ce unire are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul? (II Cor., 6, 15).

Pгgвnii, care nu єtiu nimic de оnviere, gгsesc totuєi cuvinte de mвngвiere, spunвnd: Suferг cu curaj! Nu se mai poate оndrepta ce s-a fгcut єi nici nu reuєeєti ceva cu lacrimile! Dar tu, care auzi cuvinte mai pline de filozofie єi mai folositoare decвt acestea, tu nu te ruєinezi cвnd te poceєti mai rгu decвt pгgвnii? Noi nu spunem: Suferг cu curaj, cг nu se mai poate оndrepta ce s-a fгcut!, ci spunem: Suferг cu curaj! Va оnvia negreєit! Se odihneєte, n-a pierit! Оl aєteaptг оnvierea, viaюa veєnicг, nemurirea, soarta оngereascг! Nu auzi ce spune psalmistul: Оntoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, cг Domnul юi-a fгcut юie bine (Ps., 114, 7). Dumnezeu numeєte moartea o binefacere єi tu te boceєti? Ce-ai putea face mai mult dacг ai fi duєmanul єi vrгjmaєul celui mort? Dacг trebuie sг plвngг cineva, apoi diavolul trebuie sг plвngг! Acela sг boceascг, acela sг se batг cu pumnii оn piept, cг noi mergem spre bunгtгюi mai mari. Vгicгreala aceasta este vrednicг de rгutatea lui, єi nu de tine, care ai sг fii оncununat єi ai sг te odihneєti. Moartea e un port liniєtit. Uitг-te de cвte rгutгюi e plinг viaюa aceasta! Gвndeєte-te de cвte ori юi-ai blestemat viaюa, єi asta se оnrгutгюeєte din ce оn ce mai mult. Chiar de la оnceput ai moєtenit nu micг osвndг! Оn dureri vei naєte fii (Fac., 3, 16), spune Dumnezeu; єi: Оn sudoarea feюei tale vei mвnca pвinea ta (Fac., 3, 19);єi: Оn lume necaz veюi avea (Ioan 16, 33). Dar despre viaюa de dincolo aєa ceva nu s-a spus, ci cu totul dimpotrivг: A fugit durerea, оntristarea єi suspinarea (Isaia 35, 10); єi: De la rгsгrit єi de la apus vor veni єi se vor odihni оn sвnurile lui Avraam єi ale lui Isaac єi ale lui Iacov (Matei 8, 11);cгci cele de acolo sunt: cгmarг de nuntг duhovniceascг, fгclii strгlucitoare єi mutare la cer.

Pentru ce faci de ruєine pe cel plecat? Pentru ce faci pe alюii sг tremure єi sг le fie fricг de moarte? Pentru ce faci pe mulюi sг оnvinuiascг pe Dumnezeu cг trimite mari nenorociri?”. (Omilii la Matei, omilia XXXI, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 385-386)

 

„Cum vom vorbi altuia de nemurire, cum оl vom convinge pe pгgвn, cвnd noi tremurгm єi ne temem de moarte mai mult decвt pгgвnul? Mulюi pгgвni, deєi nu єtiau nimic de оnviere, la moartea copiilor lor єi-au pus cununi pe cap єi s-au оmbrгcat оn haine albe ca sг cucereascг slava єi laude de la lume. Tu, оnsг, nici pentru slava cea viitoare nu pui capгt tвnguielilor muiereєti єi bocetelor”. (Omilii la Matei, omilia XXXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 387)

 

„Domnul a murit єi trupul I-a fost оnmormвntat; dar l-au luat iarгєi оnapoi cu mai mare slavг, dвndu-юi, єi prin asta, bune nгdejdi. Dacг pentru tine оnvierea nu e basm, nu boci! Dacг crezi оn оnviere, nu lгcrima, iar dacг lгcrimezi, cum vei putea convinge pe pгgвn cг tu crezi оn оnviere?”. (Omilii la Matei, omilia XXXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 387-388)

 

„Dar azi, оntre alte defecte, femeile sunt stгpвnite de boli strгine: оn doliu єi оn necaz, ele fac o arгtare zadarnicг a necazurilor lor, ele оєi aratг braюele, оєi smulg pгrul, оєi sfвєie faюa; unele prin durere, altele din mвndrie; altele оєi descoperг braюul lor prin neruєinare оn faюa oamenilor. O, femei, ce faceюi? Voi vг dezbrгcaюi urвt оn viaюa publicг, voi care sunteюi un mгdular al lui Iisus Hristos, zic eu єi-n faюa oamenilor? Vг smulgeюi pгrul, vг sfвєiaюi veєmintele, scoateюi strigгte mari, voi imitaюi dansurile lui Menade, єi nu credeюi cг-l supгraюi pe Dumnezeu? Ce destrгbгlare єi ce nebunie! Pгgвnii nu vor rвde? Nu vor zice cг religia voastrг, cг оnvгюгtura voastrг nu este decвt o poveste єi o fabulг? Da, fгrг оndoialг, vor zice: nu mai este оnviere; dar оnvгюгturile creєtinilor sunt de rвs, ele nu sunt decвt minciunг єi оnchipuire. Cгci printre ei, femeile, ca єi cum n-ar rгmвne nimic dupг aceastг viaюг, nu юin nici o seamг de Scripturile lor. Scripturile lor єi оnvгюгturile lor nu sunt decвt curate оnchipuiri, cum o dovedeєte purtarea acestor femei. Оn sfвrєit, dacг ar crede cг cel ce este mort, nu este cu adevгrat mort, ci cг a trecut la o viaюг mai bunг, ele n-ar mai plвnge ca єi cum ei nu ar mai fi; ele nu s-ar necгji atвta, n-ar mai spune astfel de cuvinte, care sunt dovada vizibilг a necredinюei lor: <<eu nu te voi mai vedea, eu nu te voi mai afla>>. Totul nu este decвt o poveste єi оnchipuire printre creєtini. Cгci dacг оnvierea, care este temelia єi fгgгduinюa tuturor bunurilor pe care le nгdгjduiesc ei, nu obюine nici o credinюг printre ei, cu atвt nu vor crede ei nici оn celelalte оnvгюгturi ale lor.

Nu, neamurile nu sunt aєa de slabe, nici aєa de laєe: mulюi dintre ei au dat dovadг de оnюelepciune. O femeie pгgвnг, aflвnd cг fiul ei era mort оn rгzboi, a pus imediat aceastг оntrebare: оn ce stare este patria noastrг, cum sunt lucrurile noastre? Unul din filozofii lor, care avea pe cap o coroanг de flori, primeєte noutatea cг unul dintre fiii sгi a murit pentru patrie; atunci оєi ia coroana sa, el оntreabг care? (fiindcг avea doi) єi aflвnd, єi-a pus coroana din nou. Mulюi dintre pгgвni au dat pe fiii lor єi pe fiicele lor ca sг fie aduse ca jertfг zeilor lor. (…) Sigur, mi-e ruєine sг vгd neamurile filozofвnd aєa de frumos єi arгtвnd aєa оnюelepciune, pe cвnd noi ne purtгm atвt de urвt. Cei care n-au nici o idee despre оnviere, se poartг ca єi cum ar avea o cunoaєtere adevгratг; єi noi care suntem оnvгюaюi оn mod desгvвrєit, noi trгim ca єi cum n-am fi auzit vorbindu-se despre aceea. Cei mai mulюi fac din respect omenesc, ceea ce n-ar face pentru Dumnezeu Оnsuєi. Cгci femeile care sunt mai presus de alюii prin bogгюiile lor, nu-єi smulg pгrul, ele nu-єi descoperг braюele lor єi оn aceea ele sunt foarte hulite, nu pentru cг nu-єi dezgolesc braюele, ci fiindcг n-o fac decвt de teamг ca sг nu necinsteascг єi nu din duh de evlavie. Respectul omenesc le reюine, le оmpiedicг sг se necгjeascг, єi frica de Dumnezeu nu poate sг opreascг lacrimile єi sг оnlгture durerea lor? Oare asemenea purtare nu este destul de condamnabilг?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXII, 4, pp. 317-318)

 

„Ce oare? Veюi zice voi, nu este permis sг plвngem moartea unui om? Nu aceasta o opresc eu; eu dispreюuiesc aceste lovituri, aceste rгniri, aceste plвnsuri nestгpвnite єi excesive. Eu nu sunt dur, nici neuman; eu єtiu slгbiciunea naturii єi regretul pe care-l lasг оn urmг o iubire mare. Noi nu єtim sг ne oprim sг plвngem; Iisus Hristos Оnsuєi o face sг se vadг, El a plвns pentru Lazгr. Faceюi la fel; plвngeюi, dar cu blвndeюe, cu modestie, cu fricг de Dumnezeu. Dacг veюi plвnge оn acest fel, nu veюi plвnge ca niєte necredincioєi necrezвnd оn оnviere, ci ca neputвnd suporta despгrюirea.

