Iubirea de arginюi (remedii)

 

„Dacг am voi sг o biruim, nimic nu ne mai оmpiedicг sг scгpгm de aceastг nebunie єi o datг cu ea sг smulgem din suflet єi sг tгiem toate patimile pierzгtoare. Sг nu socoюi cг este lucru greu єi оmpovгrгtor sг dispreюuiюi banii! Cвnd mг gвndesc cг mulюi oameni, pentru o ambiюie goalг єi fгrг de folos, cheltuiesc mulюi talanюi de aur pe ceea ce nu trebuie, ci ca sг culeagг laude de la oameni, de la niєte oameni care-єi pierd vremea оn piaюг, de la oameni de trei parale, ca sг culeagг laude care se sfвrєesc оnainte de lгsatul serii, iar de cele mai multe ori nu юin nici pвnг оnsereazг, ba, chiar оnainte de sfвrєitul zilei, оi cuprind mii de amгrгciuni de banii cheltuiюi; cвnd mг gвndesc iarгєi la alюii, prinєi de rгtгcirea filosofiei greceєti, dar оndrгgostiюi єi ei de laudele oamenilor, pentru dobвndirea cгrora se strгduiesc cвt pot, se despart de toate averile lor, оєi pгstreazг pentru ei numai toiagul єi mantaua de filosof єi aєa o duc toatг viaюa, preferвnd sг оndure orice obosealг єi orice necaz numai ca sг fie lгudaюi de oameni; deci, cвnd mг gвndesc la toюi aceєtia, nu єtiu de cuvвnt de apгrare sau ce iertare mai putem noi avea cвnd nu vrem sг ne despгrюim nici de cea mai micг parte din averile noastre pentru porunca datг nouг de Dumnezeu єi pentru slava cea nemuritoare єi fгrг de sfвrєit, ci suntem mai rгi decвt aceia єi nici nu ne gвndim cвt de mare este deosebirea оntre noi єi ei; nu ne gвndim cг aceia se despart de atвtea averi pentru laudele nefolositoare ale oamenilor, ale celor de aceeaєi fire cu ei, pe cвnd noi de multe ori nu vrem sг dгm celor din nevoi cвt de puюin pentru Stгpвnul nostru Care ne-a dat єi averile noastre єi ne-a fгgгduit єi acele nespuse daruri”. (Omilii la Facere, omilia XX, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 242)

 

„Nu cгuta, dar, sг faci totul dintr-o datг; ci, dacг юi se pare greu sг te lepezi dintr-o datг de averi, pгєeєte pe scara aceasta, care te duce la cer, оncetul cu оncetul, treaptг cu treaptг. Dupг cum celor bolnavi de friguri, cгrora li se varsг fierea оn ei, nu numai cг nu li se stinge setea dacг mгnвncг єi beau, ci li se aprinde єi mai mult arєiюa, tot aєa єi cu iubitorii de averi; aceєtia aprind єi mai mult pofta aceasta rea – mai amarг chiar decвt fierea - dacг o hrгnesc cu averi. Atunci o sting, cвnd scot din sufletul lor pofta de cвєtig, dupг cum mвncarea puюinг єi golirea stomacului scapг pe om de boala de fiere.

- Dar cum ajungi sг-юi scoюi din suflet pofta de cвєtig?

- Dacг te gвndeєti cг nu-юi va оnceta pofta de cвєtig atвta vreme cвt eєti bogat, atвta vreme cвt te topeєti de dorinюa de a avea mai mult. O datг scгpat de averi, vei pune capгt єi acestei boli. Nu umbla, dar, dupг cвt mai multe averi, ca sг nu umbli dupг lucruri ce nu le poюi atinge, ca sг nu te оmbolnгveєti de o boalг fгrг leac, ca sг nu ajungi un om vrednic de milг, оnnebunit dupг averi”. (Omilii la Matei, omilia LXIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 731)

 

