FAPTELE (bune - folosul sгvвrєirii lor)

 

„Dacг ai multe fapte bune, poюi uєor sг-юi acoperi cu ele pгcatele; dar dacг eєti gol de fapte bune, fiecare pгcat оюi face o ranг de moarte.

Ca sг nu se оntвmple asta, sг ne оnarmгm cu fapte bune”. (Omilii la Matei, omilia XXVI, VIII, оn col. PSB, vol. 23, p. 342)

 

„Toate rгmвn pe pгmвnt єi numai faptele noastre bune cгlгtoresc оmpreunг cu noi. Pentru acelea vom da socotealг; pentru acelea vom primi platг.” (Omilii la Matei, omilia LIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 618)

 

„Cгci fapta bunг nu aduce atвta folos celor ce o primesc, pe cвt celor ce o fac, fiindcг le dг curaj faюг de Dumnezeu” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, p. 186)

 

,,Dacг оncercгrile, boala, neputinюa sau pieirea trupului, pe care le suferim fгrг voia noastrг, cг nu le facem noi, ni se socotesc pentru єtergerea pгcatelor, cu mult mai mult faptele bune, pe care le facem cu voia єi rвvna noastrг.” (Cuvвnt la pilda celui ce datora zece mii de talanюi, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 235)

FAPTELE (rгsplгtirea faptelor bune)

 

„Dacг tu pretinzi ca sг юi se dea totul aici, atunci юi-ai pierdut osteneala prin care te-ai umplut de luminг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 272)

 

,, Fiecare va lua plata sa dupг ostenealг, nu dupг sfвrєitul sau rezultatul lucrului, ci dupг ostenealг. Cгci ce sunt eu vinovat dacг nu sunt cu bгgare de seamг cei ce mг ascultг?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IX, p. 93)

 

„Gвndeєte-te: ai semгnat milostenie, te aєteaptг оn ceruri tezaure nepreюuite єi slavг veєnicг; ai semгnat оnюelepciune, vei primi cinste єi recompensг, laude din partea оngerilor єi cununi neveєtejite din partea Celui ce recompenseazг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 121)

 

,,Sг urmгm virtutea єi bucuria pe care le aduce sгvвrєirea faptelor bune.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 50)

...........................................................................................................

„Dacг vei face vreun bine єi nu vei lua pentru el plata aici, nu-юi parг rгu, nici nu te tulbura, cг dupг moarte, оn veacul cel viitor, te aєteaptг plata cea multг cu dobвndг єi Оmpгrгюia lui Dumnezeu cea veєnicг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 136)

FAPTELE (trupului єi faptele sufletului)

 

„Pe cвt e mai bun sufletul decвt trupul, pe atвt sunt mai presus єi faptele unuia faюг de ale celuilalt.” (Omilie dupг cutremur, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 533)

FAPTELE (faptele rele - remedii)

 

„Cгci dacг frica de oameni poate sг vг reюinг єi sг vг оntoarcг de la faptele rele, cu cвt mai mult trebuie sг оmpгrгюeascг iubirea lui Iisus Hristos оn voi?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXVII, 4, p. 401)

FAPTELE (faptele rele chinuie conєtiinюa omului)

 

„... оnainte de a ne arunca оn iad, fac chin conєtiinюei noastre.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVIII, 3, p. 473)

FAPTELE (dupг faptг єi rгsplatг)

 

,,Fiecare faptг are plata sa, fiecare faptг, rгsplata sa. Un ucigaє, un om rгu, un zgвrcit, dacг face o faptг bunг, i se rгsplгteєte binele fгcut; nu rгmвne nerгsplгtit din pricina faptelor rele pe care le-a fгcut. Єi iarгєi, unui om care a fгcut mii de fapte bune, dar a fгcut єi o faptг rea, i se plгteєte acea faptг rea. Юineюi minte acestea, pгstraюi-le bine, sг nu le uitaюi! Nu este om bun care sг nu aibг pгcat, nu este om pгcгtos care sг nu aibг vreo faptг bunг.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 148)

