FECIORIA (sfaturi pentru fecioare) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

FECIORIA (sfaturi pentru fecioare)



 

,,Audг deci fecioarele, cг nu оn aceasta stг fecioria, cгci cea care se оngrijeєte de cele ale lumii nici nu mai este fecioarг, єi nici nu mai este cu bunг cuviinюг. Cгci zicвnd: Se deosebeєte femeia єi fecioara (1 Cor. 7, 34), a pus aceastг deosebire оntre ele, cum єi prin ce anume se depгrteazг una de alta. Єi dвnd o definiюie amгnunюitг fecioarei, cum єi femeii mгritate, el nu a spus de nuntг, nici de оnfrвnare, ci de liniєte єi de prea multг оndeletnicire.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 197)

FECIORIA (оncгlcarea fгgгduinюei fecioriei – gravitatea)

 

„... fecioara care єi-a cгlcat fгgгduinюa fecioriei a sгvвrєit un pгcat mai mare decвt adulterul...” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 171)

FECIORIA (єi cгsгtoria)

 

„... sunt convins cг fecioria este o treaptг superioarг a cгsгtoriei. Spunвnd aceasta nu osвndesc cгsгtoria, n-o pun оntre faptele rele, dimpotrivг, o preюuiesc nespus de mult.” (Despre Feciorie, 9, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 16)

 

„Tu (ereticule n.n.) оnsг huleєti cгsгtoria, spui cг este rea; iei rolul de legiuitor, єi nu de sfгtuitor, єi, ca atare, urгєti pe cei pe care nu-i convingi. Eu nu-i urгsc; admir pe cei care se оnscriu la aceastг luptг a fecioriei, dar nu osвndesc pe cei care rгmвn оn afara luptei. Atunci aє avea dreptul sг osвndesc pe cineva, cвnd alunecг spre un rгu recunoscut de toюi ca rгu. Dar n-am nici un drept sг osвndesc pe un om care se mulюumeєte cu un bine mai mic pentru cг nu poate atinge un bine mai mare; el singur se lipseєte de lauda єi de admiraюia cuvenitг celui care a оmbrгюiєat binele cel mare, fecioria! Cum poюi sг-mi spui cг opresc cгsгtoria, cвnd nu osвndesc pe cei cгsгtoriюi? Opresc desfrвnarea, adulterul, dar nu cгsгtoria. Osвndesc pe desfrвnaюi, pe adulteri єi-i alung din sвnul Bisericii; dar nu оncetez de a lгuda pe cei cгsгtoriюi, dacг trгiesc cu оnюelepciune.

Prin urmare, din concepюia noastrг asupra cгsгtoriei rezultг douг cвєtiguri: unul, cг nu hulim creaюia lui Dumnezeu; al doilea, cг nu оnjosim fecioria, ci, dimpotrivг, o facem cu mult mai sfвntг.

Cel care huleєte cгsгtoria rгpeєte єi slava fecioriei. Cel care laudг cгsгtoria pune оn luminг єi mai mult minunгюia fecioriei єi o face mai strгlucitг.” (Despre Feciorie, 9-10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 17)

 

„Cгsгtoria este bunг; єi tocmai pentru aceasta este minunatг fecioria, pentru cг e mai bunг decвt ce este bun єi este cu atвt mai bunг cu cвt este mai bun cгpitanul unei corгbii decвt corгbierii, generalul decвt soldaюii.” (Despre Feciorie, 10, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 18)

 

„Bun lucru este fecioria; sunt de acord єi eu. E mai bunг decвt cгsгtoria; mгrturisesc єi asta. Dacг vrei, pot adгuga cг este cu atвt mai bunг decвt cгsгtoria pe cвt este mai bun cerul decвt pгmвntul, оngerii, decвt oamenii. Pot merge оncг єi mai departe єi sг spun ceva mai mult, anume cг fecioria este superioarг stгrii оngereєti. Оngerii оntr-adevгr nu se оnsoarг, nici nu se mгritг (Matei 22, 30), dar nu sunt alcгtuiюi din trup єi sвnge, nu locuiesc pe pгmвnt, nu юin piept unei mulюimi de patimi, n-au nevoie de mвncare єi bгuturг; nu-i pot оncвnta єi moleєi cвntecele plгcute, nu-i poate atrage frumuseюea oamenilor, nu-i poate vrгji nimic. Cum este cerul de curat оntr-o amiazг liniєtitг, netulburatг de nici un nor, tot aєa sunt єi оngerii; nu-i tulburг nici o dorinюг; de aceea e єi firesc sг rгmвnг necontenit luminaюi єi strгlucitori.