„Aєadar, ca sг nu ne chinuim zadarnic sufletul, sг pгrгsim dragostea de averi, care ne supгrг necontenit єi niciodatг nu poate sг tacг, єi sг ne оndreptгm spre o altг dragoste, care ne face fericiюi єi are multг uєurinюг. Sг dorim comorile cele de sus! Nici oboseala nu-i atвt de mare, iar cвєtigul, nespus. E cu neputinюг sг nu izbuteєti cвnd priveghezi cвt de cвt, cвnd eєti cu mintea treazг, cвnd dispreюuieєti averile, dupг cum neapгrat trebuie sг pierzi comorile cele de sus cвnd eєti robit de averi єi оnlгnюuit de ele”. (Omilii la Matei, omilia LXIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 732)

 

„- Cum se poate vindeca rana aceasta grea?

- Dacг te gвndeєti ce fac din sufletul tгu bogгюiile; dacг te gвndeєti cвt оl оntunecг, cвt оl pustiesc, cвt оl fac de neruєinat, cвt оl urвюesc. Dacг te gвndeєti cвte rele ai sгvвrєit ca sг aduni atвtea averi; dacг te gвndeєti cu cвte oboseli єi cu cвte primejdii оюi pгstrezi bogгюiile. Dar, mai bine spus, nici nu le poюi pгstra pвnг la sfвrєit, ci tocmai cвnd ai оnlгturat toate primejdiile, atunci vine moartea єi de multe ori aruncг toate bogгюiile tale mвinile duєmanilor tгi, iar pe tine te duce cu mвinile goale, fгrг poюi lua ceva din toate averile tale, ci numai rгnile єi buboaiele ce le-ai cгpгtat din pricina lor. Aєa pleacг sufletul tгu de pe lumea aceasta!

Cвnd vezi, dar, pe cineva strгlucind pe dinafarг din pricina hainelor єi din pricina suitei lui numeroase, cerceteazг-i cu de-amгnuntul conєtiinюa lui єi vei gгsi оnгuntru numai pвnzг de pгinjen, vei vedea mult praf”. (Omilii la Matei, omilia LXIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 732-733)

 

,,Pentru aceea vг rog a tгia boala chiar de la оnceput. Dupг cum frigurile la оnceput, cвnd lovesc pe cineva, nu-l оnfierbвntг mult cu setea pe bolnav, dar dupг aceea, sporind fierbinюeala, оl fac a suferi grozav de sete, єi chiar de i-ar da un altul oricвt de multг bгuturг, tot nu i-ar stinge setea, ci оncг mai mult se aprinde cuptorul, tot aєa se petrece єi cu aceastг patimг. Dacг noi nu o vom оmpiedeca de la оnceput ca sг intre оn sufletul nostru, єi nici nu vom оnchide uєile, apoi odatг intratг, va face multг stricгciune celor ce o vor primi.

Cгci, iubiюilor, єi cele bune, precum єi cele rele, cвnd vor dгinui оn noi mai mult timp, se fac mai puternice. Acest fapt l-ar putea vedea cineva petrecвndu-se єi оn toate celelalte оmprejurгri din fire. O plantг de pildг, cвnd este sгditг de curвnd, cu uєurinюг se poate smulge, dar cu trecerea timpului оnrгdгcinвndu-se tare, numai este aєa de uєor ca la оnceput, ci este nevoie de o mai mare ostenealг. Єi o clгdire de curвnd fгcutг se poate rгsturna uєor de cei ce nu sunt mulюгmiюi cu ea, pe cвnd dacг va fi bine оnюepenitг, apoi multe greutгюi va aduce celor ce ar voi sг o dгrвme. Chiar єi fiara sгlbaticг dacг s-a cuibгrit undeva pe un timp mai оndelungat, cu greu va fi alungatг de acolo. Deci pe cei ce n-au fost cuceriюi pвnг acum de aceastг patimг eu оi sfгtuiesc sг nu se lase a fi stгpвniюi, cгci este mai uєor a se pгzi cineva ca sг nu cadг, decвt ca dupг ce a cгzut sг se ridice; iar pe cei ce au fost de-acum cuceriюi de aceastг patimг єi sfвєiaюi оi vestesc cг dacг se vor preda pe dвnєii unui doftor cu cuvвntul, le fгgгduiesc nгdejde de mвntuire, cu harul lui Dumnezeu. Dacг vei cugeta la cei ce au pгtimit de aceastг boalг, au cгzut оn ea єi s-au ridicat dupг aceea, vei avea nгdejdi plгcute pentru izbгvirea de ea.