FAPTELE (fapta єi cuvвntul)

 

„Dumnezeu nu vrea ca un creєtin sг se mulюumeascг numai cu mвntuirea lui, ci sг zideascг єi pe alюii, nu numai prin оnvгюгturг, ci єi prin viaюa єi purtarea sa. Nimic nu оndeamnг pe cineva pe calea adevгrului ca viaюa curatг. Oamenii nu se uitг atвt la ce spunem noi, cвt la ce facem noi. Єi ca sг vezi cг lucrurile stau aєa, iatг! Chiar dacг am filosofa noi de nenumгrate ori cu cuvвntul єi am vorbi despre supunerea la voia lui Dumnezeu, dar dacг atunci cвnd se iveєte prilejul nu arгtгm prin fapte ce am spus, nu foloseєte atвt cuvвntul nostru, cвt vatгmг fapta; dar dacг єi оnainte de a vorbiєi dupг ce am vorbit arгtгm prin faptг cг ne supunem voii lui Dumnezeu, suntem crezuюi cвnd dгm sfatul, pentru cг оmplinim cu fapta ce sfгtuim, Hristos pe aceєtia i-a fericit, spunвnd: Fericit cel ce face єi оnvaюг (Matei, 5, 19). Uitг-te cг оntвi a pus fapta, apoi оnvгюгtura. Cвnd fapta merge оnainte, chiar dacг nu urmeazг оnvгюгtura, fapta e de ajuns sг оnveюe mai puternic decвt glasul pe cei ce o vгd”. (Omilii la Facere, omilia VIII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 104)

 

„Оnvгюгtura cu fapta este mai bunг єi cu mult mai vrednicг de credinюг decвt оnvгюгtura cu cuvвntul. Un om ca acesta poate sг оnveюe chiar cвnd tace, chiar cвnd nu e vгzut: pe unii prin оnfгюiєarea sa, pe alюii prin auz; se va bucura de multг bunгvoinюг de la Dumnezeu, pentru cг face sг fie slгvit Stгpвnul sгu nu numai prin viaюa sa, ci prin viaюa celor ce se uitг la el. Un om ca acesta va оnгlюa mulюumiri єi laude Dumnezeului universului prin mii de limbi єi prin mii de guri. Se vor minuna de el єi de Stгpвnul lui nu numai cei ce-l cunosc єi cei care sunt martorii vieюii lui, ci єi cei care nu-l cunosc, dar au aflat de la alюii viaюa lui, cei care locuiesc departe, оn югri depгrtate. Vor respecta covвrєitoarea lui virtute nu numai prietenii lui, ci єi duєmanii. Atвt de mare este puterea virtuюii cг оnchide gurile єi leagг limbile chiar ale acelor oameni care duc rгzboi virtuюii. Dupг cum cei bolnavi de ochi nu оndrгznesc sг priveascг la soare, tot aєa nici pгcatul nu poate privi la virtute, ci se retrage, оntoarce spatele єi-єi mгrturiseєte оnfrвngerea”. (Omilii la Facere, omilia XIII, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 154)

 

„Cel ce vorbeєte multe, nu face nimic, pe cвnd cel ce lucreazг mult, nu vorbeєte nimic fгrг timp єi fгrг rost.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIX, p. 188)

 

„Mulюi predicatori, cu toate cг au predicat multora despre virtute, n-au nici o roadг, pe cвnd alюii, cu toate cг nu predicг, sгvвrєesc minuni datoritг vieюii lor оmbunгtгюite.” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 450)

FГЮГRNICIA

 

