FECIORIA (lupta єi nevoinюele celor ce voiesc a trгi оn feciorie)

 

„- Pentru care pricinг, Pavele, оi оngгdui acestui om sг nu se atingг de femeie?

Din cauza desfrвnгrii, rгspunse Pavel. Mi-e teamг, continuг Pavel a spune, ca nu cumva urcвndu-te pe culmile fecioriei, sг nu cazi оn prгpastia desfrвnгrii. Nu-юi sunt atвt de uєoare aripile, ca sг te оnalюi pвnг la acea оnгlюime.

Pentru ce te temi, pentru ce tremuri, fericite Pavele? Doar ei au ales aceste lupte, ei de buna lor voie s-au оndreptat cu deosebitг rвvnг spre frumuseюea fecioriei.

Da, mi-ar rгspunde Pavel, aceєtia au aceastг rвvnг pentru cг nu cunosc cвte greutгюi sunt pe calea fecioriei. Dar eu, care cunosc aceste greutгюi, care am adus aceastг luptг, preget atunci cвnd e vorba sг sfгtuiesc pe alюii sг оmbrгюiєeze nevoinюele fecioriei.

Cunosc cвt e de grea fecioria: cunosc tгria acestor lupte; cunosc greutatea rгzboiului. Ca sг poюi da lupta, ai nevoie de un suflet cгruia оi place lupte, de un suflet tare, de un suflet care sг se lupte pвnг la sвnge оmpotriva poftelor. Trebuie sг mergi pe cгrbuni, єi sг nu te arzi; sг calci pe sгbii, єi sг nu te tai. Pofta este tot atвt de cumplitг єi de primejdioasг ca єi focul єi sabia. Un suflet care nu-i pregгtit sг юinг piept chinurilor poftei, iute este biruit. Trebuie sг avem inimг de oюel, ochi neadormit, rгbdare mare, ziduri puternice, alte ziduri care sг le оmprejmuiascг pe acestea єi zгvoare puternice; trebuie sг avem paznici treji єi viteji, dar mai presus de toate trebuie sг avem ajutor de sus, ajutorul lui Dumnezeu. De n-ar pгzi Domnul cetatea, оn zadar ar priveghea cel ce o pгzeєte (Ps., 126, 1).

- Cum vom atrage asupra noastrг acest ajutor ceresc?

Dacг vom pune оn slujba nevoinюelor fecioriei tot ce stг оn puterea noastrг: gвndurile sгnгtoase, posturi єi privegheri оndelungate, pгzirea poruncilor, dar mai presus de toate dacг nu ne оncredem niciodatг оn propriile noastre puteri. Chiar dacг am sгvвrєit cele mai mari fapte de virtute, e de neapгratг trebuinюг sг ne opunem necontenit: De n-ar zidi Domnul casa, оn zadar s-ar osteni cei ce o zidesc (Ps., 126, 1). Pentru cг nu avem de luptat оmpotriva trupului єi a sвngelui, ci оmpotriva оncepгtorilor, оmpotriva stгpвnilor, оmpotriva stгpвnitorilor оntunericului veacului acestuia, оmpotriva duhurilor rгutгюii din vгzduhuri (Efes., 6, 12). Gвndurile noastre trebuie sг stea ziua єi noaptea gata de luptг, sг fie оnfricoєгtoare poftelor celor neruєinate. Puюin dacг ar slгbi paza, diavolul e gata, e lвngг noi, cu focul оn mвnг, ca sг-l azvвrle asupra noastrг єi sг aprindг templul lui Dumnezeu. Prin urmare, trebuie sг ne оntгrim prin toate mijloacele. Lupta noastrг este оmpotriva strigгtelor nepotolite ale trupului. Zelul nostru este dupг o vieюuire cereascг. Drumul nostru este drumul puterilor celor fгrг de trupuri. Pгmвntul єi cenuєa rвvnesc sг egaleze pe cei ce locuiesc оn ceruri, stricгciunea se ia la оntrecere cu nestricгciunea.” (Despre Feciorie, 26-27, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 41-43)

 

„Fecioria nu s-a speriat de asalturile poftei trupeєti, nici n-a fugit dinaintea luptei care pare atвt de grea pentru marea mulюime; dimpotrivг, fecioria se оmpotriveєte cu curaj єi dг luptг cu pornirile trupului. Nu meritг, oare, fecioara sг fie admiratг, atunci cвnd ceilalюi oameni au nevoie sг se cгsгtoreascг a doua oarг ca sг nu ardг, iar ea, care nu єi-a pus pe cap nici prima cununie, este necontenit sfвntг єi neоntinatг? Pentru aceste pricini єi, оnainte de aceste pricini, pentru rгsplгюile pregгtite оn ceruri celor care trгiesc оn vгduvie, Pavel, care avea pe Hristos grгind оn el, spunea: Bine este pentru ei dacг vor rгmвne ca єi mine (I Cor., 7, 8). (Despre Feciorie, 37, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 63)