Єi cine a cгzut оn aceastг boalг, iar dupг aceea s-a ridicat uєor? Zaheu acel pomenit de evanghelist. Cine ar putea fi mai biruitor de bani ca vameєul? Dar iatг cг fгrг de veste el s-a fгcut filosof єi a stins toatг vгpaia poftei. Matei apostolul de asemenea, cгci єi acesta a fost vameє, trгind оntr-una numai оn rгpire. Dar єi el degrabг s-a izbгvit de aceastг patimг, a stins setea de bani єi s-a оndeletnicit cu nevoinюa duhovniceascг. Deci pe aceєtia єi pe alюii ca dвnєii avвndu-i оn vedere, nici tu sг nu te deznгdгjduieєti, cгci dacг voieєti, apoi degrabг vei putea sг te ridici.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XI, pp. 111-112)

 

,,Єi dacг voieєti, apoi оюi vom prescrie, dupг rвnduiala doftorilor, ce anume trebuie sг facг cu cea mai mare amгnunюime. Deci mai оnainte de orice trebuie a izbuti sг nu deznгdгjduieєti єi nici sг te оmpuюinezi pentru mвntuirea ta, iar dupг aceea sг nu ai оn vedere numai pildele celor ce s-au izbгvit, ci єi suferinюele celor ce au stгruit оn pгcat. Dupг cum noi trebuie a ne gвndi la Zaheu єi la Matei, tot aєa trebuie a ne gвndi єi la Iuda vвnzгtorul, єi la Ghiezi, єi la Ahar, єi la Ahav, єi la Anania єi Safira, ca astfel prin cei dintвi sг scoatem din sufletul nostru deznгdгjduirea, iar prin cei de-al doilea sг tгiem lenevirea noastrг, єi sufletul nostru sг nu cadг jos faюг cu sfгtuirile puse оnaintea lui. Єi sг ne dгscгlim pe noi оnєine a spune ceea ce ziceau єi Iudeii acei cari se apropiaserг de Petru єi-l оntrebau: Ce trebuie sг facem ca sг ne mвntuim? (Fap. 2, 37) єi vom auzi atunci ce trebuie sг facem. Єi ce trebuie sг facem? Sг cunoaєtem nimicnicia lucrurilor omeneєti, єi cum cг bogгюia este ca o slugг care fuge єi este nerecunoscгtoare, єi cг оi scufundг оn mii de rele pe cei ce o au. Acestea єi altele de acestea sг ni le spunem оntr-una. Єi dupг cum doftorii mвngвie pe bolnavii cari cer оntr-una apг rece, spunвnd cг le vor da, оnsг mai оntвi spun cг izvorul este departe, cг vasul lipseєte, sau cг timpul nu оngгduie acuma, sau єi altele de acest fel – cгci dacг s-ar оnvoi оndatг la cererea lor, prin aceasta le-ar aювюa mai mult pofta – tot aєa sг facem єi noi faюг de iubitorii de argint. Cвnd, de pildг, ei spun: Voim sг ne оmbogгюim, noi nu de оndatг sг le spunem cг bogгюia este un rгu mare, ci sг fim de aceeaєi pгrere cu dвnєii, spunвndu-le cг єi noi voim aceasta, оnsг la timpul potrivit, єi cг noi voim adevгrata bogгюie, care poartг cu sine plгcere nepieritoare pentru tine care ai strвns-o, iar nu pentru alюii, ba оncг de multe ori chiar pentru duєmani. Apoi sг aducem la mijloc єi cuvinte despre adevгrata filosofie, spunвnd cг noi nu poruncim a nu se оmbogгюi cineva, ci numai a nu se оmbogгюi rгu, fiindcг este cu putinюг a se оmbogгюi cineva єi fгrг lгcomie, єi fгrг rгpire sau silnicirea aproapelui, єi fгrг ca sг audг blesteme din partea tuturor. Cu niєte astfel de vorbe mвngвindu-i mai dinainte, sг nu le vorbim defel despre gheena, cгci