„… cвюi care poartг masca evlaviei, care au o blвndeюe plгsmuitг, cвюi care cred cг sunt niєte oameni mari, fгrг sг fie оnsг, n-au fost oare demascaюi оn vremea de faюг iar cele ale amгgirilor s-au scurs єi ei s-au arгtat cum erau, nu cum se pretindeau єi amгgeau printre fгюarnici.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 13, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 320)

FECIORIA (definiюia)

 

„Fecioara este un vas sfвnt, o porfirг care nu i se cuvine nimгnui altuia decвt оmpгratului tuturor, este o mireasг care are totdeauna nunta feciorelnicг. Cвt de fericitг e nunta оn care aєternutul este feciorelnic! Pentru astfel de nuntг fericita noastrг muceniюг a оnfruntat primejdii. A vгzut frumuseюea Mirelui єi nu s-a despгrюit de chipul Lui.” (Cuvвnt de laudг la оntвia Muceniюг єi оntocmai cu Apostolii, Tecla, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 572)

 

„Fecioria constг оn a avea sfвnt єi trupul єi sufletul.” (Despre Feciorie, 6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 12)

FECIORIA (elogiu fecioriei)

 

„Dacг Pavel se teme sг despartг pe cei cгsгtoriюi unul de altul pentru multг vreme, pentru ca diavolul sг nu gгseascг prilej de a nu se strecura pe ascuns оn sufletul lor, de cвte cununi nu sunt vrednice fecioarele, care dintru оnceput n-au nevoie de ajutorul cгsгtoriei pentru a nu cгdea оn desfrвnare, fecioarele care rгmвn nebiruite pвnг la sfвrєitul vieюii? (Despre Feciorie, 34, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 52)

 

„ Sгrгcia n-o poate vгtгma pe fecioarг, aєa cum se оntвmplг la nunюile din lume; dimpotrivг, o face mult mai doritг de Mire, mai ales cвnd trгieєte de bunгvoie оn sгrгcie, n-o vгtгma nici faptul cг se trage din pгrinюi sгrmani єi de jos, nici cг nu este frumoasг; nimic din toate acestea. Dar de ce sг mг mгrginesc la atвta? Chiar dacг-i roabг, n-are nici o оnsemnгtate; robia nu-i poate strica logodna; atвt оi trebuie numai: sг aibг un suflet frumos, sг stea in primele rвnduri ale virtuюii. Fecioara n-are cum sг se teamг de gelozie; n-are cum sг fie invidioasг pe altг femeie, cг aceasta are un bгrbat mai frumos decвt ea. De ce? Pentru cг nici un mire nu este asemenea єi nici egal Mirelui ei; nici pe departe nu se aseamгnг unul cu altul.” (Despre Feciorie, 60, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 109)

 

 

