MINUNILE (sгvвrєirea de minuni оn zilele noastre)

 

,,Pentru ce semnele єi minunile s-au oprit acum єi nu se mai aratг? Pentru ce? Vorbeєti poate ca necredincioєii єi nu primeєti cг s-ar fi fгcut minuni nici chiar pe timpul apostolilor, sau cг оn adevгr cauюi ca sг єtii? Dacг vorbeєti ca necredincioєii, apoi asupra acestei pгreri mг voi ridica mai оntвi. Dacг atunci nu s-au petrecut semne єi minuni, apoi acum, fiind alungaюi, prigoniюi, оntru cutremur mare, legaюi єi socotiюi duєmani obєteєti ai оntregii lumi єi la оndemвna tuturor de a pгtimi rele, neavвnd cu dвnєii nimic atrгgгtor, nici cetate, nici seminюie, nici neam, nici оndeletnicire, nici slavг єi nici altceva de acest fel, ci toate cele potrivnice, simplitatea, prostia, sгrгcia, ura, dispreюul, єi gгsindu-se оmpotriva оntregii lumi – cum, zic, dupг atвtea potrivnicii apostolii Domnului оncredinюau pe oameni vestindu-le astfel de lucruri? Cгci єi poruncile ce ei le dгdeau оntвmpinau mult necaz, єi dogmele ce le propovгduiau erau оnsoюite de multe primejdii; de asemenea, єi cei ce ascultau єi urmau a se оncredinюa, trгiau оn beюii єi оn rгutate mare. Deci cum оi оncredinюau, spune-mi? De unde aveau ei puterea de a-i оncredinюa? Iar dacг ei єi fгrг minuni i-au оncredinюat, apoi atunci, dupг cum am mai spus, minunea se aratг оncг єi mai mare. Deci dacг astгzi nu se mai fac minuni, apoi aceasta nu o lua ca dovadг cг nici atunci nu s-au fгcut, cгci єi atunci spre folosinюг se fгceau, precum єi astгzi tot spre folosinюг nu se fac. Atunci nu silea de a se оncredinюa cineva numai cu cuvвntul, precum nici astгzi propovгduirea nu se face numai оntru оnюelepciune. Cг dacг cei ce au semгnat cuvвntul la оnceput au fost simpli єi neоnvгюaюi, єi nimic nu grгiau de la dвnєii, ci numai ceea ce primiserг de la Dumnezeu au оmprгєtiat оn lume, apoi єi noi cei de acum nimic nu aducem de la noi, ci numai ce am primit de la aceia, acelea, zic, le grгim cгtre toюi. Nici astгzi nu cгutгm a vг оncredinюa prin silogisme єi sifisme, ci numai prin Sfintele Scripturi єi prin minunile de care vг vorbim vг arгtгm credinюa. Chiar єi aceia nu se оncredinюau numai prin minuni, ci єi vorbind, iar vorbele lor le fгceau mai puternice, dupг cвt se vede, nu atвt tгria єi agerimea celor vorbite, cвt minunile єi mгrturiile trase din vechile Scripturi.