Oamenii, deєi inferiori prin firea lor fericiюilor оngeri, оєi dau toate silinюele єi stгruie dupг puterea rвvnei lor sг-i egaleze pe оngeri.

- Cum оi pot egala?

- Оngerii nu se оnsoarг, nici nu se mгritг (Matei 22, 30). Fecioara face la fel. Оngerii stau necontenit оnaintea lui Dumnezeu єi slujesc lui Dumnezeu (Evr., 1, 14). Fecioara face la fel. Din pricina aceasta Pavel a scutit pe fecioare de orice grijг lumeascг (I Cor., 7, 34), pentru a fi sвrguitoare єi cu mintea totdeauna la Dumnezeu. E drept, nu pot оncг sг se оnalюe ca оngerii la ceruri, fiind legate prin trup de pгmвnt; au оnsг o mare mвngвiere, cгci primesc pe Оnsuєi Stгpвnul cerurilor, dacг sunt sfinte єi cu trupul, єi cu duhul.

Ai vгzut vrednicia єi frumuseюea fecioriei? Ai vгzut cг face pe cei trгitori pe pгmвnt sг ducг aceeaєi viaюг ca єi locuitorii cerului? Sunt оmbrгcaюi cu trup, dar nu rгmвn mai prejos de puterile cele fгrг de trup. Sunt oameni, dar au aceeaєi rвvnг ca єi оngerii.” (Despre Feciorie, 10-11, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 18-19)

 

„Ai vгzut de unde-єi are оnceput cгsгtoria? Ai vгzut din ce pricinг a ajuns necesarг? Din pricina оncгlcгrii poruncii, din pricina blestemului, din pricina morюii. Unde e moarte, acolo e єi cгsгtorie; dacг nu existг moarte, nu urmeazг nici cгsгtorie. Fecioria nu are ceste urmгri; e totdeauna folositoare, totdeauna bunг, totdeauna fericitг; єi оnainte de moarte, єi dupг moarte; єi оnainte de a exista pe lume cгsгtorie, єi dupг ce a venit pe lume cгsгtorie.” (Despre Feciorie, 14, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 27)

 

„Nu prefera deci оn locul fecioriei cгsгtoria, оngгduitг de Dumnezeu din pricina slгbiciunii tale, nici nu le pune pe picior de egalitate! Dacг ai judeca aєa, ar trebui sг speri cг e mai bine sг ai douг femei decвt sг te mulюumeєti cu una, deoarece legea lui Moise оngгduie sг юii douг femei (Deut., 21, 15). Mai mult, urmвnd acestui chip de gвndire, ar trebui sг preferi bogгюia оn locul sгrгciei de bunгvoie, chefurile єi mesele bogate, оn locul unei mese cumpгtate, rгzbunarea оn locul rгbdгrii cu curaj a nedreptгюii.

-Dar, atunci, le osвndeєti pe toate acestea?

-Nu le osвndesc deloc! Dumnezeu le-a оngгduit єi au fost de folos la timpul lor. Afirm оnsг cг sunt locuri de puюinг оnsemnгtate, mai degrabг fapte de copii decвt de oameni mari. Hristos, voind sг ne facг desгvвrєiюi, a poruncit sг le lepгdгm pe toate acestea, ca pe niєte haine de copil care nu sunt оn stare sг оmbrace pe un om desгvвrєit єi nici sг оmpodobeascг vвrsta omului duhovnicesc dorit de Hristos. (Despre Feciorie, 15-16, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 28-29)

 

