FERICIREA (aparenta fericire a celor bogaюi)

 

,,Єi grгieєte-i aєa celui ce-a spus cele de mai оnainte: Pentru ce-i fericit acesta? Pentru cг are un cal minunat єi frвu de aur? Pentru cг are multe slugi єi-i оmbrгcat cu haine frumoase? Pentru cг se юine de beюii єi benchetuieєte оn fiecare zi? Dar tocmai pentru asta-i un ticгlos єi un nenorocit, vrednic de mii єi mii de lacrimi! Vгd prea bine cг nu puteюi sг-l lгudaюi pe el, ci toate cele din afara lui: calul, frвul, hainele, care nu fac parte din el. Spune-mi, rogu-te, poate fi o mai mare nenorocire decвt sг audг cг i se laudг calul, frвul calului, frumuseюea hainelor, vigoarea trupeascг a slugilor, dar cг despre el nu se spune nici un cuvвnt de laudг? Poate fi un om mai sгrac decвt acesta, care n-are nici un ban al sгu єi nici un lucru pe care sг-l poatг lua cu sine de aici (din lumea aceasta), ci se оmpodobeєte numai cu bunuri strгine? Podoaba єi bogгюia noastrг nu sunt slugile, hainele єi caii, ci virtutea sufletului, bogгюia faptelor bune єi оndrгznirea cгtre Dumnezeu.

De asemenea, dacг vezi cг cei ce stau alгturi de tine nefericesc pe un om sгrman, neluat оn seamг, dispreюuit, sгrac, dar virtuos, laudг-l pe acesta din urmг єi, astfel, a єi ajuns lauda celui ce a trecut pe dinaintea prгvгliei sfat єi оndemn de bunг vieюuire. Dacг ei spun cг e un necгjit єi un amгrвt, la rвndul tгu spune-le cг sгracul acesta este cel mai fericit dintre toюi oamenii, pentru cг are pe Dumnezeu prieten, pentru cг este virtuos, pentru cг are o bogгюie ce nu se оmpuюineazг niciodatг, pentru cг are cugetul curat. Ce pagubг are el de pe urma lipsei de avere, cвnd are sг moєteneascг cerul єi bunгtгюile din cer?

Deci, dacг vei cugeta єi tu aєa єi vei оnvгюa єi pe alюii sг cugete astfel, vei primi mare rгsplatг єi pentru mustrare єi pentru laudг, pentru cг єi una єi alta ai fгcut-o spre slava lui Dumnezeu.” (Cuvвnt la calende, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 15)

 

,,Nu mustra pe cel pe care Dumnezeu оl laudг! Cг Dumnezeu laudг pe cel ce vieюuieєte drept, chiar de este sгrac. Nu lгuda pe cel de care e scвrbit Dumnezeu! Cг Dumnezeu e scвrbit de cel ce trгieєte оn pгcate, chiar de-ar fi оnconjurat de multг bogгюie.” (Cuvвnt la calende, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 15)

 

,,Te frгmвnюi, te necгjeєti eєti plin tot de tulburare pentru cг un oarecare se оmbogгюeєte pe nedrept єi-l linguєeєte mulюimea? Dar nu auzi pe psalmist cг spune: Sг nu te temi cвnd se оmbogгюeєte omul, cг la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborо cu dвnsul slava lui? (Ps., 48, 17-18). Nu auzi pe proorocul care strigг cu glas mare: Tot trupul e iarbг, єi toatг slava omului, ca floarea ierbii? (Isaia 40, 6). Nu vezi cг оnsuєi adevгrul lucrurilor dг dreptate celor spuse de prooroci? Nu vezi cг viaюa єi sfвrєitul lucrurilor оntгresc cele spuse, cг omul la moarte el nu va lua nimic? Ascultг-l pe Iov grгind acelaєi lucru: Gol am ieєit din pвntecele maicii mele, gol mг voi оntoarce (Iov 1, 21), pentru cг omul la moarte nu va lua nimic (Psalmi 48, 18). Ascutг-l pe Pavel cugetвnd la fel: Nimic n-am adus pe lume; оnvederat e cг nici nu putem lua (1 Timotei 6, 7). Єi tu fericeєti pe omul care nu poate lua de aici nimic ca sг-l poatг apгra dincolo оn ziua judecгюii! Spune-mi, poate fi oare o mai mare ticгloєie єi nefericire decвt sг pleci de aici mai necinstit ca toюi, dupг ce ai trгit pe pгmвnt оn multг desfгtare? Dacг ai vedea pe unul dintre oamenii bogaюi єi оngвmfaюi din oraє, care se bucurг de multг cinste оntr-o юarг strгinг, оnconjurat de paraziюi єi linguєitori, deci, dacг ai vedea pe unul dintre aceєtia cг trebuie sг se оntoarcг оn patria lui, dar cг nu i se оngгduie sг ia ceva cu el, ci cг trebuie sг plece gol, lipsit de cinste, la оnfгюiєare mai sгrac єi mai sгrman ca cerєetorii, spune-mi, l-ai socoti pe acesta de invidiat?; oare nu tocmai pentru aceasta l-ai neferici єi юi-ar fi milг de el? Gвndeєte astfel єi despre cei bogaюi.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul IV, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 184-185)