Dar cum, zici, atunci erau folositoare minunile, єi astгzi nu mai sunt? Sг ne оnchipuim o idee – cгci lupta mea pвnг acum este оndreptatг оmpotriva elinului, єi prin aceastг оnchipuire spun totul ce ar fi – sг ne оnchipuim, zic, ideea – єi primeascг a crede necredinciosul mгcar prin оngгduinюг faюг de cele spuse – cг de pildг Hristos ar veni acum; єi cвnd deci ar veni Hristos єi toюi оngerii оmpreunг cu dвnsul, єi s-ar arгta cг el este Dumnezeu, єi toate sunt supuse lui, oare n-ar crede єi Elinul? Dar se vгdeєte cг i s-ar оnchina єi l-ar numi Dumnezeu, chiar de ar fi el de o mie de ori оncгpгювnat. Cг cine – privind cerurile deschise, єi pe dвnsul venind pe nouri оnconjurat de toatг ceata puterilor de sus, єi rвuri de foc trгgвnd dupг dвnєii, єi pe toюi cei de faюг tremurвnd de fricг – nu i s-ar оnchina єi nu-l va numi Dumnezeu? Dar oare, spune-mi, i se va socoti elinului spre credinюг acea оnchinare єi cunoaєtere? Nicidecum. Єi pentru ce? Fiindcг aceasta nu este credinюг, cгci sila a fгcut aceasta єi оnfгюiєarea celor vгzute, aєa cг faptul nu este izvorвt din voinюг, ci el a fost atras spre aceastг cugetare prin mгreюia celor vгzute. Prin urmare, cu cвt faptele petrecute (minunile) sunt mai оnvederate єi mai silnice, cu atвt єi cele ale credinюei se оmpuюineazг єi se micєoreazг. Pentru aceea astгzi nu mai sunt minuni. Єi cum cг aceasta este, ascultг-l ce-i spune lui Toma: Fericiюi cei ce n-au vгzut єi au crezut (In. 20, 29). Aєadar, cu cвt minunea se va arгta mai оnvederatг, mai lгmuritг, mai pe faюг, cu atвt єi plata credinюei se micєoreazг. Astfel cг de s-ar face єi astгzi minuni, acelaєi lucru s-ar оntвmpla. Cum cг atunci nu-l vom mai єti prin credinюг a arгtat-o Pavel zicвnd: Cг prin credinюг umblг, iar nu prin vedere (2 Cor. 5, 7). Deci precum atunci nu юi se va socoti юie, credinciosului, faptul pentru cг este vгzut, tot aєa єi acum, dacг s-ar face astfel de minuni ca оn trecut.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VI, pp. 57-58)

 

,,Dacг ai cere minuni, єi astгzi chiar ai putea sг le vezi – deєi nu ca acelea. De pildг, ai putea sг vezi miile de prorociri оmplinite оn mii de оmprejurгri, оntoarcerea lumii la credinюa creєtineascг, prefacerea obiceiurilor sгlbatice, оntinderea evlaviei єi celelalte de acest fel.

Єi care proorociri?, zici tu; cг dupг acestea s-au scris toate cele prorocite. Dar cвnd s-au scris? Єi cum s-au scris? Єi de cine s-au scris, spune-mi, єi cu cвюi ani mai оnainte? Voieєti cu cincizeci de ani mai оnainte sau cu o sutг? Prin urmare, atunci mai оnainte de o sutг de ani nu era nimic scris. Dar atunci cum de pгstra dogmele lumea creєtinг, ca єi celelalte, nefiind de-ajuns юinerea de minte pe care omul o are? De unde au єtiut, de pildг, cг Petru a fost rгstignit cu capul оn jos? Cum de le-a venit оn minte celor dupг aceasta ca sг prezicг cг Evanghelia se va propovгdui оn toatг lumea, cг cele Iudaice vor оnceta єi nu se vor mai оntoarce iarгєi? Cum de s-au оncrezut cei ce au scris, оncetвnd minunile? Cum cele scrise au ajuns pвnг єi оn югrile varvarilor, pвnг єi оn Indii, єi pвnг chiar dincolo de marginile oceanului, dacг cele spuse nu ar fi fost vrednice de crezut? Cine au fost cei ce au scris? Unde au scris єi cum? Єi pentru ce au scris? Poate cг au scris ca sг cвєtige slavг? Cum deci au scris cгrюile altora? Poate cг voind a propovгdui dogma creєtinг? Єi care dogmг? Cea adevгratг, sau cea mincinoasг? Dacг omenirea ar fi luat-o de mincinoasг, era firesc ca nici sг se apropie de Evanghelii; iar dacг a primit-o ca adevгratг, apoi atunci nu avea nevoie de nгscociri, dupг cum zici tu. De altfel, єi prorocirile sunt оn aєa fel оncвt єi pвnг astгzi nu se pot contrazice prin vremea celor grгite. Dгrвmarea Ierusalimului s-a petrecut cu mulюi ani оnainte. Dar mai sunt єi alte prorociri din acel timp, care se prelungesc pвnг la a doua venire, єi pe care, dacг voieєti, cearcг-le, ca de pildг: Єi eu cu voi sunt оn toate zilele pвnг la sfвrєitul veacului (Mt. 28, 20), єi Pre aceastг piatrг voiu zidi Biserica mea, єi porюile iadului nu o vor birui pre dвnsa (Mt. 16, 18), єi Se va propovгdui evanghelia aceasta la toate neamurile (Mt. 24, 14), єi ceea ce a fгcut femeia cea curvг, єi alte multe de acest fel. Deci de unde a ieєit adevгrul acestor prorociri, dacг au fost nгscociri omeneєti? Cum de nu au biruit porюile iadului pe Bisericг? Cum de pururea cu noi este Hristos? Cг dacг el n-ar fi cu noi pururea, nici Biserica nu ar fi stгpвnit. Cum de s-a оntins Evanghelia оn toatг lumea? Sunt de ajuns a mгrturisi vechimea Sfintelor Scripturi chiar єi cei ce au vorbit оmpotriva noastrг, ca de pildг Chelsie єi Vataneotul acela[286] care a fost dupг dвnsul, cгci nu ar fi combгtut ei niєte scrieri alcгtuite оn urma lor, ci niєte scrieri care existau оn timpul lor. De altminteri, оntreaga lume mгrturiseєte оntr-un glas adevгrul lor, fiindcг l-a primit. Dar dacг nu ar fi fost la mijloc harul Duhului, nici conglгsuirea aceasta de la margini pвnг la marginile pгmвntului n-ar fi fost, ci ar fi pierit de оndatг scornitorii acelor minciuni, єi nu s-ar fi petrecut atвtea fapte minunate din scorniri єi minciuni.

