Оmpгrгюia cerurilor (starea celor fericiюi оn оmpгrгюia cerurilor)

 

„… zice: Єi drepюii vor strгluci ca soarele оn оmpгrгюia Tatгlui lor (Matei, 13, 43). Asta nu оnseamnг cг numai atвt strгlucire vor avea drepюii, ci cu mult mai multг; dar a spus atвta, pentru cг оntre cele vгzute nu putem gгsi o comparaюie mai bunг ca aceasta. Prin urmare, cвnd auzim оn Scripturг astfel de comparaюii, sг nu rгmвnem la cele spuse, ci de la cele materiale єi vгzute sг ne ducem cu mintea la superioritatea celor duhovniceєti”. (Omilii la Facere, omilia XIV, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 156)

 

„Nici un cuvвnt nu poate оnfгюiєa nici binele, nici rгul de atunci”. (Omilii la Facere, omilia XIX, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 231)

 

„Ascultг, deci, pe fericitul Pavel, care dupг atвtea єi atвtea necazuri, dupг anchetгri, оntemniюгri єi zilnice primejdii de moarte, spunea: Pгtimirile din vremea de acum nu sunt vrednice de slava ce ni se va descoperi (Rom., 8, 18). Da, spune Pavel, оn fiecare zi suntem оn primejdie de moarte; firea se оmpotriveєte, dar voinюa, оnvingвnd cu bunгtatea lui Dumnezeu firea, se оncununeazг; nu оndurгm niєte suferinюe vrednice de bunгtгюile ce le vom moєteni єi de slava ce ni se va descoperi. Vezi cвt de mare e slava de care se bucurг oamenii virtuoєi? Cг оntrece toate faptele pe care le poate face un om! Chiar dacг ar ajunge un om pe culmile virtuюii, virtutea lui tot pгleєte оn faюa slavei de care se va bucura. Оntr-adevгr, care om poate sгvвrєi fapte atвt de mari оncвt faptele lui sг se poatг lua la оntrecere cu dгrnicia lui Dumnezeu?”. (Omilii la Facere, omilia XXV, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 316)

 

„Cum va putea, oare, limba omeneascг sг enumere binefacerile pe care ni le-a fгcut nouг Dumnezeu? Dacг binefacerile acestea sunt atвt de multe єi aєa de mari, apoi cu mult mai mari єi cu mult mai cu neputinюг de rostit prin cuvвnt sunt bunгtгюile fгgгduite celor ce au mers pe calea virtuюii, dupг mutarea lor de aici оn veacul viitor! Fericitul Pavel, ca sг ne оnfгюiєeze оn cвteva cuvinte mгreюia lor covвrєitoare, spune: Acelea pe care ochiul nu le-a vгzut єi urechea nu le-a auzit єi la inima omului nu s-au suit, pe acelea le-a gгtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El (I Cor., 2, 9). Ai vгzut ce daruri covвrєitoare? Ai vгzut cг binefacerile Lui depгєesc orice оnюelegere? Cг spune Pavel: La inima omului nu s-au suit ”. (Omilii la Facere, omilia XXVII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 334)

 

„Оn asta stг оmpгrгюia cerurilor, оn asta stг desfгtarea bunгtгюilor, оn asta stau mii єi mii de bunгtгюi, оn a ajunge vrednici ca sг-L iubim pe Dumnezeu оn chipul оn care trebuie iubit”. (Omilii la Facere, omilia LV, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 217)

 

„ Atunci drepюii vor strгluci ca soarele оn оmpгrгюia Tatгlui lor. Prin aceste cuvinte Hristos nu vrea sг spunг cг drepюii vor strгluci numai atвta, ci s-a folosit de aceastг pildг cunoscutг nouг pentru cг nu єtim altceva mai strгlucitor decвt soarele”. (Omilii la Matei, omilia XLVII, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 546-547)

 