Оn sfвrєit, pe cei ce merg sг facг o cгlгtorie lungг, noi оi оnsoюim cu lacrimile noastre, dar nu plвngem ca єi cum am deznгdгjdui de a-i mai vedea. Voi la fel vгrsaюi lacrimi pentru acest mort, ca єi cum l-aюi trimite sг facг o cгlгtorie lungг оnaintea voastrг. Aceasta nu este o poruncг pe care v-o dau eu, nu vorbesc aєa decвt pentru a mг acomoda slгbiciunii voastre. Dacг cel ce a murit este un pгcгtos, dacг el L-a supгrat adesea pe Dumnezeu, sigur cг trebuie sг-l plвngem, sau mai bine nu trebuie sг plвngem deloc pentru el, ceea ce nu-i foloseєte la nimic, ci trebuie sг facem ceea ce poate sг-i fie folositor єi sг-l ajute; spre exemplu, milostenii, jertfe єi оncг sг ne bucurгm pentru cг nu mai are ocazia sг pгcгtuiascг; dar dacг era un drept, trebuie sг ne bucurгm, fiindcг a sosit оn port, cг nu mai are sг se teamг de nimic, nu mai are nici un risc оn alergare. Dacг este tвnгr trebuie sг ne bucurгm cг a scгpat aєa de repede de relele єi de necazurile acestei vieюi; dacг este bгtrвn, aceasta este pentru noi un subiect de mвngвiere єi de bucurie cг s-a bucurat aєa de mult de aceastг viaюг de faюг care este privitг ca bunul cel mai de preю. Dar pentru voi, voi treceюi peste toate aceste considerгri; voi оi chemaюi pe robii voєtri єi-i оndemnaюi sг plвngг, pentru a-l cinsti mai mult pe mort, єi aceea este o ruєine єi o nebunie destul de mare. Cinstea pe care ar trebui sг i-o daюi nu constг оn vгrsarea lacrimilor, оn a scoate gemete єi strigгte, ci оn a cвnta imne єi psalmi, оn a duce voi оnєivг o viaюг foarte curatг єi sfвntг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXII, 4-5, pp. 318-319)

 

„Ce mustrгri, ce оnvinuiri le vom mai face neamurilor? Cum vom оndrгzni sг le оnvгюгm оnvierea, sг le vorbim despre virtuюile creєtineєti? Este oare siguranюг оntr-o viaюг aєa de periculoasг? Nu єtiюi cг tristeюea produce moarte? Durerea orbind sufletul, nu numai cг nu permite sг fie vгzute lucrurile aєa cum trebuie, ci ea produce єi rele destul de mari. Prin aceste excese, noi оl supгrгm pe Dumnezeu єi nu facem nici un bine nici morюilor, nici nouг оnєine; dar, prin moderaюie ne facem plгcuюi lui Dumnezeu, єi oamenii ne umplu de laude, dacг nu ne lгsгm abгtuюi de durere, noi suntem brusc scгpaюi de celelalte de cгtre Domnul. Dacг ne lгsгm stгpвniюi de acestea, El ne lasг оntr-un fel оn puterea lor. Dacг оi mulюumim lui Dumnezeu, nu ne vom pierde curajul.

Єi cum, veюi zice voi, cel care єi-a pierdut fiul, sau fiica sa, se poate opri sг nu plвngг? Eu nu zic cг nu trebuie sг plвngг deloc, ci zic cг nu trebuie sг plвngг оn exces. Оn sfвrєit, dacг ne gвndim cг Dumnezeu l-a luat pe cel pe care l-am pierdut noi єi cг soюul nostru, fiica noastrг, s-a nгscut muritoare, ne vom mвngвia оn mod sigur. Cгci aceia se necгjesc care doresc un lucru mai presus de naturг. Omul este nгscut ca sг moarг, pentru ce vг necгjiюi pentru ceea ce se оntвmplг оn mod natural? Vг plвngeюi cг mвncaюi pentru a vг pгstra viaюa? Vreюi sг trгiюi fгrг sг mвncaюi? Faceюi la fel cu privire la mort: v-aюi nгscut muritori (Evr., 9, 27), nu cereюi sг fiюi nemuritori aici jos. Este rвnduit ca oamenii sг moarг odatг. Astfel nu vг оntristaюi, nu vг tulburaюi, ci suferiюi o lege care este fixг єi neschimbatг pentru toюi oamenii.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXII, 5, pp. 319-320)

 

,,De cele ce pгtimim sг nu ne оntristгm, nici pentru noi, nici pentru alюii, ca de pildг, cвnd se оntвmplг morюi nгprasnice sau boli оndelungate, cгci acestea sunt izbгvire de osвndг, acestea sunt оndreptarea єi sfгtuirea cea mai оnaltг. Єi cine zice acestea? Cel ce are оn el pe Hristos care vorbeєte. Єi cu toate acestea, multe dintre femei se gгsesc оn aєa nesimюire, оncвt оn asemenea оmprejurгri оntrec cu jelania chiar pe necredincioєi. Єi unele fac aєa fiind orbite de durere, iar unele de ochii lumii єi pentru ca sг scape de оnvinovгюirea celor de afarг (neamurilor), pe care eu le socotesc a fi lipsite de orice iertare. Pentru ca sг nu mг оnvinovгюeascг cutare, zice, оnvinovгюeascг-se Dumnezeu; pentru ca nu cumva oamenii sг fie cunoscuюi ca mai proєti decвt dobitoacele cele necuvвntгtoare, apoi calce-se оn picioare legea оmpгratului a toate. Єi de cвte trгsnete nu sunt vrednice aceste vorbe?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVIII, pp. 294-295)

 

,,Dumnezeu poruncind a nu jeli, iatг cг aici toюi grгiesc оmpotrivг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVIII, p. 295)

 

,,Nu te gвndeєti la Iov, femeie? Nu-юi aduci aminte de vorbele lui cвnd cu nenorocirea copiilor, care mai ales au оncununat acel sfвnt cap cu mii de cununi, єi l-au vestit mai strгlucit decвt toate trвmbiюele? Nu te gвndeєti la mгrimea nenorocirii, la nenorocirea aceea neauzitг pвnг atunci єi la acea tragedie strгinг cu totul єi uimitoare? Tu poate cг ai pierdut un copil, sau doi, sau trei, pe cвnd acela a pierdut atвюia єi atвtea, єi cel cu mulюi copii, deodatг s-a fгcut fгrг de copii. Єi nici mгcar nu-i zdrumicau inima cвte puюin aceste nenorociri, ci se юineau lanю una dupг alta, єi deodatг i s-a rгpit оntregul rod al ostenelilor єi al trecutului sгu. Єi nici mгcar dupг legea de obєte a firii, nici cвnd, de pildг, ajunsese la bгtrвneюe, ci fгrг de vreme, єi de moarte nгprasnicг, єi cu toюii оmpreunг. Єi nici fiind de faюг tatгl lor, ca mгcar auzind cele de pe urmг cuvinte ale lor, sг le aibг ca o mвngвiere a acelui sfвrєit amar, ci оmpotriva oricгrei aєteptгri, єi neєtiind nimic din cele оntвmplate, deodatг cu toюii s-au prгbuєit sub dгrвmгturi, єi casa li s-a fгcut mormвnt єi cursг a morюii! Єi nu numai moarte fгrг vreme, ci єi altele multe оn legгturг cu acea moarte, precum: cг erau cu toюii оn floarea vieюii, cг erau cu toюi virtuoєi, cг erau cu toюii iubiюi, cг erau cu toюii оmpreunг, cг erau єi feciori єi fete, cг nici unul nu a scгpat, cг nu s-au pierdut dupг legea obєteascг a firii, cг оn sfвrєit dupг atвtea pagube оndurate, deєi el n-avea nimic rгu pe cuget, єi nici pe cugetul copiilor, ca sг pгtimeascг de acestea. Fiecare din aceste nenorociri este оndeajuns prin sine оnsгєi ca sг оngrozeascг pe cineva – dar apoi cвnd cu toatele la un loc dau nгvalг asupra omului, atunci poюi singur cugeta la оnгlюimea valurilor, cum єi la mгrimea єi furia furtunii. Dar ceea ce este оncг mai grozav єi mai rгu decвt orice jelanie este cг nici mгcar nu єtia dreptul Iov din ce pricinг sunt acestea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVIII, p. 295)

 

