Iubirea de arginюi (urmгrile pгgubitoare)

 

„Totuєi zidurile se dгrвmг оndatг єi cad; єi chiar dacг ar rгmвne оn picioare nu ne-ar fi de vreun folos, dupг cum nu ne sunt nici casele cele mari єi strгlucitoare. Casele acestea nu pot primi pe cetгюeanul cerului; iar cel care are patria cea de sus nu suferг sг stea оn ele”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, IX, оn col. PSB, vol. 23, p. 307)

 

„Єi dupг cum copiii sunt aspru bгtuюi cвnd nu-єi fac lecюiile єi se iau cu joaca, tot aєa єi noi vom primi cea mai cruntг pedeapsг dacг acum ne cheltuim toata rвvna cu clгdiri de case єi de acareturi, iar la оnfricoєгtoarea judecatг nu vom putea sг arгtгm, prin fapte, lecюiile cele duhovniceєti. Nimeni nu va fi exceptat: tatг, frate, oricine. Toate casele єi acareturile noastre vor pieri, dar osвnda, strвnsг de pe urma lor, rгmвne veєnic, e nemuritoare. Aєa se оntвmplг єi cu copiii: cвnd tatгl le stricг jucгriile, pentru cг sunt leneєi єi nu-єi cautг de carte, copiii plвng necontenit!”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, IX, оn col. PSB, vol. 23, pp. 307-308)

 

„Оmi vorbeєti de atвtea єi atвtea hectare de pгmвnt, de zece, de douгzeci sau chiar multe case, de tot atвtea bгi, de mii de robi sau de douг ori atвюia, de trгsuri ferecate оn aur єi argint! Eu оюi spun numai atвt! Dacг fiecare dintre voi, bogaюilor, єi-ar pгrгsi sгrгcia lui - cг bogгюia voastrг e sгrгcie faюг de aceea de care vreau sг vг vorbesc - єi ajunge proprietarul оntregii lumi; dacг fiecare din voi ar avea оn stгpвnirea lui atвюia oameni cвюi sunt acum peste tot pe pгmвnt єi mare; dacг fiecare din voi ar stгpвni toate: lumea, pгmвntul, marea, casele, oraєele єi neamurile; dacг pretutindeni toate izvoarele ar izvorо aur оn loc de apг, ei bine, eu voi spune cг un om atвt de bogat nu face trei parale dacг pierde оmpгrгюia cerurilor! Dacг se chinuiesc cumplit cei care iubesc aceste bogгюii trecгtoare, atunci cвnd nu le dobвndesc, ce n-ar mвngвia, oare, dacг єi-ar da seama cвt de mari sunt bogгюiile cele negrгite de pe lumea cealaltг? Nimic. Nu-mi vorbi mie de bogгюia averilor, ci gвndeєte-te la paguba mare ce o suferг оndrгgostiюii de averi din pricina averilor lor! Pierd cerul de dragul bogгюiei lor; pгюesc la fel ca unul care pierzвnd onorurile cele mari din palatele оmpгrгteєti, are numai o grгmadг de bгligar єi se fuduleєte cu ea. Cг оntru nimic nu se deosebeєte mulюimea bogгtaєilor de o grгmadг de bгligar. Dar, mai bine spus, bгligarul e mai bun decвt averile; e de folos єi pentru оngrгєarea pгmвntului єi pentru оncгlzitul bгilor єi pentru multe alte treburi de acest fel; dar aurul оngropat la nimic din acestea nu este de folos. Єi de-ar fi numai nefolositor! Dar aєa, dacг nu este оntrebuinюat cum trebuie, aurul aprinde multe cuptoare оn sufletul stгpвnului lui, dг naєtere la nenumгrate rele. Din pricina asta scriitorii pгgвni au numit iubirea de argint acropolг a rгutгюilor, iar fericitul Pavel a numit-o, cu mult mai bine єi mai nimerit, rгdгcinг a tuturor relelor (I Tim., 7, 10)”. (Omilii la Matei, omilia LXIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 733-734)

 

„Domnul le-a grгit:

Ce vi se pare? Un om avea doi feciori; єi a zis celui dintвi: Du-te astгzi єi lucreazг оn via mea! Iar el rгspunzвnd a zis: Nu vreau, dar mai pe urmг, cгindu-se, s-a dus. Єi mergвnd la al doilea i-a spus la fel; iar acela rгspunzвnd, a zis: Eu, Doamne, voi merge єi n-a mers. Care din aceєti doi a fгcut voia tatгlui? Iar ei au zis: Cel dintвi (Matei 21, 28-31).