„ Atunci drepюii vor strгluci la soare (Matei 13, 43), dar, mai bine spus, mai mult decвt soarele. A spus atвta, nu pentru cг atвta va fi lumina lor, ci pentru cг nu cunoaєtem o luminг mai strгlucitoare decвt a acestui astru; a vrut sг оnfгюiєeze strгlucirea viitoare a sfinюilor cu ajutorul unei strгluciri cunoscute nouг. Pentru cг єi pe munte, cвnd evanghelistul a spus cг a strгlucit ca soarele, pentru aceeaєi pricinг a grгit aєa. Cг lumina de pe Tabor era mai mare decвt lumina soarelui, au arгtat-o ucenicii care au cгzut cu feюele la pгmвnt. Dacг n-ar fi fost o luminг neamestecatг, ci una la fel cu a soarelui, n-ar fi cгzut la pгmвnt, ci ar fi putut-o suferi cu uєurinюг.

Drepюii, dar, vor strгluci atunci ca soarele; єi mai mult decвt soarele.” (Omilii la Matei, omilia LVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 654)

 

„Priveєte pe Apostol cвnd vorbeєte de cele viitoare, cum el nu poate sг spunг desluєit bunurile de acolo, ci spune numai despre slavг єi cinste. Fiindcг toate acele bunuri le covвrєesc pe cele omeneєti, de aceea nu poate a arгta lгmurit, neavвnd o icoanг fidelг a acelor bunuri, ci din cele ce se cred de noi a fi strгlucite, ca slava, cinstea єi viaюa, sг оncerce sг ne prezinte pe acelea, pe cвt posibil, deoarece sunt foarte dorite de noi oamenii.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia V, p. 72)

 

,,Cг de ar rгmвne sufletul de mii de ori nemuritor, zice – dupг cum chiar єi este – totuєi fгrг de trup nu se va putea оnvrednici de acele bunгtгюi negrгite, dupг cum nici nu va putea fi pedepsit.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 420)

 

„Oricвte osteneli ai spune, єi oricвte pedepse ai pune оnainte, toate acestea sunt nimic faюг cu bunгtгюile viitoare.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IX, p. 100)

 

„Cгci оn adevгr, care cuvвnt ar putea reprezenta acea slavг, de care atunci se vor оmpгrtгєi sfinюii? Care cuvвnt? Nici unul, ci cu adevгrat cг spre a pricepe cugetul nostru, e nevoie de harul Sгu, ca astfel sг primim mгcar o micг razг de pricepere.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia III, p. 26)

 

„Unde este deєteptгciunea, unde este adevгrul, unde toate sunt sigure єi statornice, unde toate sunt zidite pe piatrг, unde bгtrвneюe nu este, unde nu este nici trecгtor, unde totul оnfloreєte, unde totul creєte єi sporeєte, unde nimic nu este оnvechit, nimic оmbгtrвnit, єi nici aproape de sfвrєit. Sг dorim, vг rog, pe Dumnezeu cu adevгrat, iar nu de teama gheenei ci cu dorinюa de Оmpгrгюia Lui. Cгci ce poate fi egal, spune-mi, cu a vedea pe Hristos? Nimic. Ce poate fi egal cu a ne bucura de acele bunuri? Nimic. Cele ce ochiul n-a vгzut, zice, єi urechea n-a auzit, єi la inima omului nu s-a suit, pe acestea le-a gгtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El. (I Corinteni 2, 9).” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XV-a, p. 174)

 

 

„Cu adevгrat cг nimic nu poate fi mai fericit, nimic mai rвvnit, єi nici nu se poate a fi reprezentatг prin acest cuvвnt, cгci bunurile de atunci covвrєesc mintea omeneascг.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia V, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 174)

 

