Iubirea de arginюi (manifestarea ei)

 

„Un iubitor de argint nu-i bun de nici o treabг, fie cг e cгpetenie de oєti, fie cг stг оn fruntea popoarelor; dar, mai bine spus, nu-i bun de nici o treabг nu numai оn treburile cele de obєte, dar nici оn treburile lui proprii. De vrea sг se оnsoare, nu-єi ia femeie virtuoasг, ci pe cea mai rea din toate; de vrea sг-єi cumpere casг, nu cumpгrг o casг pe mгsura unui om liber ci una sг-i aducг cвt mai mult venit; de vrea sг-єi ia o slugг, apoi o ia pe cea mai rea. Dar pentru ce vorbesc eu de comanda unei oєti, de conducerea unui popor, de chivernisirea casei? De este оmpгrat, este mai ticгlos decвt toюi ticгloєii, este o ciumг a omenirii, este mai sгrac decвt toюi sгracii pгmвntului. Rгpeєte averile tuturora, dar socoate cг are mai puюin decвt toюi. Mгsurвnd pe cele ce are cu dorinюa de a avea pe cele pe care nu le are оncг, le socoate pe cele ce le are o nimica faюг de cele pe care vrea sг le aibг.

De aceea єi spune cineva: Nimic nu-i mai nelegiuit ca iubitorul de argint. Iubitorul de argint este duєmanul lui оnsuєi єi duєman de obєte al оntregii lumi. Se оndurereazг cг pгmвntul nu face aur оn loc de spice de grвu, cг izvoarele nu izvorгsc aur оn loc de apг єi cг munюii nu sunt de aur оn loc de piatrг. Se necгjeєte cвnd anul e оmbelєugat, e negru la faюг cвnd lumea o duce bine; оntoarce spatele oricгrei trebi care nu poate sг-i aducг bani; оndurг orice, chiar cвnd e vorba sг cвєtige numai doi bгnuюi. Urгєte pe toюi; єi pe sгraci єi pe bogaюi; pe sгraci, ca nu cumva sг vinг sг-i cearг; pe bogaюi, cг nu are averile lor. Socoteєte cг toюi stгpвnesc avuюiile lui єi se uitг urвt la toюi, ca єi cum ar fi nedreptгюit de toюi. De оndestulare nu єtie, saю nu cunoaєte. Este mai nenorocit decвt toюi oamenii”. (Omilii la Matei, omilia LXXX, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 911-912)

 

„Pofta e aєa fгcutг, cг nu se stinge cвnd оi dai mai mult, ci, dimpotrivг, se prinde єi mai tare cu cвt оi dai mai mult; оntocmai ca focul: cu cвt pui mai multe lemne pe el cu atвt ajunge mai puternic єi mai sгlbatic; єi pofta de bani atunci mai cu seamг creєte, cвnd оi dai mai mult aur. Deci dacг dorinюa de mai mult e semn de sгrгcie, iar dacг bogatul are aceastг dorinюг, atunci el este cel sгrac. Vezi cг atunci sгrгceєte sufletul cвnd omul este bogat єi cг atunci se оmbogгюeєte cвnd omul este sгrac? Iar dacг vrei, sг-юi dau un exemplu. Sг ne оnchipuim doi oameni: unul care are o mie de talanюi, iar altul zece; sг luгm єi unuia єi altuia talanюii. Care din ei va suferi mai mult? Negreєit cel care a pierdut o mie de talanюi. Єi n-ar fi suferit mai mult dacг nu i-ar fi iubit mai mult; iar dacг-i iubeєte mai mult оnseamnг cг-i doreєte mai mult, оnseamnг cг el este mai sгrac. Dorim mai cu seamг ceea ce nu avem; cг pofta se naєte din lipsг; unde-i saюiu nu-i poftг; cг atunci mai cu seamг оnsetгm, cвnd nu avem apг”. (Omilii la Matei, omilia LXXX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 913)

 

„Dragostea de bani se aєeazг оn mintea bogaюilor ca оntr-o cetгюuie єi, de acolo de sus, le dг оn fiecare zi porunci pline de toatг fгrгdelegea; єi nici un bogat nu i se оmpotriveєte!” (Omilii la Matei, omilia XXI, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 273-274)