FILOSOFIA (definiюia)

 

„Cг aceasta este definiюia filozofiei: sг fii cu pricepere curat la suflet”. (Omilii la Matei, omilia LI, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 597)

FILOSOFIA

 

„Omului оi aparюine оn mod natural puterea de a se ridica sг filosofeze.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia II, 2, p. 12)

 

„Оn adevгr, iubiюilor, ceea ce este оnsemnat pentru noi este virtutea єi filosofia. Dar fiindcг virtutea este departe de noi, єi atвt ea, cвt єi filosofia se gгsesc cu totul strгine nouг, apoi pentru aceea este tulburare mare оn cugetele noastre, pentru aceea cele mai multe valuri nгvгlesc asuprг-ne, pentru aceea ameюeala ce ne cuprinde.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIX, p. 310)

 

„Care este caracteristica filosofului adevгrat? Nu oare de a dispreюui averile єi slava, єi оn definitiv de a fi mai presus de orice invidie єi patimг?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXI, p. 219)

FILOSOFIA (philosophia antigua єi philosophia christiana)

 

„Evangheliєtii єi-au scris Evangheliile lor nu ca Platon[240], care a scris acea lucrare numitг Republica sau ca Zenon[241] sau ca altcineva care a dat reguli de purtare оn viaюг єi a alcгtuit legi. Toюi aceєtia au arгtat prin scrierile lor cг au fost inspiraюi de un duh rгu, un demon sгlbatic, care duce rгzboi oamenilor, un duєman al creєtinгtгюii, un vrгjmaє al bunei rвnduieli, un demon care rгstoarnг totul. Poюi spune altceva, cвnd ei, оn scrierile lor, cer ca femeile sг fie comune bгrbaюilor, cвnd aduc pe fecioare goale оn arene оn vгzul bгrbaюilor, cвnd оngгduie concubinajul, cвnd amestecг єi rгstoarnг totul єi calcг оn picioare legile firii? Toate cele spuse de ei sunt nгscociri ale demonilor єi оmpotriva firii. Despre acestea оnsгєi firea ne poate da mгrturie, cг ea оnsгєi nu оngгduie astfel de lucruri. Єi aceєti filosofi au scris cгrюile lor fгrг sг fie prigoniюi, fгrг sг fie оn primejdie, fгrг sг li se ducг rгzboi, ci оn toatг liniєtea єi оn toatг libertatea, оntr-o limbг frumoasг єi aleasг; pescarii, оnsг, au scris Evangheliile fiind prigoniюi, biciuiюi єi mereu оn primejdie de moarte; cu toate acestea, scrierile lor au fost primite cu toatг dragostea de neоnvгюaюi єi de оnvгюaюi, de robi єi de liberi, de оmpгraюi єi de ostaєi, de barbari єi de eleni.