Оi mustrг iarгєi prin pilde! Aratг оn chip ascuns nerecunoєtinюa iudeilor єi ascultarea neamurilor, foarte mult osвndite de ei. Cei doi feciori sunt aceste douг popoare: iudeii єi neamurile; єi aєa s-a оntвmplat єi cu neamurile єi cu iudeii. Neamurile, deєi n-au fгgгduit sг asculte, deєi n-au auzit legea, au arгtat, cu fapta, cг ascultг; iudeii, deєi au spus: Toate cвte va spune Dumnezeu vom face єi vom asculta (Ieє., 19, 8), cu fapta n-au ascultat. Dar ca nu cumva iudeii sг creadг cг legea le va fi de folos, Hristos le aratг cг оnsгєi legea оi va osвndi. Acelaєi lucru оl spune єi Pavel: Nu auzitorii legii sunt drepюi оnaintea lui Dumnezeu, ci fгcгtorii legii se vor оndreptгюi (Rom., 2, 13). Єi pentru ca sг-i facг pe iudei sг se osвndeascг singuri, оi pune pe ei sг rosteascг hotгrвrea de osвndire, aєa cum a fгcut оn pilda urmгtoare, cu lucrгtorii cei rгi trimiєi sг lucreze оn vie (Matei 21, 33-41)”. (Omilii la Matei, omilia LXVII, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 773-774)

 

„Din toate patimile, patima aceasta este cea mai cumplitг. Din pricina ei, jefuirea mormintelor, din pricina ei, crimele, din
pricina ei, rгzboaiele єi luptele, din pricina ei, orice rгu. Un iubitor de argint nu-i bun de nici o treabг, fie cг e cгpetenie de oєti, fie cг stг оn fruntea popoarelor; dar, mai bine spus, nu-i bun de nici o treabг nu numai оn treburile cele de obєte, dar nici оn treburile lui proprii. De vrea sг se оnsoare, nu-єi ia femeie virtuoasг, ci pe cea mai rea din toate; de vrea sг-єi cumpere casг, nu cumpгrг o casг pe mгsura unui om liber ci una sг-i aducг cвt mai mult venit; de vrea sг-єi ia o slugг, apoi o ia pe cea mai rea. Dar pentru ce vorbesc eu de comanda unei oєti, de conducerea unui popor, de chivernisirea casei? De este оmpгrat, este mai ticгlos decвt toюi ticгloєii, este o ciumг a omenirii, este mai sгrac decвt toюi sгracii pгmвntului. Rгpeєte averile tuturora, dar socoate cг are mai puюin decвt toюi. Mгsurвnd pe cele ce are cu dorinюa de a avea pe cele pe care nu le are оncг, le socoate pe cele ce le are o nimica faюг de cele pe care vrea sг le aibг.

De aceea єi spune cineva: Nimic nu-i mai nelegiuit ca iubitorul de argint. Iubitorul de argint este duєmanul lui оnsuєi єi duєman de obєte al оntregii lumi”. (Omilii la Matei, omilia LXXX, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 911-912)

 