 

„Sг-l оntrebгm pe iubitorul de avuюii dacг nu-i trec prin minte niєte gвnduri ca acestea, dacг nu omoarг cu gвndul pe toюi, pe prieteni, pe rude єi chiar pe pгrinюi. Dar iarгєi, nici nu-i nevoie sг-l оntrebгm pe el! Cг toюi cei stгpвniюi de boala aceasta єtiu cг pгrinюii le sunt povarг. Socoate оmpovгrгtor єi greu ce e dulce єi plгcut tuturora, copiii.” (Omilii la Matei, omilia XXVIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 360)

 

„Dar, o, iubire de arginюi! Prefaci totul оn bani! Din pricina aceasta s-au оntors toate pe dos. De fericeєti pe cineva, оl fericeєti pentru cг are bani; de-l vaiюi pe cineva, оl vaiюi pentru cг n-are bani. Toюi nu vorbesc de altceva decвt de bani: cum s-a оmbogгюit cutare, cum a sгrгcit cutare. Dacг pleacг cineva оn armatг, dacг se оnsoarг, dacг оnvaюг vreo meserie, dacг se apucг de orice altceva, nu pune mвna pe lucru pвnг nu aflг mai оntвi dacг poate ajunge uєor bogat.” (Omilii la Matei, omilia XC, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 1003)

 

,,Cвnd cel ce se bolnгveєte de aceastг poftг vede prin tвrg slugi care aleargг оn toate pгrюile, cвnd vede cai strгlucind de aurul ce este pe hamurile de pe dвnєii, cвnd vede oamenii оmpodobiюi cu hainele cele mai scumpe, atunci оntunericul cel mai mare оl cucereєte. Єi ce spun eu de case єi de turnгtoriile de aur? Eu cred cг niєte astfel de oameni, dacг ar vedea numai icoana bogгюiei, єi оncг s-ar tulbura, s-ar sгlbгtici єi ar turba, aєa cг оntunericul de pretutindeni оi оnconjoarг. Cвnd ei vгd icoana оmpгratului, nu admirг frumuseюea pietrelor, nici aurul, nici haina cea de adevгratг porfirг, ci chiar se єi topesc. Dupг cum acel nenorocit оndrгgostit, chiar dacг ar vedea numai icoana femeii iubitг de el, єi se pironeєte cu privirea la acel lucru neоnsufleюit, tot aєa єi acesta, vгzвnd icoana neоnsufleюitг a bogгюiei, pгtimeєte de acelaєi dor nebun, fiindcг este stгpвnit de cea mai tiranicг patimг. El trebuie sau sг stea оn casг, sau dacг se duce оn tвrg, sг se оntoarcг degrab acasг, fiindcг mult i-au оntristat ochii, єi a primit оn suflet mii de rгni. Єi dupг cum acela nimic alta nu vede оnaintea ochilor fгrг numai pe femeia iubitг de el, tot asemenea trece cu vederea pe cei sгraci єi toate celelalte dinaintea lui – ca nici mгcar o mвngвiere cвt de micг sг nu gгseascг – єi privirile оi sunt оntoarse numai la cei bogaюi, aducвnd оn sufletul lui focul cel mai grozav prin privirea acelora. Foc este cu adevгrat aceastг patimг nenorocitг; foc care mistuie pe cel cгzut оn ea, єi chiar de nu ne-ar fi ameninюat cu gheena єi cu osвnda, totuєi cele de aici оncг sunt o mare osвndг; cгci a fi cineva veєnic muncit de aceastг boalг grozavг єi a nu-i mai da de leac niciodatг este o osвndг din cele mai mari – єi deci numai aceasta ar fi de-ajuns ca sг-l facг a fugi de aceastг boalг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XI, p. 111)

 