Nu poюi spune cг Evangheliile au fost primite de toюi pentru cг sunt scurte єi simple. Nu, pentru cг sunt cu mult superioare scrierilor amintite mai sus. Nici prin vis nu s-au gвndit filosofii aceia la feciorie, єi nici la numele ei, la sгrгcia de bunг voie, la post sau la ceva asemгnгtor tot atвt de оnalt. Pescarii noєtri, оnsг, n-au izgonit numai pofta, nici n-au pedepsit numai fapta, ci єi privirea desfrвnatг, insultele, rвsul dezmгюat, оmbrгcгmintea nepotrivitг, mersul necuviincios, strigгtul, mergвnd cu purtarea de grijг pвnг la cele mai mici fapte din viaюa omului. Au umplut toatг lumea cu sadul fecioriei. Au convins pe oameni sг filosofeze despre Dumnezeu єi despre cele din ceruri aєa cum nimeni dintre filosofi n-a filosofat vreodatг. Cum ar fi putut filosofa aєa, cвnd ei au оndumnezeit chipurile animalelor sгlbatice, ale fiarelor, ale tвrвtoarelor єi ale altor animale mult mai nevrednice? Єi iatг, оnvгюгturile оnalte ale pescarilor sunt primite єi crezute, оnfloresc єi se rгspвndesc оn fiecare zi, pe cвnd оnvгюгturile filosofilor se duc, pier, dispar mai iute ca pвnza de pгianjen. Єi pe bunг dreptate, pentru cг demonii le-au propovгduit. Din pricina aceasta sunt pline de desfrвnare, pline de multг оntunecime єi de mai multг nerozie.” (Omilii la Matei, omilia I, IV-V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 21-22)

 

„Poate fi, oare, ceva mai de rвs decвt o lucrare ca Republica lui Platon, оn care filosoful, оn afarг de cele spuse mai sus, ca sг poatг arгta ce este dreptatea, a scris pagini оntregi pline de neclaritate? Chiar dacг spusele sale ar avea vreun folos, totuєi sunt cu totul netrebuincioase pentru viaюa oamenilor. Dacг un plugar, un fierar, un zidar, un corгbier, оntr-un cuvвnt un meseriaє, care se hrгneєte din lucrul mвinilor sale, єi-ar pгrгsi meseria єi munca sa cinstitг єi єi-ar cheltui atвюia єi atвюia ani ca sг оnveюe din scrierile unui filosof ce este dreptatea, ar ajunge sг moarг de foame оnainte de a o оnvгюa єi ar pleca de pe lumea aceasta sfвrєindu-єi viaюa оn chip silnic, fгrг sг ajungг sг оnveюe ceva practic. Оnvгюгturile noastre creєtine nu sunt aєa. Hristos ne-a оnvгюat dreptatea, cuviinюa, folosul, оntr-un cuvвnt virtutea, оn cuvinte puюine єi lгmurite. Uneori spune: Оn aceste douг porunci se cuprind toatг legea єi profeюii (Matei 22, 39), adicг оn dragostea de Dumnezeu єi dragostea de aproapele; iar alte ori: Toate cвte voiюi sг vг facг vouг oamenii faceюi єi voi lor, cг aceasta este legea єi profeюii (Matei 7, 12). Toate aceste оnvгюгturi sunt uєor de оnюeles єi le poate оnvгюa cu uєurinюг єi plugarul єi sluga єi vгduva єi copilul єi chiar omul care pare redus cu totul la minte. Aєa este natura adevгrului. Єi o mгrturiseєte sfвrєitul lucrurilor. Toюi oamenii au aflat ce trebuie sг facг; єi nu numai cг au aflat, dar s-au єi strгduit sг trгiascг aceste оnvгюгturi. Єi este trгitг оnvгюгtura creєtinг nu numai оn oraєe, ci єi pe vвrfurile munюilor. Da, acolo, pe vвrfurile munюilor vei vedea cete de оngeri strгlucind оn chip de trup omenesc, vei оntвlni pe pгmвnt vieюuire cereascг. Cг reguli de vieюuire ne-au dat nouг pescarii! Nu ne-au dat porunci, aєa cum fac filosofii, sг studiem din copilгrie, nici n-au legiuit cг, pentru a pune оn practicг virtutea, trebuie sг avem atвюia si atвюia ani. Nu, pescarii s-au adresat oricгrei vвrste fгrг deosebire. Оnvгюгturile filosofilor, jocuri de copii; ale evangheliєtilor, adevгrul lucrurilor. Acestei vieюuiri i-au dat ca loc cerul; meєterul ei este Dumnezeu єi tot Dumnezeu este legiuitorul legilor de acolo. Aєa єi trebuia. Rгsplгюile unei astfel de vieюuiri nu sunt frunze de dafin, nici de mгslin, nici оntreюinere pe seama statului, nici statui de aramг, lucruri lipsite de cгldurг єi valoare, ci viaюг fгrг de sfвrєit; ajungem copii ai lui Dumnezeu, dгnюuim оmpreunг cu оngerii, stгm alгturi de tronul оmpгrгtesc, suntem necontenit cu Hristos.” (Omilii la Matei, omilia I, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 22)