„Dumnezeu s-a purtat cu omenirea cum se poartг pгsгrile cu puii lor. Cвnd mama le aduce de mвncare оi face sг iasг din cuib; dacг vede cг puii ei sunt plгpвnzi cг nu se pot юine pe picioare єi mai au оncг nevoie sг stea оn cuib, оi lasг оnlгuntru mai multe zile; nu face asta de cu gвndul de a-i lгsa pe vecie оn cuib, ci ca sг li se оntгreascг bine aripile, sг se оnzdrгveneascг, spre a-єi putea lua zborul fгrг primejdie. Aєa a fгcut єi Dumnezeu cu noi. Dintru оnceput ne-a atras spre cer єi ne-a arгtat calea care duce acolo; Dumnezeu єtia, єtia foarte bine cг nu vom averea destulг putere sг ne luгm zborul spre cer; a vrut оnsг sг ne arate cг prгbuєirea noastrг se datoreєte doar propriei noastre slгbiciuni, єi nu voinюei Lui. Dupг ce ne-a fгcut aceastг dovadг, ne-a lгsat multг vreme, ca оntr-un cuib, оn lumea aceasta, ca sг ne cгsгtorim. Dar dupг ce ne-au crescut aripile virtuюii оn aceastг mare scurgere de vreme, a venit Domnul, ne-a scos cu biniєorul єi оncetul cu оncetul din locuinюa aceasta de aici єi ne-a оnvгюat sг zburгm spre оnгlюime.

Oamenii care sunt єi acum mai trвndavi, oamenii care dorm adвnc, stau оncг cu plгcere оn cuib, lipiюi de lucrurile din lumea aceasta; dar cei cu adevгrat viteji, оndrгgostiюi de luminг, pгrгsesc cuibul cu uєurinюг, zboarг spre оnгlюime, ajung оn ceruri, pгrгsind toate cele de pe pгmвnt: nunta, averile, grijile, оntr-un cuvвnt toate cele cвte de obicei ne atrag spre pгmвnt.

Sг nu socotim, deci, оngгduinюa datг la оnceput omenirii de a se cгsгtori drept o necesitate єi pentru vremurile de mai tвrziu, necesitate care ne оmpiedicг de a trгi necгsгtoriюi. Hristos doreєte оndepгrtarea noastrг de cгsгtorie. Ascultг ce spune: Cel care poate sг o primeascг, sг o primeascг (Matei 19, 12).” (Despre Feciorie, 17, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 29-30)

 

Despre cele ce mi-aюi scris, spune el, bine este pentru om sг nu se atingг de femeie (I Cor., 7, 1).

Sг se ruєineze de cuvintele lui Pavel єi cei ce osвndesc cгsгtoria, dar єi cei care o оnalюг mai mult decвt meritг. Pavel оnchide gura єi unora, єi altora, єi prin aceste cuvinte, єi prin cele ce urmeazг:

Bunг este cгsгtoria, pentru cг-l face pe om sг pгzeascг curгюia єi nu-l lasг sг cadг оn desfrвnare єi sг moarг. Nu defгima, deci, cгsгtoria! Este de mare folos. Nu lгsa ca mгdularele lui Hristos sг ajungг mгdularele unei desfrвnate єi nici nu оngгduie ca templul cel sfвnt sг ajungг pвngгrit єi necurat (I Cor., 6, 19). Pentru aceasta e bunг cгsгtoria, pentru cг sprijinг єi оndreaptг pe cel care e pe cale sг cadг.

Te оntreb acum: Este cгsгtoria de vreun folos omului care poate sг se юinг pe picioarele lui, omul care n-are nevoie de ajutorul ei? Pentru un astfel de om, cгsгtoria nu-i nici folositoare, nici necesarг; este mai degrabг o piedicг оn faюa virtuюii. Nu numai cг pune virtuюii o mulюime de piedici, dar o lipseєte de cea mai mare parte de laude.

Omul care оncarcг cu arme pe cel care poate sг biruie luptвnd fгrг arme, nu-i dг nici un ajutor, ba, dimpotrivг, оi face o mare nedreptate acestui om; оl lipseєte de admiraюia lumii єi de strгlucirea cununii. Nu-l lasг sг-єi arate toatг tгria lui, nici nu-i оngгduie sг aibг o biruinюг rгsunгtoare. Cгsгtorind un om care poate sг se юinг singur pe picioarele lui, оi pricinuieєti o pagubг єi mai mare. Оl lipseєti nu numai de slava datг de oameni, dar єi de rгsplгюile pregгtite celor ce trгiesc оn feciorie. Pentru aceastг pricinг este bine pentru om sг nu se atingг de femeie. ” (Despre Feciorie, 24-26, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 40-41)

 

„Spune-mi acum, te rog, mai poюi acum sг compari cгsгtoria єi plгcerile cгsгtoriei cu fecioria, un lucru atвt de mare? N-ai face, oare, cea mai mare prostie?