,,… strigг pe fiece zi neomenoasa, cruda єi tirana iubire de argint, celor robiюi de dвnsa? – Punг-se, zice, cele ale noastre оnaintea tuturor mincinoєilor, tвlharilor єi єarlatanilor, spre оmbuibare, iar nicidecum оnaintea celor flгmвnzi єi cari au trebuinюг de hranг!… Apoi atunci nu voi sunteюi cei cari faceюi pe oameni tвlhari? Nu voi sunteюi cari daюi hranг focului pizmгreюilor? Oare nu voi оnvгюaюi pe alюii a fi vicleni єi dositori, punвndu-le оnainte bogгюiile voastre оntocmai ca pe o momealг atrгgгtoare? Ce nebunie este aceasta? Cгci оntr-adevгr, este un fel de nebunie єi smintire vгzutг, de a pгstra cuferele pline de haine, iar pe fratele tгu, cel dupг chipul єi asemгnarea lui Dumnezeu, a-l trece cu vederea gol, tremurвnd de frig, єi poate de-abia юinвndu-se drept оn picioare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXI, p. 219)

 

,,Dвnєii nu zic cг Voiam a avea averea lui cutare, ci ar dori ca єi munюii sг se prefacг оn aur, єi casele, єi tot ce se vede, єi astfel ei cu poftele lor ajung оntr-o altг lume, fiindcг pгtimesc la nesfвrєit єi nicгieri nu se sfвrєeєte pofta lor.

Cine ar putea sг оnfгюiєeze prin cuvвnt furtuna cea mare din cugetele acelora, valurile єi оntunericul ce-i cuprind? Dar unde sunt valuri єi furtunг, ce plгcere ar mai fi? Nu este nici una, ci vuiet єi scвrbг, єi nouri оntunecaюi оn loc de ape, cari aduc o mare tristeюe.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVII, p. 399)

 

,,Iubitorul de argint niciodatг nu se va depгrta de aceastг poftг, nu numai fiindcг nu poate sг rгpeascг avutul tuturor, ci єi pentru cг oricвte ar avea, socoteєte cг nimic nu are – pe cвnd cel ce dispreюuieєte averile, totul va crede єi va socoti de prisos єi nu-єi va chinui оn zadar sufletul cu pofte nesfвrєite. Nimic nu este atвt de chinuitor pentru un om, ca o dorinюг lipsitг de оmplinire, ceea ce dovedeєte mai cu seamг pгrerea cea stricatг. Cгci te gвndeєte: cel ce doreєte averi єi-єi agoniseєte multe, el totuєi se gгseєte ca єi cum n-ar avea nimic. Dar oare ce ar putea fi mai nesuferit ca aceastг boalг? Єi nu numai acesta este rгul cel mare, ci єi aceea cг, avвnd averi, el crede totuєi cг nu are nimic, єi se zbuciumг ca єi cum n-ar avea nimic. Chiar de ar putea rгpi avutul tuturor, el mai mult оncг se mвhneєte. Chiar de ar cвєtiga o sutг de talanюi, el totuєi se tulburг cг nu a cвєtigat o mie. De ar cвєtiga o mie, este mвhnit cг nu a cвєtigat un milion єi, оn sfвrєit, orice cвєtig, fie cвt de mare, pentru dвnsul este un adaos la sгrгcie, cгci cu cвt ar cвєtiga mai mult, cu atвt mai mult va dori. Aєadar, cu cвt cineva va cвєtiga mai mult, cu atвt se face mai sгrac, fiindcг cel ce doreєte mai mult este cel mai mare sгrac. Cвnd cineva are o sutг de talanюi, nu este tocmai atвt de sгrac, cвnd оnsг are o mie de talanюi, atunci mai cu seamг este sгrac, cгci el nu se mai mulюumeєte cu mii ca la оnceput, ci i se pare cг are nevoie de milioane. Deci dacг a dori єi nu a izbuti оn dorinюг o numeєti plгcere, apoi atunci mi se pare cг tu nu cunoєti firea plгcerii adevгrate. Cum cг aceasta nu este plгcere, ci chin, sг o cercetгm єi din altг parte. Cвnd suntem оnsetaюi, nu oare pentru aceea suntem mulюumiюi blвnd, cг adicг contenim setea єi, prin urmare, pentru aceea a bea este o plгcere, cгci ne izbгveєte de niєte chinuri grozave? Fireєte cг aєa este. Dar dacг am voi sг stгm pururea оn aceastг poftг, apoi atunci nu vom avea nici un cuvвnt de apгrare de pedeapsa bogatului aceluia din Evanghelie, fiindcг єi dorinюa aceluia de a-єi astвmpгra setea cu o picгturг de apг era osвndг, cвtг vreme nu se gгsea nimeni care sг i-o оmplineascг. Єi tocmai acest rгu mi se pare cг-l suferг veєnic єi iubitorii de argint, cгci єi sufletul lor arde dupг averi, mai mult decвt al celor оnsetaюi. Bine a spus cineva cг iubitorii de argint sunt idropicoєi, fiindcг precum cei idropicoєi purtвnd multг apг оn trupul lor, ard оncг mai mult, tot aєa єi iubitorii de argint, cu cвt au averi mai multe, cu atвt doresc mai mult. Pricina este cг nici idropicoєii nu au apa оn locurile cuvenite, єi nici iubitorii de argint nu au pofta lor оn marginile judecгюii sгnгtoase.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIV, p. 147)