 

„Cine cunoaєte vechiul Egipt, Egiptul cel оnnebunit, cel ce lupta оmpotriva lui Dumnezeu, Egiptul care se оnchina pisicilor єi se temea єi tremura оn faюa unei cepe, acela оєi dг seama bine de puterea lui Hristos; dar mai bine spus, nici n-avem nevoie de aceste vechi istorii, cг se vгd єi acum rгmгєiюele rгtгcirii de odinioarг, dovada nebuniei lor de mai оnainte. Єi totuєi locuitorii Egiptului, care ajunseserг оn vechime la o atвt de mare nebunie, astгzi toюi filosofeazг despre cer єi despre lucrurile cele mai presus de cer, rвd de obiceiurile strгmoєeєti, оi cainг pe strгbuni єi nu pun nici un preю pe filosofi. Оnsгєi viaюa i-a оnvгюat cг оnюelepciunea vechilor filozofi nu era altceva decвt o nгscocire de babe beюive єi cг adevгrata filosofie, vrednicг de ceruri, este filosofia propovгduitг de pescari. De aceea locuitorii Egiptului, pe lвngг curгюia dogmelor, aratг mare rвvnг єi pentru viaюa creєtinг.” (Omilii la Matei, omilia VIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 107)

 

„Unde-mi sunt acum filosofii greci, care оn zadar єi fгrг de rost imitau neruєinata filosofie cinicг[242] - cгci ce folos aveau cг єedeau оntr-un butoi[243] єi se apucau apoi de fel de fel de blestemгюii – care se оmpodobeau cu inele, pietre preюioase єi aveau оn casele lor slugi єi slujnice єi alte multe lucruri netrebnice, cгzвnd dintr-o extremг оn alta? Ioan Botezгtorul n-a fost ca unul ca aceєtia, ci locuia оn pustie ca оn cer, arгtвnd prin viaюa lui mare filosofie. Cвnd s-a pogorвt din pustie оn oraєe era ca un оnger din cer: luptгtor al bunei credinюe, оncununat al lumii, filosof al unei filosofii vrednice de ceruri. Єi era aєa cвnd оncг nu se pusese capгt pгcatului, cвnd оncг nu оncetase legea, cвnd оncг nu fuseserг sfгrвmate porюile cele de aramг, ci cвnd stгpвnea оncг vechea vieюuire. Aєa-i un suflet curajos єi treaz! Merge оnainte mereu єi depгєeєte piedicile puse, ca єi Pavel pe timpul noii vieюuiri!” (Omilii la Matei, omilia X, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 125-126)

 