Sau nu vezi lumea оntreagг оnchinвndu-se lui єi оndepгrtвnd rгtгcirea? Nu vezi filosofia monahilor, care strгluceєte mai mult decвt soarele? Nu vezi cetele fecioarelor, evlavia intratг printre varvari, єi pe toюi оn sfвrєit slujind sub acelaєi jug? Acestea nu sunt vestite numai de noi, ci au fost vestite єi de Prorocii din оnceput, єi deci nu te vei putea agгюa de prevestirile lor, mai ales cг єi cгrюile lor sunt єi printre duєmanii Creєtinismului єi sunt tгlmгcite оn limba Elinг. Multe vestesc despre acestea єi prorocirile din оnceput, arгtвnd cг cel va veni este Dumnezeu.

Deci cum de nu cred astгzi toюi? Fiindcг lucrurile au ajuns spre mai rгu, iar pricina tuturor acestora suntem noi, aєadar, cuvвntul nostru va fi оndreptat de acum оmpotriva noastrг. Chiar єi pe atunci nu numai prin semne єi minuni credeau, ci mulюi dintre cei ce se apropiau de dogmele creєtine, erau atraєi de viaюa cea frumoasг a credincioєilor. Aєa sг lumineze lumina voastrг оnaintea oamenilor, ca vгzвnd, zice, lucrurile voastre cele bune, sг proslгveascг pre Tatгl vostru cel din ceruri (Mt. 5, 16), єi Inima єi sufletul mulюimii celor ce au crezut erau una, єi nici unul zicea cг ceva din averile lui este al sгu, ci erau lor toate de obєte, єi se da la fiecare dupre cum cineva avea trebuinюг (Fap. 4, 32…35). Єi astfel trгiau viaюa оngereascг. Dacг єi astгzi s-ar face aєa, apoi am оntoarce la Creєtinism lumea оntreagг єi fгrг minuni. Dar acum cei ce voiesc sг se mвntuiascг, sг se uite la Scripturi, cгci acolo vor gгsi єi de acestea, ba оncг єi mai mari decвt acestea. Cг pe atunci оnsuєi dascгlii оntreceau prin viaюa lor pe ceilalюi, petrecвndu-єi viaюa оn foame, єi оn sete, єi оn golгtate, pe cвnd noi cei de acum cгutгm a ne bucura de multe dezmierdгri, de liniєte єi de odihnг. Nu оnsг aєa fгceau aceia, ci strigau: Pвnг оn ceasul de acum єi flгmвnzim єi оnsetoєгm, єi suntem goli, єi suntem loviюi, єi nestгtгtori (1 Cor. 4, 11). Unii alergau de la Ierusalim єi pвnг la Iliric, altul pвnг la Indii, altul pвnг оn юara Maurilor, altul оn altг parte a lumii, iar noi nu оndrгznim a ieєi nici din hotarele patriei noastre, ci cгutгm dezmierdгri, case strгlucite єi alte multe оn оmbelєugare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VI, pp. 58-60)