 

,,Deschide sufletul fiecгruia, єi al celui ce dispreюuieєte averile, єi al celui ce nu le dispreюuieєte, єi vei vedea cг acesta din urmг se aseamгnг cu cei nebuni, cгci el nu voieєte nici a vedea, nici a auzi ceva, pe cвnd cel dintвi se aseamгnг cu un liman slobod de orice valuri єi el este prietenul tuturor, pe cвnd celгlalt este duєmanul tuturor. Acesta, chiar de i-ar lua cineva ceva, ele totuєi nu se supгrг, sau de i-ar da cineva ceva, el nu se mвndreєte, ci are cu dвnsul o slobozenie оnsoюitг de toatг siguranюa. Acela este silit de оmprejurгri a linguєi єi a se fгюгrnici оnaintea tuturor, pe cвnd acesta оnaintea nimгnui.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIV, p. 148)

 

,,Cвteodatг odrгsleєte aceastг boalг grozavг єi оn sufletele sгracilor, єi atunci оncг mai mult le zгdгrгєte sгrгcia lor. De se gгseєte vreun sгrac iubitor de argint, apoi atunci acela este iubitor de argint nu atвta оn bani, pe cвt оn sгrгcie єi оn foamete, fiindcг el nu cautг a se bucura оn liniєte de cele cu cumpгtare, ci єi pвntecele оl are оndreptat spre foamete, єi trupul єi-l pedepseєte cu golгtatea єi cu frigul, єi pretutindeni se оnfгюiєeazг mai nenorocit decвt cei legaюi de prin temniюe; pururea plвnge єi se vaitг, ca єi cum ar fi mai ticгlos decвt toюi oamenii, chiar de ar avea оnaintea ochilor lui mii de sгraci. Acesta dacг se duce оn piaюг capгtг mii de ghionturi, de se duce la baie sau la teatru, de asemenea, єi nu numai de la privitori, ci єi de la cei de pe scenг, cвnd mai ales vede multe din acele femei pierdute strгlucind de aurul de pe ele. Acesta, cвnd cгlгtoreєte pe mare, gвndindu-se la acele corгbii оncгpгtoare de mii de oameni, la mгrfurile din ele, cum єi la cвєtigul negustorilor, de supгrare crede cг nici nu trгieєte; de cгlгtoreєte pe pгmвnt, apoi gвndindu-se la юarinile dinaintea sa, la mahalalele tвrgurilor, la hanurile de acolo, la bгile ce se vгd, cum єi la veniturile acestora, se crede pe sine a fi mort; de-l vei privi cвnd se gгseєte acasг la dвnsul, vei vedea cum singur el оєi deschide rгnile ce a fost cгpгtat оn oraє, care оncг mai mult оi vatгmг sufletul, єi o singurг mвngвiere vede la toate relele ce-l muncesc, adicг moartea єi scгparea lui de aici. Aceasta nu o pгtimeєte numai cel sгrac, ci єi cel bogat care este tras de aceastг boalг, єi оncг cu cвt mai mult decвt cel sгrac, cu cвt aceastг asuprire la el se vede оncг mai aprinsг єi beюia оncг mai mare. Pentru aceea se єi crede pe sine mai sгrac decвt toюi sгracii, єi chiar cг este mai sгrac, fiindcг sгrгcia єi bogгюia nu se judecг dupг mгsura lor, ci dupг aєezarea celui stгpвnit de ele.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 247)