,,Dar dacг єi-a sfвєiat (Iov – n.n.) hainele de pe el єi єi-a tuns pгrul, tu nu te minuna, cгci doar era tatг, єi оncг tatг iubitor de fii, єi pentru aceea trebuia sг se arate cu acest prilej єi оnclinarea firii, cum єi filosofia doririi єi voii lui. Dacг el nu ar fi fгcut nici aceasta, apoi atunci poate cг ar fi socotit cineva acea filosofie ca o adevгratг nesimюire. Pentru aceea el єi-a arгtat єi durerea sa pгrinteascг, оn acelaєi timp єi strгєnicia bunei cinstiri, оnsг fiind оndurerat nu s-a abгtut.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVIII, p. 296)

 

,,Sг nu plвngem pe cei ce se duc de aici, ci pe cei ce-єi petrec viaюa оn fapte rele. Fiindcг єi plugarul nu plвnge cвnd vede grвul putrezit, ci se teme numai cвnd оl vede cг stг tare єi vвrtos оn pгmвnt, єi-i este fricг; iar cвnd оl vede putrezit, se bucurг. Cгci putrezirea este оnceputul seminюei viitoare. Tot aєa єi noi, atunci ne bucurгm, cвnd cade єi se prгbuєeєte casa cea stricatг – trupul – cвnd omul putrezeєte. Єi sг nu te minunezi dacг apostolul a numit оnmormвntarea semгnare, fiindcг aceastг semгnare este mai bunг decвt cea a grвului, cгci pe aceea o urmeazг necazuri, єi supгrгri, єi osteneli, єi primejdii, єi griji multe, pe cвnd pe aceasta – dacг vieюuim cu dreptate – o urmeazг cununi єi rгsplгtiri; pe aceea o urmeazг stricгciunea єi moartea, iar pe aceasta nestricгciunea, nemurirea єi miile de bunгtгюi. La acea semгnare sunt оnvгlmгєeli, plгceri єi somn, pe cвnd la aceasta numai un glas din cer pogorвndu-se, єi totul se sfвrєeєte fгrг de veste. Єi cel ce оnviazг aici nu mai este dus la viaюг truditг єi ticгloasг, ci acolo de unde a fugit toatг durerea, оntristarea єi suspinarea.

Dar dacг tu poate cauюi sprijin, єi pentru aceea plвngi pe bгrbatul tгu, apoi aleargг la cel ce este sprijinul de obєte tuturor, la mвntuitorul єi binefгcгtorul tuturor, la Dumnezeu, la ajutorul cel nebiruit, la sprijinul cel fгrг sfвrєit, care este pretutindeni de faюг єi din toate pгrюile ne оngrгdeєte. Dar, zici, obiceiul este plгcut єi vrednic de iubit. Єtiu єi eu, оnsг dacг te vei lгsa оn voia dreptei tale judecгюi єi te vei gвndi cine este cel ce юi-a luat bгrbatul, єi dacг, suferind cu curaj jertfa, vei pune aceasta оn seama voii lui Dumnezeu, apoi vei putea trece єi peste acest val, єi ceea ce timpul nu face, o va face filosofia ta; iar dacг te vei moleєi cu totul, durerea оєi va lua sfвrєit cu timpul, оnsг nu-юi va aduce nici un folos. Оmpreunг cu niєte astfel de cugetгri, mai adunг-юi єi pilde, unele din viaюa de acum, iar altele din Sfintele Scripturi. Gвndeєte-te cг Avraam a jertfit pe fiul sгu єi nici nu a lгcrimat, nici vreun cuvвnt amar nu a scos din gura lui. Dar, zici tu, acela a fost Avraam. Єi cu toate acestea, tu eєti chematг spre mai mari lupte. Dar єi Iov numai pe atвta s-a оntristat cвt se cuvenea unui tatг iubitor de fii єi care se оngrijea foarte mult de nenorocirea lor – оnsг ceea ce facem noi acum este a unor duєmani єi rгzboinici ai lui Dumnezeu. Cг nici tu, dacг cineva ar fi dus оn palatul оmpгrгtesc єi ar fi оncununat, nu te-ai boci, sub cuvвnt cг ai fi prieten al celui оncununat, fiindcг ai fi duєman al aceluia, iar nu prieten. Dar, zici tu, nici acum eu nu-l plвng pe dвnsul, ci pe mine. Єi nici aceasta nu este fapta celui ce iubeєte; fiindcг a voi ca acela sг fie оn nesiguranюг pentru tine, a fi stгpвnit de nesiguranюa viitorului, оn vreme ce a sosit clipa de a fi оncununat єi a intra la liman cu corabia – cгci este mai drept a se gгsi la liman decвt a se zbuciuma оn largul mгrii – acest fapt, zic, nu este nicidecum al celui ce iubeєte.

Plвng, zici tu, fiindcг nu єtiu unde s-a dus. Pentru ce nu єtii, spune-mi, cгci fie cг a trгit оn virtute, fie altminteri, este оnvederat unde anume se va duce. Apoi tocmai pentru aceea plвng, zici tu, fiindcг a plecat de aici pгcгtos. Acestea sunt numai vorbe єi pricini, cгci dacг pentru aceea l-ai plвnge, apoi ar fi trebuit ca pe cвnd trгia sг-l prefaci єi sг-l pui pe calea cea dreaptг. Оnsг pretutindeni tu te gвndeєti la ale tale, єi nu ale aceluia. Єi chiar pгcгtos dacг a plecat, totuєi tu єi de acestea trebuie a te bucura, de vreme ce a contenit cu pгcatele єi nu a mai adгogat pгcate pe lвngг pгcate.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLI, pp. 449-451)

 

,,… poate cг tu ai rгmas singurг єi ai pierdut pe sprijinitorul tгu? Aceasta sг n-o spui niciodatг, fiindcг nu ai pierdut pe Dumnezeu. Оntrucвt deci оl ai pe Dumnezeu, el оюi va fi mai bun decвt orice bгrbat, tatг, fiu єi ocrotitor, cгci chiar trгind acela, el a fost care a fгcut totul. Acestea deci cugetг-le, єi zi dupг David: Domnul este luminarea mea єi mвntuitorul meu, de cine mг voi teme? (Ps. 26, 1). Zi cгtre dвnsul: Tu eєti tatгl orfanilor єi judecгtorul vгduvelor, єi dobвndeєte-юi ajutorul lui, єi-l vei avea оngrijindu-se de tine mai mult ca оnainte, єi mai vвrtos cu cвt єi tu te vei gгsi оn mai mare strвmtorare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLI, p. 451)

 

,,… nu mвnia pe Dumnezeu, ci fг-L milostiv. Dacг tu suferi cu bгrbгюie, poate cг vei aduce prin aceasta vreo mвngвiere sau vreun ajutor celui rгposat, iar dacг faci dimpotrivг, mai mult оncг vei оntгrвta mвnia lui Dumnezeu. Cг dacг sluga ar fi bгtutг de stгpвnul sгu, iar tu fiind de faюг te-ai оntrista єi nemulюгmi, prin aceasta оncг mai mult ai оntгrвta pe stгpвn оmpotriva ta. Deci nu face aєa, ci оncг mulюгmeєte-i, ca astfel prin acestea sг se оmprгєtie de la tine norul mвhnirii. Zi-i єi tu ca acel fericit: Domnul a dat, Domnul a luat (Iov 1, 21). Gвndeєte-te cвюi, mulюгmind poate lui Dumnezeu mai mult decвt tine, nu au avut nici copii, єi nici pгrinюi nu s-au numit. Nici eu, nici tu, n-aє fi voit, cгci mai bine ar fi fost sг nu fi оncercat aceasta, decвt sг cad dupг ce odatг am gustat din plгcere. Nu, rogu-mг, nu grгi acestea; nu оntгrвta pe stгpвnul asupra ta; ci pentru cвte ai primit mulюгmeєte-i, iar pentru cele ce nu le-ai avut pвnг la sfвrєit slгveєte-l. Nici Iov nu a zis cг mai bine ar fi fost dacг nu luam, fiindcг aceastг vorbг este a unui nemulюгmitor, ci оncг mulюumea єi pentru acelea, zicвnd:, Domnul a dat, iar pentru acestea binecuvвnta pe Dumnezeu, zicвnd: Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvвntat оn veci. Ba оncг єi femeii lui i-a оnchis gura, оndreptгюindu-se єi zicвnd cгtre dвnsa acele minunate cuvinte: Dacг am primit cele bune de la Domnul, cele rele sг nu le rгbdгm? (Iov 2, 10). Deєi dupг aceasta ispita lui s-a fгcut єi mai cumplitг, totuєi el nici aєa nu s-a оmpuюinat, ci оncг cu aceeaєi vitejie le-a suferit, mulюгmind lui Dumnezeu.