 

,,Chiar dacг ar fi astгzi єi minuni, cine ar crede? Sau cine dintre neamuri s-ar uita la noi, cвnd rгutatea s-a оnmulюit aєa de tare? Fiindcг mai vrednicг de credinюг li se pare multora viaюa noastrг cea curatг decвt semnele єi minunile, cгci minunile оnaintea oamenilor rгi єi neruєinaюi vor deєtepta bгnuieli viclene, pe cвnd viaюa curatг va putea astupa chiar єi gura diavolului.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VI, p. 61)

„ De ce nu sunt єi astгzi, zici, de acei ce vindecг bolile єi оnviazг morюii? Оnsг te оntreb єi eu: de ce nu mai sunt єi astгzi de acei ce dispreюuiesc viaюa prezentг? Ce? Oare noi slujim lui Dumnezeu cu leafг? Cвnd natura omeneascг se gгsea mai slabг єi mai neputincioasг, cвnd trebuia de a sгdi credinюa, erau mulюi єi de aceєtia; astгzi Dumnezeu nu mai voieєte ca noi sг depindem de asemenea minuni, ci sг fim gata spre moarte. De ce, deci, te оncrezi оn viaюa prezentг? De ce cele viitoare nu le vezi? Pentru cele din viaюa prezentг primeєti chiar sг faci idolatrie, iar pentru cele din viaюa viitoare nu poюi suferi mгcar o оntristare? De aceea nu mai sunt astгzi care sг facг minuni pentru cг viaюa viitoare nu mai are nici o valoare оnaintea noastrг, pentru ea nu facem nimic, pe cвnd pentru viaюa de faюг nu ne dгm оn lгturi de a suferi orice.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 102)

MIRUIREA

 

„Bogгюiile noastre cele mari aici se gгsesc! Aici sunt toate nгdejdile noastre. Ce nu este mare єi оnfricoєгtor aici? Masa aceasta este cu mult mai de preю єi mai dulce, iar candela mai de preю decвt orice candelг. Єi єtiu asta toюi cвюi au scгpat de boli, ungвndu-se, cu credinюг єi la vreme cuvenitг, cu untdelemnul din candelг”. (Omilii la Matei, omilia XXXII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 401)

 

„Ia untdelemn sfвnt єi unge-юi tot trupul, limba, buzele, gвtul, ochii, ca sг nu mai cazi niciodatг оn vвltoarea beюiei! Cг untdelemnul acesta, prin mirosul lui cel bun, оюi aduce aminte de luptele mucenicilor, pune frвu desfrвnгrii, te face rгbdгtor, biruie bolile sufletului.” (Omilie la Mucenici, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 474)

MIRUNGEREA

 

„… dupг aceste legгminte єi lepгdгri єi uniri – fiindcг ai mгrturisit stгpвnia Lui asupra ta єi te-ai unit cu Hristos prin cuvintele rostite – preotul te unge pe frunte cu mirul cel duhovnicesc[287], ca pe un ostaє ales pentru arena duhovniceascг єi, punвndu-юi pecetea, spune: Se unge cutare оn numele Tatгlui єi al Fiului єi al Sfвntului Duh.