cel ce este оmpгtimit de aceastг boalг nu ar suferi deodatг niєte astfel de cuvinte. Pentru aceea, toate vorbele sг le aducem numai la оmprejurгrile din viaюa aceasta, єi sг le zicem: Pentru ce voieєti a te оmbogгюi prin lгcomie? Voieєti sг strвngi aurul єi argintul pentru alюii, iar pentru tine mii de blesteme єi de оnvinuiri? Cгci cel dezbrгcat de tine se zbuciumг, fiind lipsit de cele trebuitoare, se vгicгreєte asupra ta єi-юi atrage mii de clevetiri, єi venind seara, el se perindг prin piaюг оn dreapta єi оn stвnga, єi rгtгceєte pe toate cгrгrile, neєtiind unde-єi va adгposti trupul оn vremea nopюii. Єi cum se va culca oare muncit єi chinuit de stomac, оmpresurat de foame єi de lipsг, priveghind, de multe ori fiind frig, sau ploaia cгzвnd asupra lui? Tu, dupг ce te-ai оmbгiat, te reоntorci acasг, оmbrгcвndu-te cu haine moi, vesel єi оncвntat, єi alergвnd cu grгbire la cina cea aleasг ce юi s-a pregгtit, pe cвnd acela rгtгceєte prin tвrg, fiind alungat оntr-una de frig єi de foame, merge pe drum cu capul оn pгmвnt єi cu mвinile оntinse оnainte, єi nici nu оndrгzneєte mгcar a rosti cвteva cuvinte celui plin єi оmbuibat, pentru haina ce-i trebuie, ba оncг de multe ori fiind batjocorit, el pleacг mai оnainte de a deschide gura. Deci cвnd te duci acasг єi te culci pe patul tгu, cвnd ai оn casг o luminг strгlucitoare, cвnd masa оюi este gata єi оncгrcatг cu de toate, atunci adu-юi aminte de acel miєel єi nenorocit, care ca єi cвinii se perindг pe strгzi, prin glod єi оntuneric, єi care de multe ori nu se duce de acolo la casa sa, nici la femeia sa, nici pe patul sгu, ci la un aєternut de paie, ca єi cвinii cei turbaєi pe care-i vedem pribegind оn timpul nopюii. Tu, dacг ai vedea chiar o micг picгturг de apг strгbгtвnd prin acoperгmвntul casei, rгscoleєti toatг casa, chemвnd slugile, єi toate miєcвndu-le, pe cвnd acela stвnd оn paie sau оn glod, оnfгєurat оn zdrenюe, rabdг frigul cel mai aspru!

Dar oare care fiarг sгlbaticг nu s-ar оnduioєa оn asemenea оmprejurгri? Cine este atвt de crud єi neomenos, оncвt sг nu fie blвnd cu astfel de nenorociюi? Єi cu toate acestea, sunt unii cari ajung la atвta sгlbгticie, оncвt spun cг aceєti nenorociюi pгtimesc cele vrednice de dвnєii. Ar trebui ca ei sг plвngг єi sг le fie milг de aceєti nenorociюi, cгutвnd a le alina nenorocirile, iar nu sг-i mai оnvinovгюeascг cu cruzime єi neomenie. Pe aceєtia eu i-aє оntreba: Pentru ce oare pгtimesc aceia cele vrednice de pгtimit? Cг voiesc a se hrгni єi a nu pieri de foame? Nu, zic ei, ci pentru cг sunt leneєi єi nu muncesc. Єi tu nu risipeєti oare fгrг sг munceєti? Dar ce? Oare nu faci o treabг cu mult mai rea decвt orice lenevire, rгpind, siluind єi obijduind pe alюii? Mai bine ar fi fost ca єi tu sг te fi lenevit оn acest chip, fiindcг este cu mult mai bunг lenevirea decвt a rгpi avutul altuia. Acum оnsг te vвri єi оn nenorociri strгine, nu numai ca єi cum nu ai face nimic, ci оncг єi оnvinuind pe acei nenorociюi.