„ Dacг este urвtг la chip, podoaba fecioriei оi schimbг оndatг urвюenia chipului, cгci o gгteєte cu o frumuseюe nemeєteєugitг; dacг este frumoasг єi luminoasг la chip, podoaba fecioriei o face єi mai strгlucitoare єi mai frumoasг. Pe fecioarг n-o оmpodobesc pietrele preюioase, bijuteriile, hainele luxoase єi scumpe, hainele оmpestriюate cu tot felul de culori єi flori, nici altceva asemгnгtor; nimic din cele pieritoare; оn locul acestora, pe fecioarг o оmpodobesc posturile, sfintele privegheri, blвndeюea, modestia, sгrгcia, bгrbгюia, smerenia, rгbdarea; оn general, dispreюuirea tuturor lucrurilor din viaюa de aici. Ochii оi sunt atвt de buni єi de cuviincioєi, оncвt se оndrгgostesc de ei nu atвt oamenii, cвt puterile cele netrupeєti єi Stгpвnul acestor puteri; оi sunt atвt de curaюi єi de pгtrunzгtori, оncвt poate privi frumuseюile netrupeєti оn locul celor trupeєti; оi sunt atвt de blвnzi єi de liniєtiюi, оncвt nu se tulburг єi nu se aprind оmpotriva celor ce-i fac rгu єi necontenit o supгrг; mai mult оncг, tocmai la aceєtia se uitг blвnd єi prietenos. Podoaba fecioriei aєterne pe chipul єi оnfгюiєarea ei atвta cuminюenie, оncвt chiar desfrвnaюii, cвnd se uitг la ea, se ruєineazг, roєesc єi-єi оnfrвneazг furia poftelor lor. Dupг cum slujnica ce slujeєte pe o femeie cuminte trebuie sг fie, chiar оmpotriva voinюei ei, tot atвt de cuminte ca єi stгpвna ei, tot astfel єi trupul care slujeєte unui suflet оnchinat unei atвt de оnalte оnюelepciuni єi filosofii, trebuie sг-єi potriveascг pornirile lui dupг miєcгrile sufletului. Ochii, gura, оmbrгcгmintea, umbletul, pe scurt toatг fгptura ei, capгtг chipul bunei rвnduieli a sufletului. Dupг cum un parfum puternic, chiar оnchis оntr-un vas, оmbгlsгmeazг cu mirosul sгu plгcut aerul єi desfгteazг nu numai pe cei ce stau aproape de vasul cu parfum, dar chiar єi pe cei care stau mai departe de el, tot astfel єi parfumul curat al sufletului fecioresc, curgвnd prin simюuri, scoate la ivealг virtutea sa ascunsг; pune tuturor simюurilor frвiele de aur ale bunei cuviinюe, face ca zburdгlnicia simюurilor sг pгstreze bunг rвnduialг; nu lasг limba sг rosteascг ceva neplгcut єi nepotrivit; nu lasг ochiul sг se uite neruєinat єi bгnuitor оn jur єi la cei din jur; nu Iasг auzul sг prindг vreo cвntare ce nu se cuvine a fi auzitг. Cuminюenia o face sг aibг grijг єi de picioarele ei, sг nu pгєeascг necuviincios, ci sг aibг un mers firesc єi mгsurat. O datг ce cuminюenia a оndepгrtat de la ea podoaba hainelor, dг sfaturi feюei sг nu izbucneascг оn rвs, sг nu zвmbeascг cu nesocotinюг, dimpotrivг, sг-i fie totdeauna serioasг єi austerг; gata oricвnd spre lacrimi, nu spre rвs nesocotit.

Cвnd auzi de lacrimi, sг nu bгnuieєti cumva cг lacrimile sunt pricinuite de tristeюe. Lacrimile fecioarei izvorгsc dintr-o plгcere єi o bucurie atвt de mari, cвt nu are rвsul din lumea aceasta. Iar dacг nu mг crezi, ascultг pe Luca Evanghelistul, care spune cг, dupг ce apostolii fuseserг biciuiюi, au plecat cu bucurie din faюa sinedriului ( Fapte 5, 40-41 ). Єtim doar cг biciuirea nu are aceastг urmare; nu produce plгcere єi bucurie, ci durere єi chin. Da, aєa e natura biciuirii; totuєi credinюa оn Hristos este atвt de puternicг, оncвt schimba оnsгєi firea lucrurilor. Prin urmare, dacг biciuirile dгdeau naєtere la plгcere, din pricina credinюei оn Hristos, pentru ce sг fie ciudat dacг єi lacrimile produc tot plгcere din pricina credinюei оn El? Din pricina aceasta, Hristos numeєte jug bun єi sarcina uєoarг (Matei 11, 30) tocmai calea numitг de El оngustг єi strвmtг ( Matei 7, 30 ).” (Despre Feciorie, 63, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 111-113)

 