Aceasta fг єi tu. Gвndeєte-te оn sineюi cг nu un om юi l-a luat, ci Dumnezeu. Dumnezeu care l-a fгcut, care se оngrijeєte de tine mai mult decвt oricine, care-юi cunoaєte folosul, iar nu duєmanul sau prigonitorul tгu. Gвndeєte-te apoi cвюi copii trгind nu au fгcut poate de nesuferit viaюa pгrinюilor lor. Dar pe cei buni єi voinici nu-i vezi? zici tu. Da, оi vгd єi pe aceєtia, оnsг cele ale fiului tгu sunt mai sigure decвt ale acestora. Dacг poate єi sporesc acum, totuєi cele ale sfвrєitului lor sunt nesigure, pe cвnd pentru fiul tгu cel rгposat nu te mai temi, nu tremuri de fricг sг nu pгюeascг ceva sau sг nu-i se оntвmple vreo prefacere sau vreo schimbare.

Acestea cugetг-le єi pentru femeia bunг єi gospodinг, єi pentru toate mulюumeєte lui Dumnezeu. Chiar femeia, zic, de ai pierdut-o, slгveєte-l. Poate cг Dumnezeu a vrut a te aduce la оnfrвnare, poate te cheamг la lupte mai mari, poate cг a voit sг te slobozeascг din legгturi. Dacг astfel vom filosofa, vom cвєtiga єi veselia cea de acum, єi ne vom оnvrednici єi cununilor viitoare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLI, pp. 451-452)

 

„Aєadar, iubiюilor, sг nu-i plвngem la оntвmplare pe cei rгposaюi єi nici sг ne bucurгm pentru cei ce trгiesc. Cum atunci? Sг-i plвngem pe cei pгcгtoєi nu numai cвnd sunt morюi, ci chiar cвnd sunt vii. Sг ne bucurгm pentru cei buni єi drepюi nu numai cвnd trгiesc, ci chiar єi cвnd nu mai sunt. Pentru cг cei dintвi, chiar vii fiind, muriserг deja, iar aceєtia din urmг, chiar murind, sunt vii. Aceia chiar єi aici trebuie sг fie plвnєi de toюi pentru cг sunt urвюi lui Dumnezeu, pe cвnd aceєtia, ducвndu-se de aici, єi acolo vor fi fericiюi de cгtre oameni, cгci s-au dus la Hristos. Pгcгtoєii, oriunde ar fi, sunt departe de Оmpгratul slavei єi de aceea sunt vrednici de lacrimi, pe cвnd cei drepюi, fie aici, fie acolo, sunt оmpreunг cu Оmpгratul єi vor fi mai aproape mai cu seamг acolo, nu ca prin oglindг, nici prin credinюг, ci faюг cгtre faюг.

Sг nu-i plвngem deci la оntвmplare pe cei morюi, ci pe cei morюi оn pгcate. Aceєtia sunt vrednici de plвns, aceєtia sunt vrednici de bocete єi lacrimi. Cгci spune-mi, te rog, ce nгdejde de mвntuire poate avea cineva care se duce acolo оnsoюit de pгcate, acolo unde curгюirea de pгcate nu mai e cu putinюг? Cвt timp se mai aflг aici, nгdejdea schimbгrii оn bine оncг mai existг, dar cвnd, plecвnd de aici, se va duce оn iad, unde nu se mai poate nimic cвєtiga prin pocгinюг - dupг cum se єi spune: єi оn iad cine Te va lгuda pe Tine? (Ps., 6, 5) - cum sг nu fie atunci vrednic de plвns?

Nu sunt оmpotriva ca sг-i plвngem pe cei care astfel s-au dus de la noi; sг-i plвngem оnsг nu sluюindu-ne, nu smulgвndu-ne pгrul, nu despuindu-ne braюele, nu strвmbвndu-ne faюa, nu оmbrгcвndu-ne оn negru, ci оn liniєte vгrsвnd lacrimi amare оn sufletul nostru. Pentru cг-i putem plвnge cu amar єi fгrг un astfel de fast, єi fгrг a ne maimuюгri. Pentru cг оntr-adevгr, cele ce se petrec la оnmormвntгri cu unii, nu se deosebesc cu nimic de maimuюгreli єi jocuri copilгreєti. Credeюi-mг cг acele bocete, acele bгtгi оn piept prin piaюг, nu sunt deloc plгcute, ci se petrec mai mult pentru ochi, din mвndrie єi din slavг deєartг. Se єtie cг multe femei fac din aceasta o meserie. Plвngi cu amar єi suspinг оn casг cвnd nu te vede nimeni. Aєa e frumos, aєa e plгcut, aceasta te єi foloseєte. Cel ce оn acest fel оl plвnge pe mort, se va strгdui cu atвt mai mult sг nu cadг niciodatг оn pгcatele celui mort, cгci оnfricoєгtor va fi la urmг acel pгcat.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IV-a, pp. 70 - 71)

 

„Plвnge-i pe cei ce mor оn bogгюii єi care nicicвnd nu s-au gвndit sг se foloseascг de ele pentru a-єi aduce mвngвiere sufletelor lor, care s-au folosit de puterea єi de bogгюia lor mai degrabг pentru a putea spгla єi astupa pгcatele lor. Pe unii ca aceєtia оi plвngem cu toюii, sau fiecare, sau оn public, оnsг cu demnitate, cu оnюelepciune, єi nu altfel; pentru a-i avea ca exemplu (negativ) pentru noi оnєine. Pe unii ca ei оi plвngem nu o zi, nici douг, ci toatг viaюa noastrг. Un astfel de plвns nu este cauzat de vreo patimг iraюionalг, ci izvorгєte din dragostea pгrinteascг; cealaltг plвngere izvorгєte dintr-o patimг iraюionalг єi de aceea grabnic se єi stinge, pe cвnd dacг izvorгєte din frica de Dumnezeu rгmвne pururea.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IV-a, p. 72)

 

„Dar poate veюi spune: aєa-i obiceiul. Acesta e doar un pretext єi un motiv nejustificat. Priveєte ce porunceєte el: Bucuraюi-vг єi fericiюi-mг (Flp., 2, 18). Aєa este obiceiul? Ce obicei? Dacг ar fi ca tu sг rгmвi aici, poate cu drept cuvвnt ar vorbi aєa. Dar cвnd la puюinг vreme оl vei ajunge din urmг pe cel care a plecat, ce obicei mai оmplineєti? Un astfel de obicei оl оmplineєte acela care crede cг totdeauna va fi despгrюit de cel plecat dintre noi. Dar cвnd єi tu vei cгlгtori pe aceeaєi cale, ce obicei оmplineєti? Pe cei ce sunt оn cгlгtorii oare de ce nu-i plвngem? Dupг оntвia sau cel mult a doua zi, oare nu оncetгm de a mai fi triєti din pricina despгrюirii de ei? Dacг оmplineєti obiceiul, atunci sг-l plвngi doar atвta timp cвt cere natura. Nimic nu sufгr, zice el,(Pavel – n.n.) ci mai mult mг bucur cг mг voi duce la Hristos, iar voi nu vг bucuraюi? Bucuraюi-vг, aєadar!” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, pp. 163-164)

 

„Cвnd vгd acele bocete prin piaюг, acele planєete petrecute cu ocazia celor mutaюi din viaюг, acele vгicгreli єi toate acele sluюenii, sг mг cre­deюi cг mг ruєinez de elini, de iudei єi toюi ereticii care ne privesc єi оn fine de toюi cei ce-єi rвd de noi pentru toate cвte le spunem, filozofвnd оn zadar despre оnviere. Pentru ce oare? Fiindcг elinii sunt cu bгgare de seamг nu la cele vorbite de mine, ci la cele ce se fac de voi, cгci imediat zic: cum ar putea vreunul din aceєtia a dispreюui moartea, cвnd nu poate a privi nici pe unul mort dintr-ai lor?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia IV, p. 94)

 

„Dar dacг - ceea ce sг nu fie, nici sг se оntвmple – s-ar petrece vreo moarte amarг (zic amarг, nu prin natura ei, cгci moartea nu este amarг, deoarece cu nimic nu se deosebeєte de somn, ci o numesc amarг оn raport cu dispoziюia voastrг faюг de ea), dacг, zic, s-ar petrece o astfel de moarte, єi dacг unuia ar plгti niєte astfel de femei bocitoare (plвngгtoare) sг mг credeюi cвnd spun, - cг nu spun altceva nimic decвt ceea ce simt, supere-se cine voieєte - pentru mult timp, оi voi opri de a veni la bisericг, ca pe niєte idololatri. Cг dacг pe cel lacom єi zgвrcit Pavel оl numeєte idololatru, apoi cu atвt mai mult pe cel ce printre credincioєi introduce cele ale idololatrilor. De ce dar mai chemi pe preoюi, spune-mi єi pe cвntгreюi? Oare nu ca sг te mвngвi, oare nu ca sг cinsteєti pe cel ce se duce de aici? De ce atunci оюi baюi joc de el? De ce оl dai оn vileag lumii? De ce te joci ca pe scena teatrului? Noi venim filozofвndu-vг cele despre оnviere, оnvгювndu-vг pe toюi, pвnг єi pe cei ce poate nu sunt atinєi cu nimic, cг pentru cinstea aceluia sг suferiюi cu bгrbгюie, dacг s-ar оntвmpla aєa ceva єi tu aduci de acei care rгstoarnг cele ale noastre?