 

„Nici un stгpвn – chiar de ar fi cel mai tiran – nu porunceєte astfel de porunci crude єi barbare, ca cele ce urmeazг: necinsteєte-юi, zice, sufletul fгrг vreun folos; bate-юi joc de Dumnezeu, dispreюuieєte оnsгєi natura, єi chiar tatг de юi-ar fi, sau mamг, tu nu avea nici o sfialг, ridicг-te asupra lor. Acestea sunt poruncile arghirofiliei, sau a iubirii de argint.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVIII-a, p. 200)

 

„Sau oare nu despre acestea legiuieєte iubirea de argint? Fii obraznic єi fгrг de ruєine, zice, fii оndrгzneю fгrг margini, spurcat єi de nesuferit, fгrг milг, omorвtor de tatг єi de mamг, mai mult fiarг sгlbaticг decвt om. Sг оntreci orice єarpe cu veninul ce iese din tine, pe orice lup cu rгpirea, єi chiar de ar fi nevoie ca sг ajungi la rгutatea diavolului, nu te da оn lгturi. Ignorг total pe binefгcгtorul tгu. Oare nu acestea le spune, єi nu de acestea se aud?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVIII-a, p. 201)

 

„Lacomii de averi sunt cu atвt mai nesгюioєi decвt curvarii, cu cвt sunt supгraюi de o poftг mai micг sau, mai drept vorbind, aceasta nici nu mai este poftг, ci trвndгvie. Cгci aici pofta este atвt de naturalг, оncвt, chiar de nu s-ar apropia cineva de femeie, totuєi natura оєi face treaba, pe cвnd acolo nimic din acestea nu se оntвmplг.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia V, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 174)

„Sunt tare nedumerit єi nu pot оnюelege pentru ce tot neamul omenesc, ca sг оntrebuinюez acest cuvвnt pentru ce tot neamul omenesc nu gгseєte nici o plгcere acolo unde plгcerea i se oferг cu uєurinюг єi fгrг nici o piedicг єi, dimpotrivг, cautг plгcere tocmai оn lucrurile оnsoюite de griji, de greutгюi єi de necazuri. Pentru ce nu le face oamenilor atвta plгcere argintul expus оn prгvгliile negustorilor cвtг plгcere le face argintul pe care-l au оn casa lor? Pentru ce, deєi argintul din prгvгlia negustorilor e mai strгlucitor єi nu aduce asupra sufletului nici grijг єi nici tulburare?

- De ce? mi se rгspunde; pentru cг argintul din prгvгlia negustorilor nu-i argintul meu, pe cвnd cel din casг e al meu.

- Prin urmare nu argintul iюi produce plгcere, ci lгcomia ta dг naєtere plгcerii! Dacг n-ar fi aєa, ar trebui sг simюi aceeaєi plгcere cвnd priveєti argintul din casa ta ca єi atunci cвnd оl priveєti оn prгvгlia negustorilor.” (Despre Feciorie, 68, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 117)

„Negreєit, poate fi numit om cu griji omul care se оngrijeєte de lucruri pe care nu le va putea folosi multa vreme, iar de multe ori nu se foloseєte de ele nici chiar puюinг vreme …” (Despre Feciorie, 74, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 124)

 

„Iubirea de arginюi оl aruncг оn nenumгrate griji, nedreptгюi, оnєelгciuni, certuri єi alte pгcate, care-l fac єi pe el victimг, єi pentru lume vrгjmaє. De aceea spune Apostolul: Cei ce vor sг se оmbogгюeascг, aceia cad оn ispitг єi оn cursг єi оn multe pofte nebuneєti єi vгtгmгtoare, care-i cufundг pe oameni оn ruinг єi-n pierzare (I Timotei 6, 9).” (Din vol. Problemele vieюii, p. 44)

 