„ Ca оntr-un port liniєtit, tгcerea, liniєtea єi pacea sufleteascг stгpвnesc sufletul fecioarei. Pacea aceasta se pogoarг in sufletul ei pentru cг fecioara nu se оndeletniceєte cu cele omeneєti; stг necontenit de vorbг cu Dumnezeu єi-єi are mereu aюintiюi ochii spre El. Cine poate mгsura aceastг plгcere? Care cuvвnt ar putea оnfгюiєa fericirea unui suflet care se gгseєte оntr-o astfel de stare? Nimeni єi nici un cuvвnt! Numai cei care se bucurг de Domnul cunosc cвt de mare este aceastг bucurie єi plгcere, care nu suferг asemuire.” (Despre Feciorie, 68, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 116)

 

„ Cel neоnsurat se оngrijeєte de cele ale Domnului; iar cel оnsurat de cele ale lumii (I Cor., 7, 32-33). Lumea trece, pe cвnd Dumnezeu rгmвne. Nu este, oare, оndestulгtor acest argument pentru a dovedi superioritatea traiului оn feciorie? ” (Despre Feciorie, 74, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 125)

 

„ Spune-mi, te rog, оn ce se deosebeau de оngeri Ilie, Elisei, loan Botezгtorul, aceєti iubitori sinceri ai fecioriei? Оntru nimic altceva decвt cг erau uniюi cu trupul; оn celelalte privinюe, dacг ai cerceta bine, nu-i vei gгsi оntru nimic mai prejos de оngeri. Dar tocmai faptul acesta, care pare o scгdere, tocmai aceasta оi ridicг mai mult єi este pentru ei pricinг de laudг. Оntr-adevгr, de cвtг bгrbгюie, de cвtг filosofie n-au avut nevoie spre a putea ajunge asemenea оngerilor, ei, care trгiau pe pгmвnt, care erau supuєi tuturor nevoilor firii omeneєti? Cine le-a dat aceastг putere? Fecioria! Ea i-a fгcut aєa! Єi aceasta se vede din faptul cг, dacг ar fi avut femeie єi copii, n-ar fi putut locui cu uєurinюг оn pustie, n-ar fi putut sг pгrгseascг casele, nici celelalte оndeletniciri ale vieюii. Aєa оnsг, datoritг fecioriei, au fost sloboziюi din toate aceste legгturi єi trгiau pe pгmвnt ca єi cum ar fi trгit оn ceruri. N-aveau nevoie de ziduri, de acoperiє, de pat, de masг; de nimic din toate acestea; оn loc de acoperiє aveau cerul; оn Ioc de pat, pгmвntul, оn loc de masг, pustia. Єi, lucru minunat, tocmai pustia neroditoare, pricinг de foamete pentru ceilalюi oameni, pentru aceєti sfinюi era masг оmbelєugatг, n-aveau trebuinюг de vii, nici de teascuri, nici de semгnгturi, nici de holde de secerat. Bгuturг plгcutг єi оmbelєugatг le dгdeau izvoarele, rвurile єi lacurile. Lui Ilie un оnger оi pregгtea masг minunatг єi neobiєnuitг, masг superioarг celei obiєnuite printre oameni. Iatг ce spune Scriptura despre el: o pвine ajungea sг-l hrгneascг timp de patruzeci de zile (III Regi 19, 6-8). Pe Elisei harul Duhului оl hrгnea adeseori оn chip minunat; nu-I hrгnea numai pe el, ci єi pe alюii prin el (IV Regi 4, 40). Iar Ioan Botezгtorul, care a fost mai mult decвt un profet, cгci mai mare decвt el nu s-a ridicat nimeni dintre cei nгscuюi din femeie (Matei 11, 11), nici n-a avut nevoie de hranг fгcutг de mвnг omeneascг. Nu-i оntreюineau viaюa trupului pвinea, vinul єi untdelemnul, ci lгcustele єi mierea sгlbaticг (Matei 3, 4). Ai vгzut оngeri pe pгmвnt? Ai vгzut puterea fecioriei? Fecioria i-a fгcut pe cei alcгtuiюi din sвnge єi trup, pe cei ce mergeau pe pгmвnt, pe cei supuєi nevoilor firii omeneєti muritoare, fecioria i-a fгcut pe aceєtia sг se poarte оn toate оmprejurгrile vieюii ca єi cum ar Fi fost fгrг de trupuri, ca єi cum ar Fi єi dobвndit cerul, ca єi cum ar fi fost nemuritori.