Єi ce poate fi mai rгu ca aceastг batjocorг, ca acest vizilic? Ce poate fi mai grozav decвt aceastг anomalie? Ruєinaюi-vг dar єi sfiiюi-vг, iar de nu voiюi, apoi atunci nici noi nu vom putea suferi a se introduce оn bisericг niєte astfel de obiceiuri vгtгmгtoare. Pe cei ce greєesc, zice, оnaintea tuturor mustrг-i (I Tim., 5, 20). Deci pe acele femei nenorocite єi de jelit, care bocesc pe la оnmormвntгrile din familiile voastre, le opresc ca niciodatг sг numai оnsoюeascг cu bocete pe cei morюi, ca nu cumva sг ne vedem siliюi cu adevгrat de a jгli єi noi relele lor, єi sг le certгm, ca nu cumva sг mai facг de acestea cu cei strгini, ci mai ales sг-єi plвngг nenorocirele lor proprii, - fiindcг єi un tatг iubitor cвnd are un fiu dezordonat, nu numai aceluia оi porunceєte de a nu se mai apropia de cei rгi, ci chiar єi pe aceia оi оnfricoєeazг. Iatг deci acum eu єi pe voi vг sfгtuiesc єi pe acelea prin voi, ca nici voi sг nu mai chemaюi astfel de femei єi nici acelea sг nu mai vinг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia IV, pp. 96-97)

 

„A se оntrista cineva оnsг, єi a boci pe cei adormiюi, aceasta vine din оmpuюinare єi micime de suflet.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXV, p. 305)

 

„O astfel de оntristare peste mгsurг duce sau la оndoialг, sau chiar la hulirea lui Dumnezeu” (Cuvвnt la Duminica a 20-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 149)

 

„Cгci de cвrteєti, jigneєti pe cel mort, mвnii pe Dumnezeu, єi te vatгmi pe tine оnsuюi. Iar dimpotrivг, dacг mulюumeєti lui Dumnezeu, atunci cinsteєti pe cel mort, lauzi єi slгveєti pe cel ce l-a luat, єi foloseєti юie оnsuюi. Plвngi, cum a plвns pe Lazгr Hristos Domnul tгu, care prin aceea ne-a оnsemnat mгsura, scopul єi marginile оntristгrii, pe care cineva nu trebuie sг le pгєeascг.

Mai dintвi tu aminteєti de patriarhi єi de prooroci, dar adu-юi aminte, cг tu la aceasta ai mai puюin drept decвt dвnєii. Ei cu dreptate se tвnguiau, cгci Hristos nu venise оncг din cer, El, care prin оnvierea Sa a secat izvorul lacrimilor pentru cei morюi. Ei se vгitau cu dreptate, cгci оnvierea morюilor оncг nu se vestise. Toюi sfinюii din Vechiul Testament nгdгjduiau оntru venirea Domnului, dar de aceea ei tвnguiau pe morюi, cгci ei nu puteau vedea pe acela, оntru care au nгdгjduit.

Оnsг, de cвnd cuvвntul trup s-a fгcut, єi a locuit оntre noi, de cвnd noul Adam a ridicat hotгrвrea cea rostitг asupra lui Adam cel dintвi, a nimicit moartea noastrг prin moartea Sa єi a оnviat a treia zi din morюi, de atunci moartea nu mai este оnfricoєatг credincioєilor, єi ei nu se mai tem de apusul soarelui vieюii lor, cгci rгsгritul lor se aratг iarгєi оntru оnгlюime. Оnsuєi Domnul, care nu poate minюi, zice: Eu sunt оnvierea єi viaюa; cel ce crede оn mine, de va єi muri, viu va fi. Єi tot cel ce este viu єi crede оntru mine, nu va muri оn veac (Ioan, XI, 25). Acest glas al lui Dumnezeu, iubiюilor, este lгmurit: cine crede оn Hristos єi pгzeєte poruncile lui, va trгi, deєi a murit.” (Cuvвnt la Duminica a 20-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, pp. 149-150)

 

„Cвnd Apostolul Pavel, оn cuvintele aduse mai sus, zice: nu voi sг nu єtiюi fraюilor de cei ce au adormit adaugг оndatг: ca sг nu vг оntristaюi ca єi ceilalюi ce n-au nгdejde. Оntristeazг-te, zice el, оnsг nu ca un necredincios, care nu єtie nimic despre оnviere єi se оndoieєte de viaюa cea viitoare. Aєa, noi ne ruєinгm, cвnd nu arareori vedem la creєtini cele mai puternice izbucniri de o оntristare fгrг de minte. Ce vor zice necredincioєii, vгzвnd aceasta? Ei vor zice: Aceєtia sunt oare aceia, care єtiu a vorbi aєa de frumos despre оnviere? Cu adevгrat, purtarea lor nu se potriveєte cu vorbele lor. Prin cuvinte ei grгiesc cu multг оnюelepciune despre оnviere, iar prin faptг ei aratг ca єi cum nu s-ar purta astfel. Dacг ar crede, cг starea morюilor este mai bunг, ei nu s-ar boci. Acestea єi оncг єi mai multe zic cei necredincioєi, cвnd observг la creєtini o оntristare peste mгsurг pentru cei morюi. Pentru aceea sг ne mгsurгm оntru aceasta єi sг nu ruєinгm credinюa creєtineascг despre оnviere. Moartea este repaosul єi slobozirea de trudele єi de grijile vieюii.” (Cuvвnt la Duminica a 20-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, pp. 151-152)

 

„Gвndeєte mai departe, la cine s-a dus rгposatul, єi vei afla mвngвiere! El s-a dus acolo, unde se aflг Petru єi Pavel єi toatг ceata Sfinюilor. Gвndeєte, cum el va оnvia, cu ce strгlucire єi cu ce slavг! Gвndeєte, cг tu cu оntristarea єi cu bocetul tгu nu vei putea schimba ce s-a fгcut, ci numai a-юi vгtгma юie оnsuюi. Gвndeєte, cui te vei asemгna tu prin aceastг оntristare peste mгsurг, єi fugi de acea asemгnare, cгci tu vei fi asemenea cu cei necredincioєi, car nu au nгdejde, precum a zis Pavel. Dimpotrivг creєtinul fiindcг crede оn оnviere, єtie cг nu trebuie a jeli єi a se tвngui pentru cei ce au murit оntru fapte bune, ci pentru cei ce vieюuiesc оntru pгcate. Dacг cel lipsit de minte meritг lacrimile noastre, cu cвt mai vвrtos cel lipsit de dreptate єi de nгdejdea la Dumnezeu? Pentru aceєtia, iubiюilor, sг ne оntristгm, єi o astfel de mвhnire este folositoare; cгci mulюi pгcгtoєi s-au оndreptat prin lacrimile celor aproape ai lor. Dimpotrivг, tвnguirea pentru cei morюi este nefolositoare. De aceea noi sг nu ne stricгm orвnduiala, ci numai pentru pгcate sг ne mвhnim; iar toate celelalte sг le purtгm cu tгrie de suflet, fie sгrгcie, sau boalг, sau moarte timpurie, sau pagubг, sau pвrг, sau orice altг patimг omeneascг ne-ar lovi; cгci, cвnd noi suntem privighetori, toate aceste patimi ne aduc atвt mai multe cununi de biruinюг.” (Cuvвnt la Duminica a 20-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, pp. 152-153)

 

,,Mai spui cг te obiєnuiseєi cu cel plecat de pe lumea aceasta, cг-юi era drag єi cг de aceea plвngi єi boceєti? Dar nu-i oare nesocotit ca, atunci cвnd оюi dai fata dupг mire єi ea pleacг оntr-o юarг depгrtatг єi o duce bine acolo, sг nu socoteєti despгrюirea asta un lucru cumplit, din pricinг cг tristeюea plecгrii e uєuratг de gвndul cг are s-o ducг bine оn юara aceea depгrtatг, iar aici, la plecarea pe lumea cealaltг, sг te jeleєti єi sг vгicгreєti, cвnd cel plecat nu-l ia un om, nici un rob ca tine, ci Оnsuєi Dumnezeu?