„Totul e оn pace, bucurie, plгcere, mulюumire, bunгtate єi blвndeюe. Nu este acolo pizmг nici viclenie, nu este boalг, nu este moarte, nici aceea a trupului, nici aceea a sufletului, nu este оntuneric, nu este noapte, ci toate sunt ziuг, toate luminг, toate strгlucite. Nu este acolo ostenealг, nici obosealг, ci pururea vom petrece оn plгcerea celor bune єi plгcute. Voiюi poate vг dau єi icoana stгrii de acolo? Nu este cu putinюг; cu toate acestea оnsг, pe cвt оmi este cu putinюг voi оncerca sг vг dau oarecare imagine, sг ne uitгm la ceruri, cвnd nici un nor nu este оn faюa sa, єi cвnd se vede coroana sa; apoi dupг ce vom observa pe un timp оndelungat faюa sa, sг ne gвndim cг єi teren vom avea acolo, nu ca cel pe care-l avem aici, ci fiind cu atвt mai frumos, cu cвt mai frumos este tavanul de aur, decвt cel de lut.

Gвndeєte-te apoi єi la un alt tavan de deasupra acestuia; gвndeєte-te оncг la cei de acolo, la оngeri, arhangheli, la acele nemгrginite cete ale netrupeєtilor puteri, la оnsгєi оmpгrгюia lui Dumnezeu, la tronul pгrintesc. Dar, pre­cum am zis, nu poate cuvвntul sг reprezinte totul; este nevoie de experienюг, єi prin experienюг de cunoє­tinюг. Cum crezi, spune-mi, cг era Adam оn paradis? Apoi petrecerea de aici este cu atвt mai bunг decвt cea de a­colo, pe cвt mai bun este cerul decвt pгmвntul.

Dar sг ne оnchipuim єi o altг icoanг. De s-ar оntвmpla ca оmpгratul de acum sг stгpвneascг оntreaga lume, єi sг nu fie supгrat nici de rгzboaie, єi nici de griji, ci sг fie cinstit numai, єi sг petreacг оn plгceri, avвnd multe venituri, єi aurul curgвndu-i de pretutindeni, єi fiind bine vгzut єi admirat, apoi ce fel de suflet credeюi cг ar avea el, cвnd ar vedea rгzboaiele оncetate pe toatг faюa pг­mвntului? Cam aєa fel va fi atunci, sau mai bine zis nici prin aceastг imagine n-am reprezentat bine pвnг acum, єi de aceea trebuie a cгuta alta. Gвndeєte-te deci; dupг cum copilul оmpгrгtesc nu simte nimic, pe cвt timp se gгseєte оn mitra mamei sale, dar dacг s-ar оntвmpla ca de deodatг sг iasг de acolo, єi sг se urce pe tronul оmpгrгtesc, nu cu оncetul, ci fгrг de veste ar pune stг­pвnire pe toate; tot aєa este єi starea aceasta, єi aceea; sau dacг un оncarcerat oarecare, dupг ce a pгtimit mii de rele, fгrг de veste ar fi rгpit єi pus pe tronul оmpг­rгtesc. Dar nici aєa оncг n-am reprezentat bine imaginea. Cгci aici, ori єi cвte bunuri ar avea cineva, fie chiar єi оmpгrгюia, оntвia zi simte plгcere mare, poate єi a doua єi a treia, dar cu trecerea timpului deєi simte plгcere, totuєi nu atвt de mare, cгci se оmpuюineazг prin obiєnu­inюa de toate zilele, oricare ar fi ea, pe cвnd acolo nu numai cг nu se оmpuюineazг, ci оncг єi sporeєte. Cгci gвndeєte-te cвt de fericit va fi sufletul ce se duce acolo, care nu se va lipsi niciodatг de acele bunгtгюi, єi nici cг se va face vreo prefacere, ci viaюг ce nu va avea sfвrєit, viaюг lipsitг de orice primejdie, de orice grijг єi nemulюumire, plinг de plгceri єi de mii de bunuri. Cг dacг noi cвnd ieєim la cвmp, єi vedem corturile ostaєilor оntinse, cвnd vedem suliюele, coifurile, scuturile cele rotunde strгlucind, deodatг rгmвnem ca uimiюi de acea priveliєte; ba dacг am vedea єi pe оmpгratul trecвnd prin mijloc, cгlгrind pe un cal єi юinвnd оn mвini arme au­rite, ne оnchipuim cг avem totul оnaintea ochilor noєtri, apoi ce crezi cг va fi cвnd vom vedea corturile cele veє­nice оntinse оn ceruri? Ca sг vг primeascг pe voi, zice, оntru corturile cele de veci? (Luca 16, 9); cвnd vei ve­dea pe fiecare din acestea strгlucind mai mult decвt razele soarelui, nu doar ca fiind de fier sau aramг, ci din cauza slavei aceleia, ale cгrei sclipiri nu poate a le vedea ochiul omenesc. Dar dacг acestea sunt zise eu privire la oameni, apoi ce ar putea spune cineva de acele miliarde de оngeri, єi de arhangheli, de heruvimi, de se­rafimi, de tronuri, de domnii, de stгpвnii, de puteri, a cгror frumuseюe оntrece orice minte omeneascг? Dar oare pвnг unde vom merge alungвnd ceea ce nu se poate pri­cepe? Cг nici ochiul n-a vгzut, zice, nici urechea n-a auzit єi la inima omului nu s-a suit. (I Cor., 2, 9). Deci, nimic nu poate fi mai grozav pentru cei ce nu se vor оnvrednici de acele bunuri, єi mai fericit оn acelaєi timp pentru cei ce se vor оnvrednici de ele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia VI, pp. 120-121)