„Lacomii se tem sг nu iasг pe drept din casa lor ceea ce a intrat pe nedrept; tremurг de fricг sг nu vinг peste ei cele mai cumplite necazuri; se mвnie, se оnfurie єi pe ai lor єi pe strгini. Vin peste ei unele peste altele: cвnd tristeюea, cвnd frica єi mвnia; єi, ca єi cum ar trece din prгpastie оn prгpastie, оntind capul оn fiecare zi dupг averile care n-au intrat оncг оn stгpвnirea lor. De aceea nici nu se bucurг de averile pe care le au; asta єi pentru cг se tem sг nu li se ia, dar єi pentru cг nu se gвndesc la altceva decвt la averile pe care оncг n-au pus mвna. Єi dupг cum cel veєnic оnsetat, chiar dacг ar bea apa a mii єi mii de izvoare, tot nu simte bucurie, pentru cг nu se saturг, tot aєa єi iubitorii de argint, nu cг nu se bucurг, dar se mai єi chinuie - oricвt de multe averi ar оn jurul lor - pentru cг nu cunosc sfвrєitul unei astfel de pofte. Aєa pгtimesc iubitorii de argint aici pe pгmвnt. Dar sг vorbim єi de ziua viitoare. Chiar dacг ei nu vor lua aminte la ce spun, totuєi e de neapгratг nevoie sг o spunem. Оn ziua cea viitoare оi vei vedea pe unii ca aceєtia osвndiюi єi chinuiюi. Pe ei оi osвndeєte Domnul cвnd spune: Am flгmвnzit єi nu Mi-aюi dat sг mгnвnc; am оnsetat єi nu Mi-aюi dat sг beau (Matei 25, 42);iar cвnd spune: Duceюi-vг оn focul cel veєnic, care a fost gгtit diavolului (Matei 25, 41);оi trimite acolo pe cei care s-au оmbogгюit оn chip necinstit єi rгu. Din ceata iubitorilor de argint face parte sluga cea rea, care n-a dat tovarгєilor sгi averile stгpвnului sгu (Matei 24, 48-51); din ceata lor face parte єi cel care a ascuns talantul оn pгmвnt (Matei 25, 24-30), ca єi cele cinci fecioare nebune (Matei 25, 8-12). Oriunde te-ai duce, vei vedea pedepsiюi pe iubitorii de argint. Vor auzi cвnd: Prгpastie оntre noi єi voi (Luca 16, 26), cвnd: Duceюi-vг de la Mine оn focul care a fost gгtit diavolului (Matei 25, 41); cвnd vor fi tгiaюi оn douг vor pleca acolo unde este scrвєnirea dinюilor (Matei 24, 51). Оi vei vedea alungaюi de pretutindeni; nu-єi vor gгsi loc nicгieri, ci numai оn iad”. (Omilii la Matei, omilia LXXXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 922-923)

 

„Sг vedem acum єi cвt de rгu оєi fac loruєi iubitorii de argint. Merg goi prin oraє, cг nu au pe ei haina virtuюii. Iar dacг nu li se pare ruєinos lucrul acesta, apoi єi asta se datoreєte cumplitei lor nebunii, cг nici nu-єi dau seama de neruєinarea lor. Le este ruєine cвnd sunt cu trupul gol, dar se laudг cвnd umblг cu sufletul gol. Iar dacг vreюi vг voi spune єi pricina nesimюirii lor.

- Care-i pricina?

- Pentru cг sunt goi оntre mulюi goi; de aceea nu se ruєineazг, dupг cum nici noi, la baie nu ne ruєinгm unii de alюii. Dacг ar fi mulюi oameni оmbrгcaюi cu haina virtuюii, atunci ruєinea le-ar sгri mai bine оn ochi. Dar aєa, asta meritг mai cu seamг multe lacrimi cг, fiind mulюi rгi, faptele rele nu mai sunt o ruєine.” (Omilii la Matei, omilia LXXXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 921)

 

„... cel ce iubeєte argintul nu va putea sг se hotгrascг niciodatг sг se foloseascг de el; el va fi pгzitorul єi robul lui єi nu stгpвnul. El se pune pentru a aduna оn fiecare zi tot mai mult, єi se teme sг sacrifice cea mai micг parte din sumг; el оєi va refuza cea mai micг risipг єi va fi mai sгrac decвt toюi sгracii; cгci nimic nu va єti opri lгcomia lui. Dar argintul nu este fгcut pentru a fi pгzit оntr-un vas, el este fгcut ca sг te foloseєti de el. Dacг pentru a-l ascunde de alюii, noi оl introducem оn pгmвnt, este cineva mai nenorocit ca єi noi, care alergгm dintr-o parte оn alta ca sг adunгm acest argint, ca sг-l ascundem apoi єi sг-l sustragem de la folosul comun?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVII, 3, p. 468)

 

,,Iubiюilor, sг fugim de iubirea de argint, care face pe om sгrac, care stricг sufletul, care este prietena gheenei, vrгjmaєa Оmpгrгюiei Cerurilor, mama tuturor relelor la un loc, єi sг dispreюuim banii, ca astfel sг ne bucurгm de bunгtгюile vieюii veєnice.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 247)

 

„Nu e cu putinюг sг vadг vreodatг faюa lui Hristos omul iubitor de argint, acesta e un lucru cu neputinюг!” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, p. 122)

 