- Dar cum e cu putinюг, m-ar putea оntreba cineva, sг nu te оntristezi atunci cвnd eєti om?

- Nici eu nu spun sг nu te оntristezi. Nu opresc tristeюea, ci tristeюea peste mгsurг. Tristeюea юine de fire, dar a ajunge sг faci asta fгrг mгsurг este o nerozie, o nebunie, aratг cг ai suflet de femeie. Fii trist, plвngi, dar nu te descuraja, nu te mвnia, nu te rгzvrгti. Mulюumeєte lui Dumnezeu Care a luat pe cel plecat, ca astfel sг-l оmpodobeєti pe cel plecat єi sг-i faci prin aceasta єi mai strгlucitoare оnmormвntarea. Dar dacг te superi єi te necгjeєti, aduci ocarг єi celui mort, mвnii єi pe Dumnezeu care l-a luat, єi te vatгmi єi pe tine; dar dacг mulюumeєti lui Dumnezeu, l-ai оmpodobit єi pe cel mort, L-ai slгvit єi pe Cel ce l-a luat єi te-ai folosit єi tu prin aceasta. Plвngi aєa cum a plвns Stгpвnul tгu pe Lazгr (Ioan 11, 35), Care ne-a pus nouг mгsurг, оndreptare єi hotar, pe care cuvine-se sг nu le depгєeєti. Aєa a spus єi Pavel: Iar despre cei ce au adormit nu voim sг fiюi оn neєtiinюг, ca sг nu vг оntristaюi ca єi ceilalюi, care n-au nгdejde (1 Tesaloniceni 4, 13). Оntristeazг-te, spune Pavel, dar nu ca elinul, care n-are nгdejde de оnviere, care nu nгdгjduieєte оntr-o viaюг viitoare. Credeюi-mг cг mг ruєinez єi roєesc cвnd vгd prin piaюг cete de femei cг se schimonosesc, оєi smulg pгrul, оєi frвng mвinile, оєi zgвrie obrajii, єi astea toate sub ochii elinilor. Ce nu pot spune aceia despre noi? Ce nu pot grгi? Aceєtia-s cei care filosofeazг despre оnviere? Nu mai spune! Nu se aseamгnг faptele lor cu оnvгюгturile lor. Cu cuvвntul filosofeazг despre оnviere, iar cu fapta, actele lor sunt de oameni deznгdгjduiюi. Dacг ar fi оncredinюaюi cг este оnviere, n-ar face toate acestea. De-ar fi convinєi cг cel mort s-a dus la o viaюг mai bunг, n-ar jeli! Acestea, єi mai multe decвt acestea, o spun necredincioєii cвnd aud bocetele acelora. Sг ne ruєinгm dar, sг ne cuminюim єi sг nu aducem atвta vгtгmare єi nouг, єi celor care ne vгd.

Spune-mi, pentru ce plвngi atвta pe cel mort? Pentru cг a fost rгu? Dar tocmai pentru aceasta sг mulюumeєti lui Dumnezeu, cг s-a pus capгt rгutгюii lui. Pentru cг a fost bun єi blвnd? Dar tocmai pentru aceasta trebuie sг te bucuri, cг a fost rгpit grabnic, оnainte de a schimba bunгtatea cu rгutatea, cг a plecat оntr-un loc оn care este оn siguranюг, unde nu este nici bгnuialг de schimbare. Pentru cг a fost tвnгr? Dar tocmai pentru aceasta slгveєte pe Dumnezeu Care l-a luat, cг l-a chemat iute la o viaюг mai bunг! Pentru cг a fost bгtrвn? Dar tocmai pentru aceasta mulюumeєte lui Dumnezeu єi dг iarгєi slavг Celui care l-a luat. Ruєineazг-te de slujba оnmormвntгrii!” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 113-114)

 

,,Gвndeєte-te unde s-a dus cel mort єi mвngвie-te! S-a dus acolo unde-i Pavel, unde-i Petru, unde-i toatг ceata sfinюilor! Gвndeєte-te cum are sг оnvieze, cu ce slavг єi strгlucire! Gвndeєte-te cг, dacг te jeleєti єi te vaiюi, nici nu poюi оndrepta cu bocetele ceea ce s-a fгcut єi te vatгmi єi pe tine amarnic. Gвndeєte-te pe cine urmezi cвnd faci astfel, єi fugi de pгrtгєia cu pгcatul. Pe cine urmezi? Pe necredincioєii care au nгdejde, dupг cum a spus єi Pavel: (…) ca sг nu vг оntristaюi ca єi ceilalюi, care n-au nгdejde. Ia seama cвt de clar e cuvвntul lui Pavel! N-a spus: ca cei ce n-au nгdejde оn оnviere, ci simplu: ca cei ce n-au nгdejde. Оntr-adevгr, cel ce nu are nгdejde оn judecata de pe lumea cealaltг, n-are nici un fel de nгdejde; acela nu єtie cг existг Dumnezeu, nici cг Dumnezeu poartг de grijг de lucrurile de pe lumea aceasta, nici cг dreptatea dumnezeiascг vegheazг asupra tuturor celor din lume. Iar cel care nu єtie acestea, nici nu se gвndeєte la ele, este mai lipsit de judecatг decвt o fiarг, cгci a alungat din sufletul lui єi legile єi judecata єi poruncile єi, оntr-un cuvвnt, tot binele. Cel care nu se aєteaptг sг dea socotealг de faptele sale, se оndepгrteazг de virtute єi se alipeєte pгcatului. Gвndindu-ne la toate acestea, gвndindu-ne єi la nerozia єi sminteala elinilor, la care suntem єi noi pгrtaєi prin bocetele aduse celor morюi, sг fugim de asemгnarea cu ei. De aceea єi Pavel ne-a amintit de ei, pentru ca, gвndindu-te la ruєinea оn care poюi cгdea, sг scapi de asemгnarea cu ei єi sг te оntorci iarгєi la vrednicia ta.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 116)

 

,,Cг de trebuie sг plвngem єi sг jelim, trebuie sг-i plвngem єi sг-i jelim pe cei care trгiesc оn pгcate, nu pe cei care mor trгind оn virtute. Aєa face єi Pavel; scriindu-le corintenilor, zice: Ca nu cumva, venind, sг mг umileascг Dumnezeul meu la voi єi sг plвng pe mulюi (II Corinteni 12, 21).” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul IV, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 117)

 

,,Dar poate cг ai vrea sг mг оntrebi:

- Cum se poate ca, om fiind, sг nu jeleєti?

Eu оnsг оюi оntorc оntrebarea єi te оntreb:

- Dar cum se poate sг jeleєti, om fiind, оnzestrat cu minte, cu judecatг єi cu nгdejdea celor viitoare?

- Dar care om, оntrebi mai departe, n-a fost stгpвnit de aceastг nevoie? Mulюi, єi pe tot cuprinsul pгmвntului, єi pe vremea noastrг, єi pe vremea strгmoєilor noєtri.

- Dar ascultг ce spune Iov, cвnd i-au murit toюi copiii lui: Domnul a dat, Domnul a luat; cum a hotгrвt Domnul, aєa s-a fгcut (Iov 1, 21). Minunate sunt cuvintele acestea chiar numai auzindu-le. dar dacг le cercetezi cu luare-aminte, atunci vei vedea cг minunea e єi mai mare. Gвndeєte-te cг diavolul nu i-a luat numai jumгtate din copiii lui, єi jumгtate i-a lгsat, nici nu i-a luat mai mulюi, єi i-a lгsat mai puюini, ci a cules tot rodul, dar n-a doborвt pomul; a dezlгnюuit marea cu valurile ei, dar n-a оnecat corabia; єi-a pus toatг puterea, dar n-a clintit turnul. Stгtea оn picioare, era asaltat din toate pгrюile, dar rгmвnea neclintit;nori de sгgeюi se porneau оmpotriva lui, dar nu-l atingeau; dar, mai bine spus, erau trimise оmpotriva lui, оnsг nu-l puteau rгni. Gвndeєte-te ce grozгvie este sг-юi vezi atвюia copii cum se prгpгdesc.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 118-119)

 