Sг le mai povestim apoi єi de nenorocirile strгine, de acei orfani rгmaєi fгrг nici un sprijin, de cei ce stau prin temniюe, de cei ce se zbuciumг prin tribunale, de cei ce sunt cu fricг оn viaюг, de vгduviile cele neaєteptate ale femeilor, de prefacerile єi schimbгrile cele fгrг de veste ale celor bogaюi, єi cu frica aceasta sг le muiem cugetul. Оn povestirile despre alюii sг оi facem a se teme, ca nu cumva lucruri de acestea sг se petreacг єi cu dвnєii. Cгci cвnd ei vor auzi cг fiul cutгrui lacom єi hrгpitor, cг femeia cutгruia care a fгcut multe fapte tiranice, dupг moartea soюului ei a pгtimit mii de rele, cг cei nedreptгюiюi s-au rгsculat asupra femeii єi asupra copiilor acelui hrгpitor єi cu toюii au pornit rгzboi din toate pгrюile, chiar dacг ar fi dintre cei mai nesimюitori, pвnг la urmг se vor teme a nu pгtimi єi ei aєa, єi se vor face mai оnюelepюi, temвndu-se ca nu cumva єi ai lor sг pгtimeascг astfel dupг moartea lor. Cвnd noi spunem acestea, sг nu le spunem ca єi cum i-am sfгtui sau i-am povгюui, ca nu cumva cuvintele noastre sг le parг prea greoaie, ci sг le ia ca оn formг de istorisire. Chiar єi cвnd vorbim altele, pururea sг pгєim spre o asemenea discuюie, єi necontenit sг-i aducem la astfel de povestiri, neоngгduind a vorbi de altceva, fгrг numai de acestea: cum casa cea strгlucitг a cutгrui hrгpitor a cгzut, cum a rгmas pustie, cum toate cele dinlгuntru au cгzut pe mвini strгine, cвte judecгюi sunt оn fiecare zi asupra averii aceluia, cвte оmprejurгri nenorocite, cвte dintre slugile aceluia au ajuns acuma sг cearг de pomanг єi cвte au murit prin temniюe. Єi toate acestea noi sг le spunem cгinвnd pe rгposat, оn acelaєi timp єi dispreюuind cele de aici, ca astfel єi cu mila, єi cu frica sг muiem cugetul lor cel оmpietrit. Dupг ce, оn sfвrєit, оi vom vedea cг s-au оnfricoєat de acele povestiri, atunci vom putea sг aducem vorba єi de gheena, оnsг nu ca єi cum i-am speria, ci ca fiindu-ne milг єi cгinвnd pe acei nenorociюi cari au cгzut оn acest pгcat. Sг le spunem deci atunci: Єi ce trebuie a vorbi de cele de aici? Cгci ale noastre nu rгmвn numai aici, єi niєte astfel de oameni vor primi єi pedeapsa cea mai grozavг cвnd se vor duce оn cealaltг viaюг, unde vor gгsi rвuri de foc, viermele cel neadormit, оntunericul cel nesfвrєit єi pedepsele cele veєnice.