„Cel ce este rob al banului nu poate fi оn acelaєi timp єi rob adevгrat al lui Dumnezeu. Оnsuєi Hristos a arгtat acest lucru cu neputinюг: nu puteюi sг slujiюi lui Dumnezeu єi lui mamona (Mt., 6, 24) єi nimeni nu poate sг slujeascг la doi domni (Mt., 6, 24), fiindcг dau porunci care se оmpotrivesc una alteia. Hristos, de exemplu, spune: fie-юi milг de cei care sunt flгmвnzi, pe cвnd mamona spune: dezbracг-l pe cel sгrac єi ia-i ceea ce are; Hristos spune: lipseєte-te de ceea ce ai, оn timp ce mamona spune: ia єi ceea ce nu ai. Ai vгzut contrarietatea? Ai vгzut rгzboiul? Ai vгzut cum nu poate cineva asculta pe amвndoi, ci pe unul trebuie sг-l dispreюuiascг? Dar despre acest lucru mai cг nu e nevoie de vorbг. Mг оntrebaюi cum aєa? Dar nu vedem oare acest lucru petrecвndu-se єi оn realitate, adicг nu-L vedem pe Hristos dispreюuit єi pe mamona cinstit? Vedeюi cг deєi cuvintele sunt grele, faptele sunt cu mult mai grele. Acum desigur cг sufletul, dacг ar fi curat de patimг cвtuєi de puюin, ar putea sг judece cu dreptate, pentru cг se aflг de partea aceasta (оn slujba lui Dumnezeu), оnsг trecвnd el de cealaltг parte (оn slujba lui mamona) єi fiind cuprins de pofta banilor ca de friguri, єi gгsindu-se el оn toiul plгcerii, nu are judecatг curatг, nici limpede, iar tribunalul lгuntric nu-i deloc imparюial. Hristos spune, de pildг: Aєadar, oricine dintre voi care nu se leapгdг de tot ce are nu poate sг fie ucenicul Meu (Lc., 14, 33), iar mamona zice: ia de la cel flгmвnd pвnг єi pвinea cea de toate zilele. Hristos zice: pe cei din sвngele єi din neamul tгu sг nu-i treci cu vederea (Isaia, 58, 7 – n.tr.), iar mamona zice: sг nu miluieєti pe cei din sвngele єi din neamul tгu, ba dispreюuieєte chiar єi pe mama єi pe tatгl tгu. Dar ce spun eu de mamг єi de tatг cвnd el se leapгdг pвnг єi de sufletul sгu? Єi toate acestea sunt ascultate cu supunere! Vai! Cum cel care porunceєte sг fie cineva barbar, neоmblвnzit єi crud faюг de aproapele sгu este ascultat mai mult decвt cel ce porunceєte blвndeюea! De aceea suntem ameninюaюi cu gheena, de aceea cu focul cel nestins, cu viermele cel neadormit...” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, pp. 123-124)

 

„Aceste pretinse bunuri nu pot nici sг te scape de moarte, nici sг te izbгveascг de boalг єi nici nu pot оmpiedica bгtrвneюea sau orice altceva din cele necesare єi cerute de legea naturii. Єi cu toate acestea te mai laєi оncг stгpвnit de ele! Spune-mi, care-юi e cвєtigul? Beюii, lгcomie оn mвncгruri, dezmierdгri absurde єi de tot felul, toate acestea ne chinuiesc mai rгu decвt cei mai tirani stгpвni, doar atвt cвєtigгm din bogгюie єi altceva nimic, fiindcг nici noi nu vrem sг cвєtigгm altceva, pentru cг dacг am vrea, am putea moєteni, cu aceastг bogгюie, chiar єi cerul!” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XI-a, p. 201)

 

 

„Cгci ce rгu nu izvorгєte din bani, sau, mai bine zis, nu din bani, ci din reaua intenюie a ceor ce nu єtiu sг facг uz precum trebuie de bani?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVII-a, p. 191)

 