La toate aceste lucruri s-a gвndit Pavel cвnd spunea: Fiecare sг-єi aibг femeia lui (I Cor., 7, 2). Din pricina aceasta pregeta, din pricina aceasta nu оndrгznea Pavel sг le vorbeascг de la оnceput corintenilor despre feciorie; le vorbeєte mai оntвi de cгsгtorie. Avвnd intenюia de a-i desprinde оncetul cu оncetul de cгsгtorie, le mai strecoarг, ici єi colo, єi cвte un cuvвnt despre оnfrвnare, pentru cг nu vrea sг le supere auzul dвndu-le de la оnceput niєte sfaturi prea aspre. Cel care-єi alcгtuieєte cuvвntul sгu cu cuvinte grele la auz este оmpovгrгtor pentru ascultгtori єi sileєte de cele mai multe ori sufletele lor, sг nu-i primeascг cu dragг inimг spusele, neputвnd suporta greutatea lor. Pe cвnd omul care-єi face variat cuvвntul sгu, omul care face ca оn cuvвntul sгu ideile uєoare sг fie mai multe decвt cele grele, omul acesta face sг disparг greutatea cuvвntului sгu, odihneєte sufletele ascultгtorilor, convinge єi familiarizeazг cu tema cuvвntгrii sale. Aєa a fгcut єi fericitul Pavel. Cвnd a spus: Bine este omului sг nu se atingг de femeie, a adгugat оndatг: Dar fiecare sг-єi aibг femeia sa. Dг sfaturi єi porunci cu privire la cгsгtorie. Adaugг єi pricina pentru care recomandг cгsгtoria: Din cauza desfrвnгrii (I Cor., 7, 2). Prin aceste cuvinte Pavel justificг оn aparenюг оngгduinюa cгsгtoriei, dar оn realitate єi pe ascuns, cu prilejul sfaturilor date celor cгsгtoriюi, aduce laude оnfrвnгrii; n-o descoperг cu totul prin cuvвnt, dar o lasг la оnюelegerea conєtiinюei ascultгtorilor.” (Despre Feciorie, 27, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 43)

 

„Pavel declarг: Aceasta o spun ca оngгduinюг, iar nu ca poruncг (I Cor., 7, 6); iar acolo unde este оngгduinюг, nu mai poate avea loc laudг. Dar cвnd vorbeєte despre cгsгtorie, spune Poruncг a Domnului nu am (I Cor., 7, 25). Nu cumva, oare, Pavel cu aceste cuvinte a pus pe aceeaєi treaptг cгsгtoria cu fecioria? Fereascг Dumnezeu! Fecioarelor le dг sfat (I Cor., 7, 25), iar pe cвnd celor cгsгtoriюi оngгduinюг (I Cor., 7, 6). Nu porunceєte nici unora, nici altora. Dar nu din aceeaєi pricinг; celor cгsгtoriюi nu le porunceєte sг trгiascг tot timpul cu femeile lor, pentru ca nu cumva cel care vrea sг trгiascг ceva timp оn оnfrвnare sг fie оmpiedicat, deoarece este legat de necesitatea poruncii; de asemeni, nu porunceєte nici celor necгsгtoriюi sг nu se cгsгtoreascг, pentru ca nu cumva cel care nu poate sг trгiascг оn feciorie sг se osвndeascг pe sine ca un cгlcгtor de poruncг.” (Despre Feciorie, 34, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 55)

 

Dacг te-ai оnsurat, n-ai pгcгtuit; dacг fecioara s-a mгritat, n-a pгcгtuit (I Cor., 7, 28). Iatг ce ispravг mare faci dacг te cгsгtoreєti! N-ajungi un pгcгtos, dar n-ajungi nici sг fii admirat єi preюuit! Admiraюia, preюuirea єi cununile se cuvin celui ce trгieєte оn feciorie; cel cгsгtorit sг se mulюumeascг cг aude cг nu pгcгtuieєte!” (Despre Feciorie, 48, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 87-88)

 

Tu оnsг, dacг vrei sг afli superioritatea fecioriei, ascultг pe Hristos, care spune: Nici nu se оnsoarг, nici nu se mгritг, ci sunt ca оngerii оn ceruri (Matei 22, 30). Iatг deosebirea оntre o fecioarг єi o femeie mгritatг! Fecioria, cвnd este оntr-adevгr feciorie, face sг disparг dintr-o datг tot ce este muritor оn om!” (Despre Feciorie, 78, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 135)