Lui Ilie, Elisei єi Ioan Botezгtorul toate le erau de prisos. Le erau de prisos nu numai cele care sunt оn adevгr de prisos, cum e, de pildг, luxul, traiul bun, bogгюia, puterea, slava єi tot cortegiul acestor visгri, ci єi cele care par necesare єi de folos, cum sunt casele, oraєele, meseriile. A trгi aєa оnseamnг a fi cu bunг cuviinюг єi a fi alipit stгruitor de Domnul (I Cor., 7, 35), оn aceasta constг virtutea fecioriei.” (Despre Feciorie, 79-80, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 135-137)

„... fecioria i-a fгcut pe acei bгrbaюi minunaюi, pe Ilie, Elisei єi loan, sг meargг pe drumul cel minunat; fecioria le-a tгiat din jurul lor toate legгturile, ea le-a оngгduit sг zboare cu picioarele libere єi uєoare spre cer ca niєte pгsгri. Cвnd n-ai de purtat de grijг de nevastг, cвnd n-ai de оngrijit copii, poюi trгi cu foarte multг uєurinюг оn sгrгcie; iar sгrгcia ne apropie de ceruri єi ne scapг nu numai de fricг, de griji, de primejdii, ci de toate greutгюile pe care le pune pe umerii noєtri viaюa pгmвnteascг.

Omul care nu are nici un fel de avere, dar se socoteєte pe sine ca єi cum ar avea tot ce-i trebuieєte, dispreюuieєte totul єi are multг оndrгznire єi faюг de оnalюii demnitari, єi faюг de puternicii zilei, єi chiar faюг de cel ce are pe cap diademг, faюг de оmpгrat. Omul care dispreюuieєte averile, procedвnd metodic, va dispreюui cu uєurinюг єi moartea. Ajungвnd mai presus de tot ce-i omenesc, va vorbi cu оndrгznire оnaintea oriєicui, fгrг sг se teamг de cineva, fгrг sг tremure оnaintea cuiva.” (Despre Feciorie, 80-81, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 137-138)

 

„Оntre viaюa оngerilor din cer єi a cea a fecioarelor pe pгmвnt paralela va fi la fel de dreaptг, pe cвt de cuprinzгtoare, оngerii n-au carne, n-au trupuri оn nici un fel; sufletul fecioarelor se desprinde оn mod eroic de trupuri єi nu suferг nici o оntinгciune. Ba mai mult, fecioarele nu cunosc nici legгturile legitime. Єi dacг le vedem tributare faюг de toate condiюiile vieюii trupeєti, єi cг оn ciuda acelora ele rгmвn cu totul spirituale єi cu totul cereєti, оnseamnг cг vedem оn ele niєte fiinюe superioare chiar оngerilor.

Ce fac оngerii? Care este rolul lor? Cum se scurge pentru ei veєnicia? Ei sunt fгrг оncetare оnaintea lui Dumnezeu, оn extaz оn faюa frumuseюii Lui supreme, оn adorare оn faюa Mгreюiei Lui supreme. Ori ce fac fecioarele noastre оn chiliile lor tгcute, sau оn sвnul tumultului faptelor lor de iubire єi de apostolat? Ce fac ele decвt sг slujeascг lui Dumnezeu, sг se оnchine lui Dumnezeu, sг iubeascг pe Dumnezeu, sг se jertfeascг spre slava lui Dumnezeu? Оngerii slujesc continuu ca slujitori ai lui Dumnezeu; la fel єi fecioarele.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 223-224)

 

„Bun lucru e fecioria! E o faptг mai presus de fire!” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 6, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 274)