 

„ Cele ce ochiul nu a vгzut, єi urechea nu a auzit, єi la inima omului nu s-a suit (I Cor., 2, 9)? N-a spus оn mod simplu cг covвr­єeєte mintea omului, dar оncг nici n-a cugetat vre­odatг cineva la acelea pe care le-a pregгtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe Dвnsul. Fiind deci Dumnezeu pregгtitorul acelor bunuri, oare ce fel vor fi? Cг dacг cel ce ne-a fгcut de la оnceput, nimic necontribuind noi cu ceva bun, єi оncг ne-a hгrгzit atвtea bunuri, ca de pildг raiul, convorbirea cu Dвnsul, nemurirea ne-a fгgгduit, viaюг fericitг єi lipsitг de griji, - apoi celor ce au fгcut atвtea isprгvi, celor ce s-au luptat atвta єi au suferit atв­tea necazuri pentru Dвnsul, ce nu le va hгrгzi oare?

Pe Fiul Sгu Cel Unul nгscut nu L-a cruюat pentru noi; pe Fiul Sгu Cel adevгrat L-a dat morюii pentru noi, care оi eram duєmani. Dar dacг fiindu-i duєmani, єi totuєi ne-a оnvrednicit devenind prietenii Sгi, ce nu ne va da, dupг ce ne-am оmpгcat cu Dвnsul?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXIII, p. 280)

 

„Eu zic: aici оmbгtrвnesc, acolo nu оmbг­trвnesc, aici mor, acolo nu mг sfвrєesc, aici mг оntris­tez, acolo nu mг mвhnesc, aici sгrгcie єi boalг єi curse, acolo nimic din toate acestea; aici оntuneric єi luminг, acolo doar luminг. Aici оnєelгciune, acolo libertate, aici boalг, acolo sгnгtate, aici viaюa are sfвrєit, acolo este nesfвrєitг. Aici pгcatul, acolo dreptatea, iar fгrгdelegea nicгieri. Aici invidia, acolo nimic din toate acestea.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 48)

 

„Cг sus este cetate єi Bisericг єi adunare sгrbгtoreascг, ascultг-l pe Pavel, care spune: V-aюi apropiat de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul cel ceresc, єi de Biserica celor mai оntоi-nгscuюi, оnscriєi оn ceruri, єi de zeci de mii de оngeri оn adunare sгrbгtoreascг (Evr., 12, 22-23). Pavel le numeєte pe toate cele de sus adunare sгrbгtoreascг nu numai din pricina mulюimii puterilor celor de sus, ci єi din pricina belєugului de bunгtгюi єi din pricina bucuriei єi veseliei necontenite. De obicei, nimic altceva nu dг numele de adunare sгrbгtoreascг, de iarmaroc, decвt mulюimea celor adunaюi єi belєugul de mгrfuri, cвnd se aduc grвu, orz єi tot felul de roade ale pгmвntului, turme de oi, cirezi de vite, haine єi altele ca acestea, cвnd unii vвnd єi alюii cumpгrг.