FECIORIA (єi milostenia)

 

„... Pavel, definind fecioria, n-a numit-o fecioarг pe cea care n-a fгcut experienюa cгsгtoriei єi e liberг de convieюuirea cu un bгrbat, ci pe cea care se оngrijeєte de cele ale Domnului (1 Cor., 7, 34). Єi Оnsuєi Hristos, arгtвnd cвt de superioarг e fecioriei milostenia (Mt., 25, 1-11), al cгrei sceptru оl юii єi a cгrei cununг юi-ai оmpletit-o de mult, El Оnsuєi a scos afarг o jumгtate din acel cor (Mt.,15, 12-13), fiindcг au intrat la el fгrг aceastг (milostenie), sau mai bine zis fiindcг nu єi-a agonisit-o din belєug, fiindcг avea untdelemn, dar nu destul. Dar pe cei care au intrat fгrг feciorie, fiindcг erau оmbrгcaюi оn aceasta (milostenie), i-a primit cu multг cinste numindu-i binecuvвntaюii Pгrintelui Sгu (Mt.,25, 34), chemвndu-i la El, dгruindu-le moєtenire Оmpгrгюiei єi proclamвndu-i astfel оn mijlocul оntregii lumi; єi n-a refuzat sг spunг оn faюa оngerilor єi a оntregii creaюii cг sunt hrгnitorii єi gгzduitorii Lui (Mt.,25, 35).” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea VIII, 4a, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 156-157)

FEMEILE („bгrbatul tгu te va stгpвni[238]”)

 

„S-a оntвmplat la оnceput єi cu femeia. Era de aceeaєi cinste cu bгrbatul; dar pentru cг nu s-a folosit bine de cinstea datг, de aceea i s-a luat puterea єi a auzit: Cгtre bгrbatul tгu оntoarcerea ta єi el te va stгpвni (Fac., 3, 16). Pentru cг n-ai єtiut sг te foloseєti bine de conducerea ce юi-am dat-o, оi spune Dumnezeu, оnvaюг sг fii condusг bine decвt sг conduci rгu ”. (Omilii la Facere, omilia XXIX, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 376)

FEMEILE (,,femeia оn bisericг sг tacг”[239])

 

,,Zicвnd cг: Femeile voastre оn bisericг sг tacг єi cг nu li s-a dat voie lor sг grгiascг, ci sг fie plecate, a adгogat: precum єi legea zice. Єi unde anume zice legea? Єi cгtre bгrbatul tгu va fi оntoarcerea ta, єi el te va stгpвni (Fac. 3, 16).

Ai vгzut оnюelepciunea lui Pavel, de unde aduce el mгrturie, єi nu numai cг le porunceєte a tгcea, ci a tгcea cu fricг, ba оncг cu atвta fricг cu cвtг trebuie a se liniєti sluga? Pentru aceea єi el zicвnd cг nu li s-a dat voie sг vorbeascг, nu a zis sг tacг, ci оn loc de tгcere el a pus ceva mai mult, zicвnd: Sг fie plecate. Dar dacг aceasta trebuie sг fie purtarea femeilor faюг de bгrbaюii lor, apoi cu atвt mai mult faюг de dascгli єi pгrinюi, єi de adunarea obєteascг a Bisericii. Dar, zici tu, dacг ele nu grгiesc nimic єi nici nu оntreabг, apoi pentru ce mai stau de faюг? Ca sг asculte cele ce trebuie, iar de cele оndoielnice sг afle de la bгrbaюii lor. Pentru aceea a єi adгogat: Iar de voiesc sг se оnveюe ceva, acasг sг оntrebe pre bгrbaюii lor (1 Cor. 14, 35). Nu numai cг nu li se оngгduie a vorbi, dar nici a оntreba ceva оn bisericг. Єi dacг nu li se оngгduie a оntreba, cu atвt mai mult a grгi nu le este slobod. Dar oare pentru ce le-a pus apostolul оntr-o astfel de supunere? Pentru cг femeia este mai slabг, ea uєor alunecг єi este uєoarг de minte. Pentru aceea apostolul le-a pus ca dascгli pe bгrbaюii lor, folosind prin aceasta pe amвndouг pгrюile, cгci єi pe acelea le-a fгcut mai cumpгtate, єi pe aceєtia mai bгgгtori de seamг de cele ce se petrec оn bisericг, ca unii cari vor оncredinюa femeilor lor cu toatг amгnunюimea ceea ce au auzit.