„Unde-i acum Platon? Unde-i Pitagora?[244] Unde-i mulюimea de filosofi stoici?[245] Platon s-a bucurat de multг cinste; dar a fost demascat єi vвndut ca sclav; n-a reuєit sг оnfгptuiascг nici una din ideile sale, nici chiar cu ajutorul unui tiran; mai mult, єi-a trгdat ucenicii єi єi-a sfвrєit ticгlos viaюa; iar gunoaiele filosofiei cinice, toate, ca umbra єi visul, au pierit! Єi n-au avut de luptat filosofii greci cu greutгюile cu care au luptat ucenicii Domnului! Pгreau strгluciюi pentru filosofia lor – atenienii au afiєat chiar scrisorile lui Platon, pe care Dion[246] le trimisese lor –, au trгit оn belєug єi tihnг toatг viaюa єi aveau nu puюine bogгюii. Astfel Aristip[247] оєi cumpгra metrese scumpe; altul lasг prin testament mari moєteniri; iar altul pгєea pe spatele ucenicilor sгi, care fгceau pod din spatele lor; despre Diogene din Sinope se spune cг se schimonosea оn piaюa publicг. Acestea sunt faptele cele mari ale filosofilor! Nimic asemгnгtor nu gгsim оn viaюa ucenicilor Domnului, ci mare curгюenie sufleteascг єi trupeascг, desгvвrєitг bunг-cuviinюг, rгzboi cu toatг lumea pentru adevгr єi credinюг, junghieri оn fiecare zi, iar dupг acestea, trofeele cele strгlucite.” (Omilii la Matei, omilia XXXIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 412)

 

„Filosofia este un bun destul de mare. Eu vorbesc despre a noastrг cгci, оn ce priveєte оnvгюгtura neamurilor, aceasta nu este decвt cuvinte єi poveєti єi оncг poveєti care n-au nimic filosofic оn ele. Оn sfвrєit, printre ei totul se face din mвndrie єi din vanitate. Filosofia este deci un bine destul de mare, pentru cг, chiar оn aceastг viaюг ea ne rгsplгteєte. Spre exemplu, cel ce dispreюuieєte bogгюiile, simte deja, de acum, tot folosul acestui dispreю, el este lipsit de orice grijг оn plus єi fгrг de folos. Cel ce calcг оn picioare slava, primeєte de aici jos rгsplata sa, pentru cг el nu este rob nimгnui, fiindcг se bucurг de adevгrata libertate. Cel ce doreєte bunurile cerului, primeєte оn aceastг viaюг rгsplata sa, pentru cг el nu face nici un caz de lucrurile prezente єi trece cu uєurinюг peste toate greutгюile єi necazurile acestei vieюi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 1, pp. 320-321)

 

 

„Spuneюi-mi, vг rog, pentru ce n-au putut оnюelege neamurile deloc? Nu erau ele pline de toatг оnюelepciunea omeneascг єi de cunoaєtere? Pentru ce n-au putut ele sг-i depгєeascг pe pescari, pe fгcгtorii de corturi, pe oamenii fгrг inteligenюг? Nu-i aєa cг fiindcг ele se оntemeiau pe propriile lor iluminгri, fiindcг ei voiau sг-i scoatг pe toюi din mintea lor cea slabг єi cг dimpotrivг aceєtia lгsau totul pe seama credinюei єi nu voiau sг fie luminaюi decвt de ea? Iatг pentru ce apostolii i-au оntrecut cu mult pe Platon, pe Pitagora єi pe mulюi alюi visгtori; iatг pentru ce i-au оntrecut pe astronomi, pe matematicieni, pe geometri, pe aritmeticieni єi pe toюi ceilalюi savanюi, ori cu ce єtiinюг ar fi fost оmpodobiюi? (…) Remarcaюi, оn sfвrєit, cг apostolii au оnvгюat cг sufletul este nemuritor єi nu numai cг au fгcut cunoscutг nemurirea, ci оncг au єi dovedit-o. Dar filosofii n-au cunoscut mai оntвi ceea ce este sufletul єi dupг ce i-au fгcut descoperitг diferenюa єi l-au deosebit de trup, ei s-au dezbinat оntre ei; unii zicвnd cг este netrupesc, alюii cг este trupesc єi cг el se risipeєte єi piere odatг cu trupul; filosofii au spus єi cг cerul este оnsufleюit єi cг el este un Dumnezeu; dar pescarii au оnvгюat cг Dumnezeu a creat cerul єi i-a convins pe oameni.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 324)

 