................................... - Cum, m-ar оntreba cineva, sunt acestea оn ceruri?

- Nu, niciuna din acestea, ci altele cu mult mai de cinste. N-ai sг vezi acolo roade de-ale pгmвntului, grвu, orz! Ai sг vezi pretutindeni, cu multг оmbelєugare, numai roade de-ale duhului: dragoste, bucurie, veselie, pace, bunгtate єi blвndeюe. N-ai sг vezi turme de oi єi cirezi de vite, ci duhurile drepюilor celor ce s-au sгvвrєit, virtuюi ale sufletelor; pretutindeni оn ceruri, numai felurite fapte mari єi bune. N-ai sг vezi haine єi aєternuturi, ci cununi mai de preю decвt aurul, premii єi rгsplгtiюi єi mii єi mii de bunгtгюi gгtite celor ce-au sгvвrєit fapte bune.

Apoi, mulюimea celor adunaюi acolo este cu mult mai de cinste єi cu mult mai mare; nu-i alcгtuitг din tвrgoveюi єi din югrani, ci aici zeci de mii de оngeri, colo, mii de arhangheli, dincolo, ceata profeюilor, оn altг parte, coruri de mucenici, cete de apostoli, adunare de drepюi, fel de fel de popoare ale tuturor celor plгcuюi lui Dumnezeu. Cu adevгrat este minunatг adunare sгrbгtoreascг єi un minunat iarmaroc, mai mare decвt toate, pentru cг оn mijlocul acestei adunгri sгrbгtoreєti, оn mijlocul acestui iarmaroc, se plimbг Оmpгratul tuturor”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VI, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 93-94)

 

 

„Toate bunгtгюile nu au sfвrєit, nu cunosc capгt, nu pot оmbгtrвni, nici se veєteji, sunt fгrг de bгtrвneюe єi fгrг de moarte. Acolo nu-i nici o tulburare, ca aici, nici un zgomot, ci multг este ordinea tuturor, cu cuvenitг bunг-rвnduialг; cu toюii оnalюг Stгpвnului zidirii vгzute єi nevгzute, ca dintr-o юiterг, cu ritm, o cвntare, prea bine оntocmitг, mai plгcutг decвt toatг cвntarea, iar sufletul sгvвrєeєte acolo Dumnezeiasca Liturghie ca оn niєte altare sfinte єi оn niєte taine dumnezeieєti”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VI, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 95)

 

„… locul cel lipsit de tulburare, de unde au fugit durerea, оntristarea єi suspinarea. Acolo nu-i nici schimbare, nici umbrг de mutare. Acolo toate sunt statornice єi nemiєcate; toate trainice єi оntemeiate; toate nestricгcioase єi nemuritoare; toate nepieritoare єi veєnice.” (Cuvвnt de laudг la cel оntru Sfinюi, Pгrintele nostru Eustaюie, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 386)

 

„... bunгtгюile care depгєesc puterea de оnюelegere a minюii.” (Despre Feciorie, 84, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 143)

 