Dacг noi le єoptim оntr-una astfel de povestiri, o datг cu dвnєii ne vom оndrepta єi pe noi, izbгvindu-ne de o astfel de boalг, iar оn ziua aceea vom avea lгudгtor al nostru pe оnsuєi Dumnezeu, dupг cum єi Pavel zice:,,Єi atunci lauda va fi fiecгruia de la Dumnezeu.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XI, pp. 112-115)

 

„Cum sг stingem focul? Ei bine, se poate face aceasta, chiar dacг para lui s-ar ridica pвnг la cer, numai de vom vrea; atunci vom putea stinge acea vгpaie. Cгci dupг ce s-a ridicat prin voinюг se va stinge tot prin voinюг. Oare nu voinюa noastrг a aprins acest foc? Astfel, tot voinюa va putea sг-l stingг, numai dacг vom vrea. Єi cum se va putea deєtepta оn noi puterea de a vrea? Dacг vom cunoaєte deєertгciunea єi nimicnicia acestei pofte absurde: cг ducвndu-ne de aici, averea nu ne va оntovгrгєi, єi chiar aici deseori ne pгrгseєte; cг averea rгmвne tot aici, dar rгnile ce am cгpгtat dintr-оnsa, ne оntovгrгєesc єi dincolo. Dacг vom cunoaєte cг acolo este multг bogгюie; єi dacг o vom compara cu acea bogгюie, o vom gгsi pe aceasta mai prejos de tina cea din mlaєtinг; dacг vom cunoaєte miile de primejdii ce le are cu sine, єi cг plгcerea izvorвtг dintr-оnsa este momentanг, єi totdeauna amestecatг cu mвhnire. Dacг ne vom gвndi bine la acea bogгюie a vieюii de veci, desigur cг o vom putea cu uєurinюг sг o dispreюuim pe aceasta. Dacг vom єti cг bogгюia aceasta cu nimic nu ne foloseєte, nici spre cвєtigarea slavei, nici spre sгnгtate, єi nici spre altceva, ci din contrг, ne cufundгm оn prгpastie єi pierzare. Aici te оmbogгюeєti єi ai mulюi sub tine; acolo оnsг ducвndu-te, te vei vedea gol єi lipsit de orice. Dacг pe acestea le-am rumega necontenit оn mintea noastrг, єi le-am auzi єi de la alюii, poate cг ar fi ceva nгdejde de оndreptare, poate cг ar fi vreo izbгvire de aceastг osвndг grozavг.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVII-a, p. 193)

 

„ Cu cвt este mai frumos єi mai strгlucitor aurul decвt cositorul єi plumbul, cu atвt este mai frumos єi mai strгlucitor cerul decвt aurul єi argintul єi decвt orice altг materie preюioasг. Privirea cerului este lipsitг de grijг, pe cвnd privirea aurului єi argintului este оncгrcatг totdeauna de nenumгrate griji, care pun оn umbrг toatг plгcerea ce-o avem de pe urma aurului єi argintului, nu-юi place sг priveєti cerul, єi-юi place sг priveєti argintul? Priveєte atunci argintul expus оn prгvгliile negustorilor!

Spre ruєinea voastrг grгiesc aєa (I Cor., 6, 5), ca sг оntrebuinюez cuvintele fericitului Pavel. Grгiesc spre ruєinea voastrг aєa, pentru cг vг vгd atвt de оnnebuniюi de dragostea de bani.” (Despre Feciorie, 64, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 116-117)

„... fecioria este оn stare sг usuce aceastг rгdгcinг єi sг dea naєtere altei rгdгcini, o rгdгcinг foarte bunг, care odrгsleєte toate bunгtгюile: libertatea, оndrгznirea, curajul, zelul оnflгcгrat, dragostea fierbinte de cele cereєti, dispreюul tuturor celor pгmвnteєti. Оn acest chip se realizeazг buna cuviinюг єi alipirea stгruitoare de Domnul”. (Despre Feciorie, 81, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 138)

 

IUBIREA DE STRГINI

 

,,Sгrгcia nu este deloc piedicг pentru iubirea de strгini єi cг nu este nevoie de bogгюii єi bunuri pentru a primi pe sгraci, ci trebuinюг este оn tot locul єi vreme de virtute єi de liberг voie [προαιρεσις], care sг aleagг evlavia.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p. 159)