 

„N egreєit єi viaюa aceasta a fecioriei are necazuri; dar cвnd punem faюг оn faюг necazurile fecioriei cu necazurile cгsгtoriei, nici n-ar trebui sг mai numim necazurile fecioriei necazuri.” (Despre Feciorie, 64, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 113)

 

„Fecioria оnsг este nevoitг sг cгlгtoreascг toatг viaюa pe marea ispitelor, sг cгlгtoreascг pe o mare fгrг porturi. Nici dacг s-ar ridica cea mai cumplitг furtunг, fecioarei nu-i este оngгduit sг ancoreze corabia єi sг se odihneascг. Piraюii nu atacг pe corгbieri cвnd corabia lor se aflг оn apropierea unui oraє, sau a unui loc bun de ancorat, sau a unui port, cг s-ar primejdui zadarnic; dar dacг prind corabia оn mijlocul mгrii, li se mгreєte оndrгzneala, pentru cг nu-i nimeni оn apropiere sг sarг оn ajutorul corгbierilor; pun totul оn miєcare, fac tot ce pot єi nu se opresc pвnг ce nu omoarг pe toюi cгlгtorii de pe corabie sau pвnг ce nu sunt ei omorвюi. Tot astfel єi diavolul, acest groaznic pirat, porneєte asupra fecioarei furtunг mare, tulburare cumplitг єi vijelii cu neputinюг de оndurat; o zguduie din temelii pentru pa prin silг єi forюг, sг-i distrugг corabia. Diavolul єtie cг fecioara nu poate sг trгiascг cu un bгrbat (I Cor., 7, 5), єtie cг trebuie sг lupte necontenit, cг trebuie sг se rгzboiascг cu duhurile rгutгюii (Efes., 6, 12) tot timpul, pвnг ce va debarca оn portul cel neоnvгlurat al vieюii veєnice. Pavel a lгsat pe fecioarг, ca pe un ostaє viteaz, оn afara zidurilor cetгюii; nu оngгduie sг i se deschidг porюile chiar dacг vrгjmaєul o atacг sгlbatic, chiar dacг, prin оnsuєi acest fapt, diavolul ajunge mai оnverєunat, deoarece n-are nici o putere sг оncheie pace. Dar nu numai diavolul supгrг mai cumplit pe cei necгsгtoriюi, ci єi tгunul poftei. Aceasta o єtie toatг lumea. Poftele pe care ni le satisfacem nu ne mai stгpвnesc; libertatea de a ne satisface poftele potoleєte furtunile sufletului. Adevгrul acesta este mгrturisit єi de un proverb; un proverb popular, e drept, dar adevгrat. Iatг ce spine proverbul: Nu poftim ce putem dobвndi cu uєurinюг. Dacг оnsг suntem оmpiedicaюi vreodatг sг sгvвrєim faptele pe care altг datг le sгvвrєeam оn toatг voia, atunci se оntвmplг contrariul: cele dispreюuite din pricina stгpвnirii pe care o avem asupra lor, ne aювюг єi mai mult pofta cвnd nu mai avem nici o putere asupra lor. Prin urmare, astfel judecate lucrurile, cei cгsгtoriюi se bucurг, оn primul rвnd de o mai mare liniєte; оn al doilea rвnd, chiar dacг flacгra poftei tinde vreodatг sг se urce la оnгlюime, traiul оmpreunг dintre bгrbat єi femeie potoleєte iute aceastг flacгrг. Fecioara оnsг nu are cum sг-єi stingг focul; se uitг cum se ridicг, cum se urcг la оnгlюime; de stins nu-l poate stinge. Оncearcг un singur lucru: sг nu se ardг оn timpul focului. Este, oare, o situaюie mai groaznicг decвt aceasta de a purta оnгuntrul sufletului tгu toatг vвlvгtaia, єi a te feri sг nu te ardг? De a оngrгmгdi focul оn vistieriile sufletului, єi a pгstra mintea neatinsг? Nimeni nu-i оngгduie fecioarei sг arunce afarг aceєti cгrbuni. Fecioara se sileєte sг sufere cu sufletul acele оncercгri pe care, dupг spusele lui Solomon, trupul nu le poate suferi. Dar ce spune Solomon? Va cгlca, oare, cineva pe cгrbuni aprinєi, єi nu-єi va arde picioarele? (Pilde 6, 20). Dar, iatг, fecioara calcг єi оndurг chinul. Va bгga, oare, cineva, foc оn sвn єi nu-єi va arde hainele? (Pilde 6, 27). Fecioara оnsг оєi bagг foc оnгuntrul sufletului sгu, nu оn sвn; єi-i foc sгlbatic, foc vestit; єi totuєi suportг, оєi acoperг flacгra, ca sг n-o vadг lumea.