„Оnchipuie-юi, te rog, starea vieюii veєnice atвt cвt este cu putinюг sг юi-o оnchipui! Cг mintea noastrг nu-i оn stare sг єi-o оnchipuie aєa cum e, ci ne facem оn legгturг cu ea o idee slabг, din cele ce auzim cг se spun despre ea оn cuvinte оntunecate. Profetul spune: A fugit durerea, оntristarea єi suspinarea (Is., 35, 10). Care viaюг e mai fericitг decвt aceea оn care nu-i nici o durere, nici оntristare, nici suspin? Acolo nu mai este om aprins de pofte ruєinoase, nu mai este om neliniєtit de grija agonisirii celor trebuincioase vieюii, nu mai este om prigonit de ocвrmuitori єi stгpвnitori. Acolo s-a stins toatг furtuna patimilor ce ne frгmвntг sufletul. Acolo toate sunt paєnice, voioase єi vesele, toate senine єi liniєtite; peste tot, zi, strгlucire єi luminг. Nu o luminг ca aceasta de acum, ci alta, cu tot mai strгlucitoare cu cвt mai strгlucitor este soarele faюг de opaiю. Acolo nu e noapte; lumina nu se ascunde de adunarea norilor; nu arde єi nici nu aprinde corpurile. Acolo nu-i noapte, nici searг. Nu-i frig, nici arєiюг єi nici altг schimbare de vreme. Acolo este o altг stare, pe care o vor cunoaєte numai cei ce vor fi vrednici de ea. Acolo nu este bгtrвneюe, nici relele bгtrвneюii; acolo s-a dus toatг nestricгciunea єi stгpвneєte peste tot slava nestricгcioasг.

Dar mai mare decвt toate aceste este bucuria cг stai necontenit оn preajma lui Hristos, Care stг cu оngerii, cu arhanghelii єi cu puterile de sus. Uitг-te acum la cer єi urcг-te cu mintea la cele mai presus de cer! Gвndeєte-te la schimbarea оntregii creaюii! Cг n-are sг rгmвnг creaюia aєa, ci va fi mult mai frumoasг, mult mai strгlucitoare. Cu atвt este mai strгlucitor aurul faюг de argint, cu atвt mai strгlucitoare va fi оnfгюiєarea de-atunci a creaюiei faюг de cea de acum, dupг cum spune єi fericitul Pavel: Cг оnsгєi creaюia va fi izbгvitг de robia stricгciunii (Rom., 8, 21). Acum, cвnd sunt supuse stricгciunii, suferг ce e firesc sг sufere niєte trupuri ca acestea; dar atunci, cвnd creaюia va fi dezbrгcatг de toatг aceastг stricгciune, ne va arгta frumuseюea ei nestricгcioasг; se va schimba єi ea оntr-o stare mai bunг, cвnd trupurile noastre vor ajunge nestricгcioase. Atunci nu va fi nerгzvrгtire єi luptг; оnюelegere mare va fi оn ceata оngerilor; toюi vor avea оntre ei mereu aceeaєi pгrere. Acolo nu mai este teamг de diavol єi de ispitele drгceєti, nu mai este fricг de iad, nici fricг de moarte, nici de aceasta de acum єi nici de alta mai cumplitг decвt ea orice fricг de acest fel a dispгrut. Atunci se va petrece cu toюi sfinюii ce se petrece cu un fiu de оmpгrat. Cвtг vreme e copil, este crescut fгrг de slavг; e supus fricii єi ameninюгrilor, ca nu cumva, printr-o viaюг tihnitг єi lipsitг de griji, sг ajungг rгu єi vrednic de a se urca pe tron оmpгrгtesc. Cвnd оnsг vine vremea sг se urce pe tronul оmpгrгtesc, le schimbг deodatг pe toate acelea cu mantia de purpurг, cu coroana, cu mulюimea de scutaєi єi stг cu multг оndrгznire оn faюa tuturor. Atunci aruncг din sufletul lui tristeюea єi umilinюa єi ia оn locul lor altele. Tot aєa se va оntвmpla atunci єi cu toюi sfinюii. Єi, ca sг nu socoteєti cг vorbele mele sunt vorbe оn vвnt, sг mergem cu mintea la Muntele unde Hristos s-a schimbat la faюг. Sг-L vedem pe El strгlucitor, aєa cu strгlucea, cu toate cг nu ne-a arгtat atunci toatг strгlucirea