,, Dacг jeleєti, ne spune Pavel, cu mari suspine pe cel plecat de aici, te asemeni cu cel necredincios, care nu are nгdejdea оnvierii. Acela pe drept cuvвnt jeleєte, pentru cг nu poate cugeta nimic despre cele viitoare! Dar tu, care-ai primit atвtea mгrturii despre cele de dupг viaюa de aici, pentru ce eєti cuprins de aceeaєi slгbiciune ca єi el? De aceea a spus Pavel: Nu vreau sг nu єtiюi voi, fraюilor, despre cei ce au adormit, ca sг nu vг оntristaюi ca єi ceilalюi, ce n-au nгdejde. ” (Omilie la vindecarea slгbгnogului coborвt prin acoperiє, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 294-295)

 

„Spune-mi din ce motiv оl plвngi cu atвta durere pe cel care a murit? Pentru cг era rгu? Atunci nu numai cг nu trebuie plвnєi, ci sг-I єi mulюumeєti lui Dumnezeu, Care a oprit rгutatea lui. Nu cumva, dimpotrivг, a fost bun? Єi оn cazul acesta trebuie sг te bucuri, pentru cг a murit ca nu cumva rгutatea sг-i strвmbe оnюelepciunea, ca nu cumva оnєelarea, sг-i amгgeascг sufletul (Оnюelepciunea lui Solomon 4, 11). Nu cumva era tвnгr? Chiar єi pentru aceasta sг-I mulюumeєti lui Dumnezeu єi sг-L slгveєti, fiindcг l-a luat lвngг Dвnsul. Aєa cum pe cei care merg sг primeascг vreun rang, оi conducem cu bucurie єi mulюumire, la fel trebuie sг ne luгm rгmas bun єi de la cei care pleacг din viaюa aceasta, pentru cг se duc aproape de Dumnezeu, unde vor primi mare cinstire єi fericire.

Nu spun, desigur, cг nu trebuie sг ne parг rгu pentru despгrюirea de persoanele dragi nouг, care mor, dar sг nu ne оntristгm mai mult decвt trebuie. Cгci ne vom mвngвia destul dacг ne gвndim cг omul pe care l-am pierdut era muritor, ca noi toюi. Dacг ne revoltгm nu arгtгm altceva decвt faptul cг cerem, lucruri care nu se potrivesc cu firea omeneascг. Te-ai nгscut om, prin urmare muritor. De ce suferi pentru ceva atвt de firesc, cum este moartea? Nu cumva regreюi fiindcг pentru a trгi trebuie sг mгnвnci? Nu cumva ai vrea sг trгieєti hranг? Atunci de ce-юi doreєti sг nu mori? Pe cвt de firesc sг mгnвnci, aєa єi sг mori. De vreme ce eєti muritor nu cere sг devii nemuritor; cгci acest lucru a fost stabilit o datг pentru totdeauna. Sг nu ne asemгnгm tвlharilor care vor sг-єi оnsuєeascг lucruri care aparюin. Astfel, cвnd Dumnezeu ia de la noi bani sau cinstiri sau slavг, єi chiar trupul sau sufletul, ie ia cele ce-I aparюin. Єi chiar єi pe copilul tгu dacг l-ar luade fapt nu-L ia pe copilul tгu, ci o fгpturг de-a Lui.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 93-94)

 

„Ce dar, e cu putinюг om fiind a nu plвnge? Nici eu nu poruncesc aceasta, ci opresc a vг vгita, a face aceasta peste mгsurг. Nu sunt cu nгrav de fiarг, nici aspru. Єtiu cг firea se vгdeєte, єi cere obiєnuinюa єi vorba cea de toate zilele. Nu este cu putinюг a nu se mвhni, aceasta єi Hristos a arгtat: fiindcг a lгcrimat pentru Lazгr. Aceasta fг єi tu: lгcrimeazг, dar оncet, cu bunг cuviinюг, cu frica lui Dumnezeu! Dacг aєa vei lгcrima, nu ca єi cum necrezвnd mвntuirea faci aceasta, ci ca єi cum nesuferind despгrюirea.

De vreme ce єi pentru cei ce se оntristeazг єi se despart de noi lгcrimгm, dar nu facem aceasta ca єi cum deznгdгjduindu-ne. Aєa єi tu lгcrimeazг, ca єi cum petrecвnd pe unul ce se duce оn strгinгtate”. (Din Cuvвntul 21 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 524)

 

„Sг cгutгm la Cer, sг socotim cele duhovniceєti. Cum vom putea sг mustrгm pe pгgвni? Cum vom putea vorbi cu ei pentru оnviere? Cum pentru cealaltг filozofie? (…) Nu єtii cг din mвhnire se оntвmplг moarte? Pentru cг оntunecвnd mвhnirea pe partea cea vгzгtoare a sufletului, nu numai nu оl lasг sг vadг nimic din cele cuviincioase, ci єi multг vгtгmare face. Deci cu acel chip єi lui Dumnezeu greєim, nici pe noi оnєine єi nici pe cel mort nu folosim!” (Din Cuvвntul 21 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 525)

 

„Spune-mi, pentru care lucru plвngi atвta pe cel mort? Pentru cг a fost bun єi iscusit? De aceasta trebuie sг te bucuri cг a murit degrabг, ca sг nu strice rгutatea bunгtatea lui; dar cг a fost tвnгr єi frumos pentru aceasta mг jeluiesc єi plвng, оnsг pentru aceasta trebuie sг mulюumeєti lui Dumnezeu, cг l-a luat nepгcгtos sг cвnte єi sг laude pe Dumnezeu cu оngerii; nu zic sг nu vг оntristaюi pentru morюii voєtri, ci sг nu fie peste mгsurг оntristarea, ci numai cum a lгcrimat Iisus Hristos pentru Lazгr, prietenul Sгu, iar nu cu glasuri єi cu vaiete fгrг cale, cг de vom cerceta sг cunoaєtem cum cг єi acela muritor a fost, Dumnezeu l-a luat la Оmpгrгюia Sa ca sг se bucure єi sг se odihneascг; mare mвngвiere vom avea, om te-ai nгscut muritor, nu pofti sг fii aici nemuritor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 116)

 

„Destul de sfвntг єi destul de desгvвrєitг de altfel, Marta оl cheamг pe Iisus nu cu strigгte єi cu plвnsuri, cu lacrimi єi cu zgomote ca explozii de durere, ci cu cuvinte simple, calme єi delicate, unde strгbate o abundenюг deplinг de оncredere єi de iubire. O Оnvгюгtorule, o Prietenule ceresc dacг Tu ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit. ” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 88)

 

MOARTEA (sг nu-l numim „muritor” pe cel ce nu este mort decвt pentru puюinг vreme)

 

„... eu nu-l voi numi muritor pe cel ce trebuie sг оnvieze dupг moartea sa. Spuneюi-mi, vг rog, dacг cineva roєeєte o clipг, vom spune pentru aceea cг el este totdeauna roєu? Nu, sigur, cгci aceea nu este o roєealг obiєnuitг єi continuг. Dacг cineva este palid, vom zice noi pentru aceea cг are boalг? Nicidecum; cгci boala lui este trecгtoare. Nu numiюi deci muritor pe cel ce nu este mort decвt pentru puюinг vreme. Dacг-i numiюi morюi pe cei ce dorm, numiюi-i la fel morюi; ei sunt, pentru a zice aєa, morюi, pentru cг nu mai lucreazг; dar moartea stricг trupurile. Єi ce face aceea? Ei nu mor pentru a rгmвne оn stricгciune, ci pentru a deveni nemuritori.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIX, 3, p. 414)

MOARTEA (mвngвiere la moartea unui prunc)

 

„Dar poate оmi va zice cineva cum poюi tu sг opreєti de a jeli morюii, cвnd aceasta au fгcut-o оncг єi Patriarhii, єi acel mare slujitor al lui Dumnezeu, Moise, єi mulюi prooroci, єi оnainte de toюi Iov cel drept, care pentru moartea fiilor sгi єi-a rupt haina sa? Dar eu te оntreb, cвnd tu оюi mгriюi fata ta dupг un mire, cu care ea se duce оntr-o юarг depгrtatг; cвnd ei acolo оi merge bine; tu nu socoteєti ducerea aceea ca ceva rгu, єi оngrozitor, ci єtirea despre traiul ei cel bun depгrteazг supгrarea pentru lipsa ei. Nu ar fi oare nebunie оn cazul de faюг a te jeli єi a te tвngui, cвnd nu un om, ci оnsuєi Domnul a luat pe fiica ta, sau pe fiul tгu la Sine оntru un loc strгin? Dar zici tu: cum se poate, ca sг nu mг оntristez, cвnd eu sunt om? Eu nu cer aceasta de la tine, ci opreєte covвrєirea оntristгrii. Cг noi ne оntristгm, aceasta are temeiul sгu, оn firea omeneascг, dar cг facem aceasta peste mгsurг, pricina este оn nebunia noastrг, оn lipsa de cugetare, єi оn moliciune.” (Cuvвnt la Duminica a 20-a dupг cincizecime, p. 149)

 

,,Iatг, au venit peste Iov єi sгrгcie, єi boalг! Єi ai vгzut cг au venit amвndouг cu cea mai mare covвrєire.