„Iubitorul de bani nu are nici un prieten. Єi ce spun eu de prieten? Cвnd el nu cunoєtea nici chiar pe Dumnezeu, fiind stгpвnit de acea poftг. Nu vedeюi pe titani pгєind cu sabia оn mвnг? Deєi оn acel mit este mai mult o reprezentare de nebunie; dar aceєtia cu adevгrat sunt nebuni, оndrгciюi єi ieєiюi din minюi. Dacг le-ai putea descoperi sufletul lor, l-ai gгsi astfel alcгtuit, оncвt nu o sabie, nici douг, ci mii de sгbii sunt оntr-оnsul, pe nimeni cunoscвnd, ci оmpotriva tuturor turbat, оmpotriva tuturor aruncвndu-se єi оmpungвnd pe toюi, sfвєiind nu cвini, ci suflete de oameni, aruncвnd blesteme grozave pвnг єi asupra cerului. Toate sunt rгsturnate єi nimicite de astfel de oameni, stгpвniюi de mania banilor. Pe cine, deci sг оnvinovгюesc mai mult? Eu nu єtiu; fiindcг molima aceasta pe toюi stгpвneєte, pe unii mai mult, pe alюii mai puюin, dar оn fine pe toюi. Precum un foc, cгzвnd pe niєte materii arzгtoare, totul stricг єi pustieєte, tot aєa єi nebunia aceasta a rгsturnat pe dos lumea оntreagг. Regi, stгpвnitori, oameni de rвnd, sгraci, femei, bгrbaюi, pвnг єi copii, toюi оn fine la fel sunt stгpвniюi de acest rгu. La fel ca atunci cвnd se abate asupra pгmвntului un оntuneric grozav nimeni nu se simte liniєtit, aєa se petrece єi cu aceastг boalг pustiitoare.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVII-a, p. 192)

 

„Avarul lipseєte pe un altul de bani, dar se lipseєte єi pe dвnsul de iubirea altora, sau mai bine zis de toюi este оnvinovгюit.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia I, pp. 54-55)

 

„Aєa este rгdгcina acea rea a iubirii de argint. Оnnebuneєte sufletele cuprinse de ea mai grozav ca dracii, le face sг nu mai cunoascг pe nimeni, nici pe sine, nici pe vecini, nici legile firii, scoate pe om din minюi, оl face nebun. Uitг-te cвte bunгtгюi a alungat din sufletul lui Iuda iubirea dea arginюi. Legгturile cu Оnvгюгtorul, prietenia, statul la masг, minunile, оnvгюгtura, оndemnurile, sfaturile. Pe toate acestea iubirea de argint le-a dat uitгrii. A avut dreptate Pavel sг spunг: Rгdгcina tuturor relelor este iubirea de argint (I Tim., 6, 10).” (Omilia I la Vвnzarea lui Iuda, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 50)

 

,,Cine este pricina atвtor rele din lume? Iubirea de bani, pofta cea fгrг de minte a bogгюiei, aceastг boalг nelecuitг, acest foc ce nu se stinge niciodatг, acest despot care asupreєte pe toatг lumea.” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 63)

 

„Nu existг om mai lipsit de omenie decвt iubitorul de arginюi. Pe toюi оi urгєte, єi pe cei sгraci єi pe cei bogaюi; pe sгraci de fricг, nu cumva sг-i cearг ajutor, pe cei bogaюi de invidie, pentru cг nu are banii lor. Nu єtie ce оnseamnг milostenie, iubire de oameni, compгtimire. Este оmpotriva oricгrei оncercгri de ajutor social. Orice lucrare, chiar єi cea mai importantг, dacг nu-i aduce cвєtig гl lasг indiferent. Din contrг poate face orice ca sг-єi mгreascг fie єi cu puюin bogгюia. Patima lui pentru bani nu-єi gгseєte saturare, nu cunoaєte mulюimire. Iar aceastг patimг оl cufundг din ce оn ce mai adвnc оn pгcatul cel cu multe chipuri, оn diverse rгutгюi, оn zгdгrnicia lumii. De aceea diavolul nu se osteneєte mult cu bogaюii. Оi оncгtuєeazг lesne cu bogгюii єi-i duce la pierzanie.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 45)

 

,,Cг dacг dobвndim copil nu ne sвrguim sг оl facem bun, ci sг-i luгm nevastг bogatг. Nu sг-l facem cu bune deprinderi, ci sг-l facem bogat. Dacг ne apucгm de oarecare оndeletnicire, nu cгutгm una care sг ne fereascг de pгcate, ci ca sг aducг mare cвєtig. Єi toate se fac pentru bani. Pentru aceea se stricг toate, cг suntem robiюi patimii [ερως] acesteia de оnavuюire.” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, p. 93)