,,Aceastг stгpвnг este mai sгlbaticг decвt orice barbar єi mai cumplitг decвt orice fiarг єi mai necruюгtoare decвt orice diavol, cгci оi prinde pe cei robiюi ei єi оi poartг оn ceasul de acum[256] prin piaюг єi le dг оnsгrcinгri grele єi nu le оngгduie nici mгcar un pic sг rгsufle din pricina chinuitoarei munci la care оi supune.” (Omilia aceluiaєi, rostitг оn biserica Sfintei Irina, despre rвvna celor prezenюi la bisericг єi despre uєurгtatea celor care lipsesc єi despre cвntare; єi cг firea nu este pricinг s-o opreascг pe femeie de a apuca pe calea virtuюii, оn vol. Cateheze maritale, pp. 72-73)

 

„Din sвnul acestei nopюi nefericitul nu єtie sг mai zгreascг nimic, nici mustrгrile conєtiinюei sale, nici crima vieюii sale, nici pericolul grozav pentru viitorul sгu, pretutindeni єi оn toate el nu vede decвt aurul. El are ochi numai pentru aur, єi inimг, єi gвnd єi o voinюг fierbinte; pentru privirile lui toate sunt moarte, inteligenюa lui este nemiєcatг, inima lui este de gheaюг. Asemenea desfrвnatului care n-are priviri єi gвnduri decвt pentru obiectul lui necurat al patimii sale єi rгmвne nesimюit la restul; tot aєa omul bogгюiei nu zгreєte nimic altceva оn lume decвt ceea ce-i este lucrul єi profitul.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 519)

IUBIREA DE ARGINЮI (gravitatea)

 

„Dupг cum beюivii cu cвt beau mai mult cu atвt ard mai mult de sete єi aprind єi mai cumplit cuptorul, tot aєa єi cei robiюi de tirania poftei dupг bani nu-єi potolesc niciodatг pofta, ci cu cвt adunг mai mult cu atвt li se mгreєte mai mult vгpaia єi aprind єi mai cumplit cuptorul. Nu-i vede, oare, pe cei dinaintea noastrг, cг dupг ce cuprinseserг, ca sг spun aєa, оntreaga lume, au plecat de aici goi єi sгrmani, cвєtigвnd de pe urma ostenelilor lor atвta numai cвt sг dea socotealг єi sг fie osвndiюi pentru toate cele fгcute de ei? Averile rгmase de la ei le-au оmpгrюit unii єi alюii, dar pгcatele sгvвrєite cu strвngerea averilor le-au luat cu ei, ca sг sufere pedeapsa marii mвniei dumnezeieєti, negгsind de nicгieri nici o mвngвiere”. (Omilii la Facere, omilia XXXI, VII, оn col. PSB, vol. 21, pp. 406-407)

 

„Nu vorbesc de aur, ci de pofta deєartг єi nebunг dupг aur! Pofta aceasta scoate picгturг cu picгturг sвngele din oameni, ucide єi-i mai cumplitг ca o fiarг, sfвєiind pe cei ce-i cad оn ghiare; єi ceea ce-i mai rгu e cг nu-i lasг pe cei sfвєiaюi sг simtг sfвєierea. Ar trebui ca aceia care оndurг niєte suferinюe ca acestea sг оntindг mвna la cei ce trec pe lвngг ei єi sг-i cheme-n ajutor, dar ei dimpotrivг se bucurг de aceste sfвєieri. Poate fi, oare, o ticгloєie mai mare ca aceasta?”. (Omilii la Matei, omilia IX, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 119)

 

„Dacг un bolnav cu mare temperaturг ar rгpi de la cineva un vas cu apг єi єi-ar potoli cu ea pofta lui vгtгmгtoare, cui am putea spune cг a fгcut rгu? Celui cгruia i s-a rгpit vasul cu apг sau celui care l-a rгpit? Negreєit celui care a rгpit vasul, cг єi-a mгrit febra єi єi-a оnrгutгюit boala. Tot aєa gвndeєte єi de iubitorul de avuюii єi de iubitorul de argint. Cг acesta este cuprins de niєte friguri cu mult mai cumplite decвt acela; jefuind, оєi aprinde єi mai mult flacгra”. (Omilii la Matei, omilia LI, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 597)

 

„Nu este, nu este o mai mare nebunie decвt nebunia celui robit de avuюii. Pare cг stгpвneєte, dar e stгpвnit; pare cг este domn, dar e rob; are lanюuri оmprejurul lui єi se bucurг; face mai sгlbaticг fiara єi se veseleєte; ajunge rob єi se bucurг єi saltг; vede cum cвinele cel turbat se repede la sufletul lui - єi ar trebui sг-l lege єi sг-l lase sг piarг de foame -, dar el оi dг mвncare din belєug, ca sг se repeadг єi mai mult la el єi sг ajungг єi mai furios.