Mai departe apoi, fiindcг femeile socoteau ca o mвndrie єi podoabг a lor a vorbi оn bisericг, iatг cг apostolul aduce vorba cu totul dimpotrivг, zicвnd: Cг ruєine este femeilor sг grгiascг оn bisericг. Mai оntвi el a dovedit aceasta cu legea lui Dumnezeu, iar dupг aceea cu gвndul obєtesc єi cu obiceiul, dupг cum le vorbea єi mai оnainte despre pгr, zicвndu-le: Dar nu оnsгєi firea vг оnvaюг pre voi? – єi, оn sfвrєit, pretutindeni vei gгsi aceastг uneltire la dвnsul, cгci nu оndeamnг pe ascultгtori numai cu pilde din sfintele Scripturi, ci єi cu de-acelea din obiceiul de obєte.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVII, pp. 396-397)

 

FEMEILE (purtarea lor)

 

„Femeile priveau cele ce se petreceau (pгtimirile єi rгstignirea Domnului – n.n.); femeile care suferiserг alгturi de El, care plвnseserг pentru El. Uitг-te cвt de mare e stгruinюa lor! I-au urmat slujindu-L єi au fost de faюг єi оn mijlocul primejdiilor. De aceea au єi vгzut totul: cum a strigat, cum Єi-a dat sufletul, cum s-au despicat pietrele єi pe toate celelalte. Єi ele au fost cele dintвi care L-au vгzut pe Iisus оnviat; єi neamul acesta femeiesc osвndit, neamul acesta, el s-a bucurat cel dintвi de vederea bunгtгюilor; neamul acesta femeiesc a arгtat bгrbгюie; ucenicii au fugit, dar femeile au rгmas.” (Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 985)

 

„Ai vгzut curajul femeilor? Ai vгzut dragostea lor? Ai vгzut mгreюia sufletului lor єi оn faюa banilor єi оn faюa morюii?

Sг imitгm, dar, bгrbaюilor, pe femei! Sг nu lгsгm pe Iisus оn necazuri єi nevoi! Femeile acelea au cheltuit atвюia bani єi єi-au pus viaюa оn primejdie chiar cвnd Iisus era mort; noi оnsг – iarгєi vг voi grгi de aceleaєi lucruri –, noi nu-L hrгnim cвnd Оl vedem flгmвnd, nici nu-L оmbrгcгm cвnd Оl vedem gol, ci trecem pe lвngг El cвnd vedem cг ne оntinde mвna.” (Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 986)

 

,,Femeile pe de-o parte se rugau оn bisericг єi proroceau cu capul descoperit – cгci pe atunci femeile proroceau – iar pe de altг parte bгrbaюii purtau pгrul lung, ca unii ce petreceau оn filosofie, єi cвnd se rugau prin biserici sau proroceau оєi acopereau capul, iar amвndouг aceste abateri erau din legile elinilor. Deci fiindcг pentru toate acestea el оi sfгtuise єi fiind de faюг, єi poate cг unii au ascultat, iar alюii nu au crezut, pentru aceea apostolul, ca un adevгrat doftor, vine єi prin epistola aceasta єi оndreaptг pгcatul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVI, p. 267)

 

„Sг fie, zice, оn оmbrгcгminte cuviincioasг, fгcвndu-єi lor podoabг din sfialг, nu din pгr оmpletit єi din aur, sau din mгrgгritare, sau din veєminte de mult preю, ci din fapte bune (2, 9 – 10). Єi ce vrea sг zicг: sг se оmpodobeascг pe sine cu оnюelepciune? Adicг hainele sг fie bine potrivite pe trup, din toate pгrюile, cu rвnduialг, iar nu cu meєteєuguri spre a atrage curiozitatea. Aceea este podoaba adevгratг, pe cвnd aceasta este podoabг falsг.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VIII-a, p. 87)

 

,,Plinг de vigoare єi de dгruire este femeia: dacг оnclinг cгtre rгutate, lucreazг mari rele, iar dacг se apucг de virtute, mai degrabг єi-ar da sufletul decвt sг renunюe la rвvna єi dгruirea lгuntricг [ προθεσις ].” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul IV, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 63)

 



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 165; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 44.200.169.91 (0.047 с.)