„Sг le fie deci ruєine pгgвnilor cu filosofii lor єi cu оnюelepciunea lor mai pгcгtoasг decвt orice nebunie; sг se dea la o parte єi sг se ascundг. La ei, filosofii, оn tot timpul vieюii lor, abia cвtorva ucenici au putut sг le оm­pгrtгєeascг ideile lor єi la cea mai micг pri­mejdie i-au pierdut єi pe aceєtia; dar ucenicii lui Hristos, pescari, vameєi єi lucrгtori de cor­turi, оn puюini ani au adus toatг lumea la cre­dinюa lor, єi, cu toate cг se iveau primejdii nenumгrate, propovгduirea lor nu numai cг nu s-a stins, dar оnfloreєte єi sporeєte mereu, єi ei au оnvгюat оnюelepciunea pe niєte oameni simpli, plugari sau ciobani.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 161)

 

„Elinismul, pгgвnismul, se оntinsese pe tot pгmвntul єi pusese stгpвnire pe sufletele tuturor oamenilor; cu toate acestea dupг ce ajunsese la o atвt de mare putere єi rгspвndire, a fost doborвt de puterea lui Hristos.” (Cuvвnt la Fericitul Vavila, єi оmpotriva lui Iulian, єi cгtre elini, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 305)

 

„Dupг cum oamenii єugubeюi ar rвde, iar cei cu judecatг ar plвnge cu lacrimi de unul care s-ar apuca sг sгgeteze cerul ca sг-l despice, sau ar оncerca sг sece oceanul cu pumnii, tot astfel e bine ca єi noi sг rвdem de elini єi sг-i plвngem cвnd vorbesc оmpotriva noastrг, оncearcг lucruri cu mult mai grele decвt cel care nгdгjduieєte sг gгureascг cerul єi sг goleascг oceanul. Nici lumina nu va fi vreodatг оntuneric atвta vreme cвt e luminг, nici adevгrul minunilor єi оnvгюгturilor noastre nu va fi rгsturnat.” (Cuvвnt la Fericitul Vavila, єi оmpotriva lui Iulian, єi cгtre elini, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 307-308)

FILOSOFII (pгgвni)

 

„Cгci dacг aceєti оnюelepюi falєi cautг sг-єi arate оn afarг оnюelepciunea lor єi gravitatea, n-ar trebui sг vг miraюi, ci ar trebui sг rвdeюi vгzвndu-i urmвnd оnvгюгtori falєi єi fгrг de minte; cгci оnvгюгtorii lor n-au єtiut sг gвndeascг nimic mare, adevгrat, nici cu privire la Dumnezeu, nici cu privire la creaturг; ceea ce la noi єtie cea mai micг dintre femei, pe care Pitagora n-a cunoscut-o, cг sufletul este duhovnicesc єi nemuritor. Cгci aceєti filozofi zic оn mod fastuos cг sufletul este schimbat оn muscг, оn peєte, оn ювnюar. Nu vг aplecaюi urechea la ei, vг rog (…) Ei sunt aici personaje destul de mari, ei lasг sг le creascг pгrul, оl taie, оl ajusteazг єi se оmbracг cu o manta; iatг оn ce constг toatг filozofia lor. Dacг оi priviюi mai de aproape, ei nu sunt decвt cenuєг єi югrвnг, nu este nimic sгnгtos la ei, ci gвtlejul lor este mormвnt deschis (Ps., 5, 11); оn ei totul este murdгrie єi stricгciune, єi оnvгюгturile lor aєa ca un leu putrezit, mвncat de viermi.

Primul dintre filozofii lor a оnvгюat cг Dumnezeu este apг, cel care a venit dupг el a zis cг era focul, un altul cг era aerul, єi toюi n-au avut despre Dumnezeu decвt idei stricate єi trupeєti. Nu admiraюi dar, vг rog pe aceєti оnvгюгtori care n-au єtiut sг se ridice la cunoaєterea unui Dumnezeu netrupesc. Cгci dacг au avut ceva cunoaєtere, ei o datoreazг vorbirilor pe care le-au avut оn Egipt cu ai noєtri. Dar, pentru a nu produce aici prea multг dezordine, sг terminгm vorbirea noastrг. Dacг ne-am ostenit sг vг expunem оnvгюгtura lor, ceea ce au zis ei despre Dumnezeu, despre materie, despre suflet єi despre trup, nu aюi putea apoi sг nu izbucniюi оn rвs. De altminteri nu meritг nici mгcar sг fie respinєi, cгci ei se distrug оn mod reciproc pe ei оnєiєi.