Vrei sг-юi arгt єi rгzboiul dat de glasul sвngelui оmpotriva acestui viteaz, cu tot atвta covвrєire? Zece copii a pierdut, zece deodatг, zece оn floarea vвrstei, zece plini de virtute. N-au murit de legea obєteascг a firii, ci de moarte silnicг, jalnicг. Cine poate descrie o astfel de nenorocire? Nimeni! Cвnd, dar, pierzi єi fiul єi fiica deodatг, aleargг la dreptul Iov єi-юi va uєura mult durerea!” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia a III-a, 6, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 52)

 

Dar 1-am pierdut pe scumpul meu copil, va spune poate cineva, оn care mi- am pus atвta nгdejde. Єi ce vrei sг spui prin asta? Mulюumeєte-I lui Dumnezeu, Care юi-a luat copilul, єi atunci nu vei fi mai prejos de Avraam, care 1-a dus pe fiul sгu Isaac ca sг-1 jertfeascг, dupг porunca dumnezeiascг. Aєa cum acela I 1-a oferit lui Dumnezeu fгrг murmur pe nepreюuitul sгu fiu, aєa sг-I oferi єi tu, єi nu vei lua rгsplatг mai micг. Nu plвnge, nu suspina, nu cвrti. Spune ce a spus єi fericitul Iov, cвnd єi-a pierdut toюi copiii: Domnul a dat, Domnul a luat; cum I-a plгcut Domnului, aєa s-a fгcut; fie numele Domnului binecuvвntat! (Iov l, 21). Aєa a zis єi cгtre femeia lui, prin aceste cuvinte care ne stвrnesc admiraюia: Dacг noi am primit din mвna Domnului pe cele bune, nu le vom primi єi pe cele rele? (Iov 2, 10). Aєa sг gвndeєti єi tu, de vreme ce copilul tгu n-a cгzut, оn mвinile vrгjmaєului єi uneltitorului, ci s-a dus aproape de Dumnezeu, Care-i poartг de grijг mai mult ca tine єi Care cunoaєte interesul lui mai bine ca tine. Priveєte cвюi copii care trгiesc acum au fгcut din viaюa pгrinюilor lor un martiriu.

Pe copiii buni nu-i vezi?, mг vei оntreba. Єi-юi rгspund, оi vгd єi pe ei, оnsг starea оn care se aflг copilul tгu este mai sigurг decвt a lor. Poate cг acum sunt bine, оnsг sfвrєitul lor este necunoscut. Юie nu-юi mai e teamг pentru copilul tгu, ca nu cumva, sг pгюeascг ceva sau nu cumva s-o ia pe un drum greєit. De aceea, оюi spun din nou, nu mai jeli. Sг-L slгveєti doar pe Domnul, cum a fгcut Iov.

Єi cum sг nu plвng, vei spune, nu vezi cг nu mai sunt tatг? Ce cuvinte sunt acestea? Nu cumva юi-ai pierdut copilul? Nu l-ai pierdut, ci poate cг acum a devenit єi mai sigur al tгu. N-ai оncetat sг fii tatг. Acum eєti ceva mai mult — nu mai eєti tatгl unui copil muritor, ci al unei fiinюe nemuritoare! Sг nu crezi cг юi-ai pierdut cu adevгrat copilul pentru cг nu mai este lвngг tine. Aєa cum ar fi continuat sг fie copilul tгu dacг ar fi plecat оntr-o юarг оndepгrtatг, la fel єi acum, cвnd a plecat spre cer. Vгzвnd aєadar ochii lui оnchiєi, gura amuюitг єi trupul nemiєcat, nu te gвndi: Gura aceasta nu va mai vorbi, ochii aceєtia nu vor mai vedea, picioarele acestea nu vor mai umbla. Ci sг te gвndeєti: Aceastг gurг va rosti cuvinte mai оnюelepte, aceєti ochi vor vedea lucruri mai frumoase, aceste picioare vor umbla, prin ceruri, acest trup va оnvia nestricгcios єi-1 voi lua оnapoi pe copilul meu mai strгlucitor de cum a fost. ” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 95-97)

 

„Voieєti sг cunoєti cг vremea aceasta nu este de lacrimi?

A оnюelepciunii lui Dumnezeu prea mare tainг este aceasta. Cгci ca pe o casг lгsвnd sufletul, iese єi se duce la Stгpвnul sгu. Iar tu plвngi? Deci єi cвnd se nгєtea copilul trebuia sг faci aceasta. Cг єi aceasta este naєtere mai bunг decвt aceea. Cг merge la altг luminг. Se slobozeєte ca dintr-o temniюг, iese ca dintr-un loc de luptг.

Aєa este – zice – pentru cei ce sunt оntru cele bune, bine zici acestea.

Єi ce este aceasta cгtre tine, o, omule? Cг tu nici pentru cei ce sunt оntru cele bune nu faci aceasta. Cг spune-mi: cu ce poюi sг prihгneєti pe copilul cel mic? Pentru ce оl plвngi pe el? nu єtii cг precum soarele curat se suie, tot astfel єi sufletul lгsвnd trupul cu єtiinюг curatг strгluceєte luminat? Nu aєa se poate a vedea оmpгrat intrвnd оn cetate cu atвta tгcere precum sufletul lгsвnd trupul єi оmpreunг cu оngerii ducвndu-se. Socoteєte ce fel este sufletul, оn ce fel de spгimвntare este atunci, оn ce fel de mirare, оn ce fel de dulceaюг? De ce plвngi, spune-mi?” (Din Cuvвntul 21 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 521)

 

„Cгci cвnd vrea Dumnezeu sг ia de la noi sau avuюie sau cinste sau slavг sau trupul mгcar єi sufletul, ale Lui a luat єi nu ale tale, mгcar de юi-a luat pe fiul tгu, pe al Sгu rob l-a luat єi de vreme ce nu ne stгpвnim pe noi оnєine, dar cum vom stгpвni lucrurile lui Dumnezeu?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 116)

 

„Mulюumeєte lui Dumnezeu cг юi l-a luat, cг pentru aceea vei fi asemenea cu Avraam; cг precum acela a dat spre jertfг pe fiul sгu lui Dumnezeu, ca sг оmplineascг porunca lui Dumnezeu, aєa єi tu cвnd юi-a luat pe fiul tгu, nu te-ai оntristat nici nu te-ai mвhnit asupra lui Dumnezeu cг юi l-a luat, ci i-ai mulюumit lui Dumnezeu. Vei avea platг chiar ca Avraam, care єi-a dus pe fiul sгu sг-l junghie jertfг lui Dumnezeu; єi tu de vei lгsa plвngerile єi tвnguirile cele fгrг de cale, pe oameni оi vei face sг slгveascг pe Dumnezeu єi pe оngeri sг te laude єi pe Dumnezeu sг te оncununeze єi daruri оюi va da pentru rгbdarea ta; oare юi-a murit copilul? Оncг mai vвrtos acum оюi este cu temei cг este оn mвna lui Dumnezeu; acum nu eєti tatг de fiu muritor, ci de nemuritor, cг gura mai bine va grгi єi ochii mai bine єi mai departe vor vedea єi picioarele lui vor umbla deasupra norilor єi trupul cel putred va fi оmbrгcat cu nemurirea єi va strгluci ca soarele. Adu-юi aminte de patriarhul Avraam, care nu єi-a vгzut fiul mort, ci lui i-a poruncit Dumnezeu sг-l оnjunghie єi nu i-a pгrut rгu de porunca lui Dumnezeu, nici n-a zis: Pentru aceea mi-ai dat copil? Ca sг fiu ucigaє de copil? ” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 116-117)

 

„Pentru aceasta ne rugгm cвnd оngropi fiu sau rudг, omule, sг nu plвngi aєa fгrг de cale, nici de tot sг te tвnguieєti єi sг te ucizi, ci-юi adu aminte de Avraam, cum voia sг оnjunghie pe fiul sгu pentru dragostea lui Dumnezeu єi nici n-a suspinat єi nici n-a lгcrimat. La fel єi Iov, s-a оntristat precum se cгdea, ca un pгrinte iubitor de copii, dar nu cum facem noi acum fгrг de socotealг єi cum nu se cade, precum fгceau elinii care nu aveau nгdejde оn Оnviere.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 117)

 



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 89; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 3.234.246.109 (0.175 с.)