Spune-mi acum, te rog, va mai оndrгzni cineva sг mai compare cгsгtoria cu fecioria? Sau, ca sг spun оntr-un cuvвnt, va mai оndrгzni cineva sг o priveascг оn faюг? Fericitul Pavel nu оngгduie aceasta. Pentru el, este o mare deosebire оntre o femeie mгritatг єi o fecioarг. Fecioara, spune Pavel, se оngrijeєte de cele ale Domnului, pe cвnd femeia mгritatг, de cele ale lumii (I Cor., 7, 34).” (Despre Feciorie, 34, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 53-54)

 

„Faюг de cei cгsгtoriюi Pavel se poartг cu multг оngгduinюг, sfгtuindu-i sг nu se lipseascг unul de altul, chiar dacг unul din ei ar voi sг o facг, єi nici sг prelungeascг multг vreme aceastг lipsire, chiar atunci cвnd se face prin bunг оnюelegere. Mai mult оncг, le оngгduie, cвnd moare unul dintre soюi, sг se cгsгtoreascг a doua oarг, dacг vor, ca sг nu ardг. Faюг de fecioare оnsг nu aratг o astfel de оngгduinюг. Pe cei cгsгtoriюi оi pune din cвnd оn cвnd sг se оnfrвneze, dupг ce-i lasг sг-єi potoleascг simюurile vreme оndelungatг оn limanul vieюii conjugale; pe fecioarг оnsг nu o lasг оnsг nici sг rгsufle nici o clipг; o pune sг stea necontenit pe cвmpul de bгtгlie, sг fie asaltatг necontenit de poftele trupului, єi nu-i оngгduie sг lase armele din mвini nici o clipг. Pentru ce n-a spus Pavel єi fecioarei, ca vгduvelor: Dacг nu se poate оnfrвna, sг se cгsгtoreascг (I Cor., 7, 9)? Pentru ce? Pentru cг nimeni nu spune unui atlet, dupг ce a aruncat dupг el hainele, dupг ce єi-a fгcut toate pregгtirile pentru luptг, dupг ce a intrat оn arenг, nimeni nu-i mai spune: Pleacг din arenг, fugi din faюa celui cu care ai sг te lupюi, fugi din faюa duєmanului! Nu! Trebuie sг se оntвmple una din douг: sau sг plece din arenг cu laurii victoriei, sau sг fie оnvins єi ruєinat. Atвta vreme cвt se exercitг єi se antreneazг оn locuri de exerciюiu cu cunoscuюii єi se luptг cu prietenii ca єi cum ar fi niєte potrivnici, este liber sг lupte sau sг nu lupte, sг se osteneascг, sau sг nu; dar cвnd s-a оnscris la concurs, cвnd stadionul este plin de lume, cвnd a venit arbitrul, cвnd spectatorii єi-au ocupat locurile lor, cвnd a venit оn arenг єi potrivnicul sгu єi s-au aєezat unul оn faюa celuilalt, atunci nu mai este timp sг se facг ce vrea, ci trebuie sг se supunг legilor luptei. Tot aєa єi cu fecioara; atвta vreme cвt chibzuieєte dacг sг se cгsгtoreascг sau nu, cгsгtoria nu reprezintг pentru ea o primejdie; dar o datг ce a fгcut alegerea єi s-a оnscris оn ceata fecioarelor, a intrat оn arenг. Cine, deci, va оndrгzni sг intre оn arenг atunci cвnd spectacolul a оnceput, cвnd оngerii privesc de sus, cвnd Hristos оnsuєi este arbitrul luptelor, iar diavolul оnfuriat scoate strigгte єuierгtoare, оncleєtat оn luptг єi prins de mijloc, cine, deci, va оndrгzni sг intre оn arenг єi sг spunг fecioarei: fugi de duєman, nu te mai supune cu atвta oboseli! Fereєte-юi partea slabг! Nu trвnti, nici nu pune piedici duєmanului! Lasг-l sг biruie!” (Despre Feciorie, 38, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 64-65)