Filozoful care a scris оmpotriva noastrг cartea despre materie, se defaimг pe sineєi. Astfel deci, pentru a nu vг ocupa fгrг folos timpul vostru, єi pentru a nu ne pune sг vorbim fгrг sfвrєit, sг le lгsгm toate lucrurile acestea, єi sг spunem cг trebuie sг ne aplecгm la lectura Sfintei Scripturi, оn loc sг ne punem la vorbiri fгrг sens din care nu scoatem nici un folos. Acest aviz i-l dг Sfвntul Pavel lui Timotei, acestui ucenic iubit care este plin de оnюelepciune, єi care a primit darul Duhului Sfвnt єi al minunilor. Sг urmгm deci sfatul marelui apostol, sг fugim sг respingem aceste poveєti єi copilгrii (I Tim., 4, 7; 6, 20; 2 Tim., 2, 3); sг punem mвna la lucru; vreau sг spun, sг ne obiєnuim cu faptele iubirii spre fraюii noєtri, cu primirea de strгini, єi sг ne lipim cu toatг puterea noastrг de milostenie, ca sг putem dobвndi bunurile pe care ni le-a fгgгduit Dumnezeu.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXVI, 3, pp. 341-342)

 

„Filosofii pгgвni nu se aratг оntru nimic mai buni ca mimii[248] sau ca acei ce se оndeletnicesc cu jocul de teatru, care nu pot sг se laude decвt cu mantia, barba єi cu toiagul lor.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 158)

 

„Оntr-adevгr unii din filosofi spun cг nu e nici o Pronie pe lume, cг lumea nu e fгcutг de Dumnezeu, cг virtutea nu оєi este sieєi de ajuns, ci cг (pentru оntregirea virtuюii) avem nevoie de bani, de neam mare єi de strгlucirea din afarг єi de altele оncг mai de rвs de­cвt acestea!” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 159)

 

„Єi cu ce folos se aleg pгgвnii de pe urma studiului vorbirii frumoase, dacг cugetul le este gol de gвn­duri? Asta e ca єi cum cineva ar purta o sa­bie cu mвnerul de aur, оnsг cu o lamг mai proastг decвt orice plumb. Tot astfel єi limba acestor (vorbitori cu meєteєug) e оmpodobitг cu vorbe єi cu nume, mintea оnsг le e plinг de multг slгbiciune єi la nimic trebuincioasг.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 160)

 

„Aє vrea sг vг vorbesc єi de minciunile, deєertгciunea єi neruєinarea celorlalюi filosofi elini. Spune-mi, te rog, la ce este de folos sг mгnвnci sгmвnюг omeneascг aєa cum fгcea Stagiritul (Aristotel)? Ce folos este sг trгieєti cu mamele єi surorile, aєa cum legiuia filosoful Stoiei (Zenon)? Aє putea arгta cг оnteme­ietorul Academiei єi dascгlul lui єi alюii mai minunaюi оncг decвt aceєtia sunt mai neruєinaюi decвt cei numiюi mai sus, cг au legiuit sodomia, despre care spuneau cг este o parte sfвntг a filosofiei; aє putea dezvгlui toatг alegoria lor, dacг nu s-ar lungi prea mult cuvвntul meu, єi dacг n-ar fi оndeajuns ca prin unul singur sг vгdesc caraghioslвcul tuturor filosofilor.

Cвnd filosoful lor cel mai mare, cel care pare a avea o filosofie mai оnaltг єi, din pricina оndrгznirii gвndirii sale єi din pri­cina оnfrвnгrii, se aratг atвt de neruєinat, atвt de prost єi atвt de fгrг rost - cгci spunea cг nu e nimic de mгnвnci carne de om -, ce vom mai spune despre ceilalюi filosofi, dacг cel ce strгluceєte mai mult decвt alюii, prin оnгlюimea оndeletnicirii sale, este atвt de caraghios, atвt de copilгros єi atвt de prost?” (Cuvвnt la Fericitul Vavila, єi оmpotriva lui Iulian, єi cгtre elini, IX, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 318)