Gвndindu-ne, dar, la toate acestea sг dezlegгm lanюurile, sг ucidem fiara, sг alungгm boala, sг scoatem din sufletul nostru nebunia aceasta, ca sг ne bucurгm de liniєte, de sгnгtate оnfloritoare (…) ” (Omilii la Matei, omilia LI, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 598)

 

„Iubirea de arginюi l-a fгcut pe Iuda єi vвnzгtor єi jefuitor de cele sfinte.

Ascultaюi toюi iubitorii de argint, toюi cвюi sunteюi bolnavi de boala lui Iuda! Ascultaюi єi feriюi-vг de boala aceasta! Dacг Iuda, care a fost оmpreunг cu Hristos, Care a sгvвrєit atвtea minuni, care s-a bucurat de atвtea оnvгюгturi, s-a scufundat оntr-o prгpastie atвta de mare, pentru cг nu s-a desprins de boala aceasta, cu mult mai mult voi, care nici nu ascultaюi Scripturile єi care sunteюi єi mereu prinєi de grijile lumii acesteia, cu mult mai mult voi veюi fi mai uєor doborвюi de patima aceasta dacг nu veюi avea grijг necontenit de voi оnєivг. Оn fiecare zi era Iuda cu Acela Care nu avea unde sг-єi plece capul (Matei 8, 20), оn fiecare zi оl оnvгюa, cu cuvвntul єi cu fapta sг nu aibг nici aur, nici argint, nici douг haine (Matei 10, 9-10), єi totuєi nu s-a оnюelepюit. Єi cum nгdгjduieєti tu sг scapi de boala iubirii de arginюi, cвnd nu te оngrijeєti deloc єi nici nu-юi dai multг silinюг?” (Omilii la Matei, omilia LXXX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 910)

 

„Tirania banilor este mare; dovada, tвnгrul acesta. De-am sгvвrєi toate virtuюile, dragostea de bani le prihгneєte pe toate. Pe bunг dreptate a spus Pavel cг este rгdгcina tuturor relelor: Iubirea de argint este rгdгcina tuturor relelor (I Tim. 6, 10)” (Omilii la Matei, omilia LXIII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 726)

 

„Ce este un mormвnt? O piatrг sub care stг un trup mort. Este, oare, vreo deosebire оntre trupurile iubitorilor de arginюi єi pietrele mormintelor? Nu! Dar, mai bine spus, sunt chiar mai de plвns decвt mormintele. Cг trupul lor nu este o piatrг, care are sub ea un trup mort, ci un trup mai nesimюitor decвt pietrele, un trup care poartг de colo-colo un suflet mort.” (Omilii la Matei, omilia LXXXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 922)

 

,,Iubitorul de argint nici de averile ce le are nu se va bucura, cгci ceea ce are nu se оndurг a cheltui, ci mai degrabг ar voi sг i se taie carnea de pe trup, decвt sг cheltuiascг banii, pe cвnd cel ce dispreюuieєte averile a єi cвєtigat un bun mare, acela de a se bucura cu multг slobozenie de ceea ce are єi a se folosi de avutul sгu. Deci ce este mai plгcut? A se bucura cineva оn liniєte de averile sale, sau ca, trгind sub stгpвn atвt de aspru ca bogгюia, sг nu оngгduie nimгnui a se atinge de ale sale?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIV, pp. 146-147)

 

,,Sг fugim de aceastг strгinг boalг, sг fugim de rгdгcina tuturor relelor, sг fugim de gheena de aici, fiindcг pofta de averi este o adevгratг gheenг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIV, pp. 147-148)

 

,,Nimic nu este aєa de rгzboinic ca iubirea de argint, nimic nu face pe cineva mai sгrac ca iubirea de argint, fie el bogat, fie sгrac.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 247)