Cгci єtie[288] cг vrгjmaєul este scos din minюi, єi оєi aratг colюii, єi dг tвrcoale ca un leu, rгcnind єi priveєte pe cei ce erau mai оnainte sub tirania lui cum deodatг au scгpat de el єi s-au lepгdat єi au trecut de partea lui Hristos, unindu-se cu El[289]. De aceea, vг єi unge pe frunte єi vг pune pecetea[290], ca diavolul sг-єi оntoarcг ochii de la voi. Cгci nu оndrгzneєte sг vг priveascг оn faюг cвnd vede fulgerul ce porneєte de acolo єi оi orbeєte ochii. Fiindcг din acea clipг luptaюi єi vг оmpotriviюi lui єi de aceea preotul, prin ungere, vг introduce ca pe niєte luptгtori ai lui Hristos оn arena duhovniceascг.” (Omilia aceluiaєi cгtre cei ce urmeazг a fi luminaюi єi lгmurire clarг a celor sгvвrєite оn chip simbolic єi оnchipuite оn dumnezeiescul botez, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 53-54)

MISIUNEA (astгzi)

 

,,Nimic nu este de preю ca sufletul omului, nici chiar lumea оntreagг. Aєa cг, chiar de ai da sгracilor mii de averi, totuєi nimic n-ai fгcut dacг n-ai оntors la credinюг mгcar un suflet omenesc.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia III, pp. 30-31)

 

,,Fireєte cг este un mare bun a milui pe cei sгraci, оnsг nu atвt de mare ca a izbгvi pe cineva de amгgire. Cel ce face aєa se aseamгnг cu Pavel єi cu Petru. Chiar de nu ai оncredinюa astгzi pe nimeni, mвine vei оncredinюa; єi dacг n-ai оncredinюa niciodatг, totuєi vei avea plata оntreagг. Chiar de nu ai оncredinюa pe toюi, totuєi din cei mulюi vei оncredinюa cвюiva, fiindcг nici apostolii n-au оncredinюat pe toюi oamenii єi cu toate acestea, fiindcг vorbeau cгtre toюi, au luat plata оntreagг. Dumnezeu a rвnduit ca sг dea cununile nu dupг suma izbвnzilor sгvвrєite, ci dupг buna voire a celor ce le sгvвrєesc. De ai da numai doi oboli, el totuєi primeєte, єi ceea ce a fгcut cu vгduva cea din Evanghelie, aceea va face єi cu cei ce оnvaюг pe alюii. Deci dacг nu poюi izbгvi оntreaga lume, nu dispreюui pe cei puюini, єi nici pentru dorinюa celor mari sг te depгrtezi de cei mici. De nu vei putea оncredinюa o sutг, оngrijeєte-te mгcar de zece, єi dacг nici pe cei zece nu-i vei putea оntoarce la credinюг, sг nu dispreюuieєti nici pe cei cinci; iar de nu vei putea nici pe aceєtia cinci, nu trece cu vederea nici pe cel unul singur. Єi de cumva nu vei putea nici pe unul, nu te deznгdгjdui nici atunci єi nici sг conteneєti a-юi face datoria.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia III, p. 31)

 

,,Dar acestea se spun de noi de multe ori єi neоntrerupt, оnsг se fac cвt se poate de puюin. Cu toate acestea, de se fac sau nu se fac, este drept a le aminti necontenit, cгci dacг unii amгgesc prin vorbe frumoase, apoi cu atвt mai mult este drept ca cei ce vor a оntoarce pe alюii la adevгr sг nu оnceteze niciodatг a vorbi cele trebuitoare. Dacг cei ce amгgesc pe alюii cu vorbele оntrebuinюeazг atвtea uneltiri єi momeli, ca de pildг cheltuiesc єi bani єi vorbe, suferг єi primejdii єi se dau de multe ori drept ocrotitori, apoi cu atвt mai mult noi, cari depгrtгm pe alюii de la оnєelгciune, trebuie a suferi toate primejdiile єi toate necazurile, ca astfel cвєtigвndu-ne єi pe noi єi pe alюii, єi fгcвndu-ne nebiruiюi оn faюa duєmanilor, sг ne оnvrednicim bunгtгюilor fгgгduite оn Hristos Iisus Domnul nostru.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VI, p. 61)

MOARTEA (ce este moartea?)

 

,,… este mai mult somn, iar nu moarte, strгmutare la altг viaюг, iar nu pierdere, ducerea de la cele mai mici la cele mai mari єi mai bune.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLI, p. 451)

 

„Moartea este un port liniєtit, este o eliberare din miile de rele ale vieюii noastre de dureri.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 434)