 

„Cum de numeєte Pavel pгcatul acesta rгdгcina relelor? Apoi aceasta o spun єi eu; оnsг numai nouг ni se pare cг este rгdгcina relelor, iar nu cг ar fi de la firea lucrului. Єi dacг voiюi, sг facem asemuire єi sг vedem care anume poftг este mai tiranicг: aceea a banilor sau a trupurilor? Єi care se va gгsi cг vatгmг pe oamenii mari, aceea negreєit cг este cea mai tiranicг. Aєadar, sг vedem pe care bгrbat mare a stгpвnit pofta de bani? Nici pe unul, ci numai pe cei de jelit єi de dispreюuit, ca Ghiezi, Ahaav, Iuda єi preoюii iudeilor - pe cвnd pofta trupurilor a cuprins pe marele Prooroc David. Єi aceasta o spun nu ca єi cum aє da iertare celor cuprinєi de aceastг poftг, ci pregгtindu-i ca оncг mai mult sг fie cu trezvie. Cвnd оюi arгt cг patima este mare, atunci mai cu seamг оюi arгt cг cei cuprinєi de acea patimг sunt lipsiюi de toatг iertarea. Cг poate dacг nu єtiai de acea fiarг sгlbaticг, ai fi putut sг alergi la aceasta; iar acum cвnd єtii, єi totuєi cazi оn cursг, ce rгspuns vei avea?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 211)

 

„Cumplitг este aceastг tiranie a iubirii de argint єi totodatг este de ajuns pentru a pierde sufletul. Nu se sminteєte cineva atвt de tare din cauza beюiei, cвt se sminteєte din cauza iubirii de argint! Nu devine nimeni atвt de netrebnic din cauza nebuniei, cвt devine din cauza iubirii de argint.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, p. 120)

 

„Cвt de mare este tirania banilor, sau, mai bine zis, vai de ticгloєia celor robiюi banilor de bunгvoia lor! Nu au banii acea putere mare de a ne robi, ci noi suntem foarte demoralizaюi єi moleєiюi, оnjosiюi єi pгmвnteєti, noi, cei trupeєti, noi, cei tвmpiюi, єi nicidecum cг ar avea banii acea putere mare. Cгci ce poate face banul, spune-mi? Eєti surd єi nesimюitor. Dacг diavolul nu este nimic, demonul cel spurcat, el, cel atвt de viclean, єi care pe toate le оncurcг, apoi banii, ce putere au? Dacг vezi argint, оnchipuieєte-юi cг este cositor. Dar nu poюi? Atunci ceea ce este adevгrat sг crezi: cг el este pгmвnt fiindcг оntr-adevгr pгmвnt este.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VII-a, p. 81)

 

,,… cвnd odatг iubirea de arginюi orbeєte ochii duhului nostru, atunci noi umblгm cu totul оn оntuneric. Ca sг te convingi desгvвrєit despre aceasta, socoteєte numai cвt de multe lucruri оn sufletul lui Iuda iubirea de argint le-a dat uitгrii. Оndatг ce ea a intrat оn acest suflet, s-a uitat toatг petrecerea cu Domnul, toatг acea sfвntг legгturг єi societate, оnsгєi оnvгюгtura cea admirabilг a lui Hristos, toate acestea au fost uitate. Pentru aceea, cu drept zice Pavel: Rгdгcina tuturor rгutгюilor este iubirea de argint (I Tim., 6, 10).” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Joi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 167)

 

„... omul care-i preocupat de averi nu este numai robul banilor, ci єi al slavei єi al cinstei єi al vieюii prezente; оntr-un cuvвnt, este rob tuturor lucrurilor trecгtoare din lumea aceasta. De aceea Pavel a numit banii si averile rгdгcinг a tuturor relelor ( I Tim., 6, 10 ).” (Despre Feciorie, 81, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 138)

 

„Sufletul care se va lipi de iubirea de argint nu va putea lesne sг se izbгveascг, cг precum pasгrea se prinde оn vergelile care se pun cu vвsc nu mai are scгpare, aєa pгюeєte єi iubitorul de arginюi.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 123)