veacului viitor. Se observг doar din cuvintele Evanghelistului cг ceea ce s-a vгzut atunci a fost un pogorгmвnt; nu o оnfгюiєare aidoma a strгlucirii vieюii celei veєnice. Ce spune Evanghelistul? A strгlucit ca soarele (Matei 17, 2). Da, slava corpurilor nestricгcioase nu sloboade acest corp ceresc, nici nu poate fi cuprinsг slava lor cu ochii muritori. Atunci, pe Muntele Taborului, atвta slavг s-a descoperit ucenicilor cвtг puteau sг vadг, aєa ca sг nu se vatгme vederile celor care priveau. Dar nici atвta n-au putut оndura, ci au cгzut cu faюa la pгmвnt. Spune-mi, dacг te-ar ucide cineva оntr-un loc strгlucitor, unde toюi cei de acolo ar fi оmbrгcaюi оn haine de aur, iar оn mijlocul mulюimii de acolo ar fi un alt om cu coroanг pe cap, iar hainele єi coroana, bгtute numai оn pietre preюioase, єi apoi юi-ar fгgгdui sг te aєezi alгturi de acei oameni, spune-mi, n-ai face totul sг юi se оndeplineascг voinюa asta? Оnalюг-юi ochii cu mintea єi uitг-te la acea adunare strгlucitг a vieюii veєnice, alcгtuitг nu din oameni precum cei zugrгviюi mai sus, ci din oameni mai de preю decвt aurul, decвt pietrele scumpe, decвt razele de soare єi decвt toatг strгlucirea pгmвnteascг. Dar adunarea aceea nu-i alcгtuitг numai din oameni, ci єi din fiinюe mult mai de preю, din оngeri, din arhangheli, din tronuri, din domnii, din оncepгtorii, din stгpвnii. Despre оmpгrat nici nu putem spune cum e! Atвt depгєesc єi graiul єi mintea, frumuseюea, strгlucirea, slava, majestatea єi mгreюia Lui. Spune-mi, ne vom lipsi de bunгtгюi atвt de mari, pentru cг nu vrem sг ne ferim puюinг vreme? Chiar de-ar trebui sг оndurгm оn fiecare zi nenumгrate primejdii de moarte, chiar de-ar trebui sг suferim оnsгєi gheena, n-ar trebui oare sг suferim totul ca sг vedem pe Hristos venind оn slava lui, ca sг fim rвnduiюi оn ceata celor sfinюi? Ascultг ce spune fericitul Petru: Bine este ca noi sг fim aici (Matei 17, 4). Dacг Petru, care a vгzut o icoanг palidг a celor viitoare, a aruncat dintr-o datг totul din suflet ca sг punг оn sufletul lui plгcerea pricinuitг de acea vedere, ce vei spune оnsг cвnd va veni adevгrul lucrurilor, cвnd se va deschide palatul оmpгrгtesc єi vei putea sг vezi chir pe оmpгrat, nu оn ghiciturг, nici оn oglindг, ci faюг cгtre faюг (I Cor., 13, 12), nu prin credinюг ci de-a dreptul?” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 11, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 344-347)

 

„... ce cuvвnt putea-va оnfгюiєa pe cele de dupг aceea: plгcerea, folosul, bucuria оmpreunei vieюuiri cu Hristos? Da! Nu-i cu putinюг sг spui cвt e de mare plгcerea, cвt e de mare cвєtigul ce-l are un suflet оntors la nobleюea lui, care poate vedea cu оndrгznire pe Stгpвnul. Nu se bucurг numai de bunгtгюile ce-i stau оn faюг, ci єi de оncredinюarea cг de acum, aceste bunгtгюi nu mai au sfвrєit. Toatг bucuria aceea prin cuvвnt nu o poюi zugrгvi єi nici cu mintea nu o poюi cuprinde. Dar voi оncerca sг юi-o arгt destul de slab, atвt cвt prin lucrurile mici pot fi arгtate lucruri mari. Sг ne uitгm la cei care оn viaюa de aici se bucurг de bunurile acestei lumi, de bogгюie, de putere єi de slavг. Atвta sunt de mвndri de buna lor stare, оncвt socotesc cг nici nu calcг pe pгmвnt, cu toate cг bunurile de care se bucurг nu sunt bunuri recunoscute de toюi drept bunuri, nici nu rгmвn mereu la ei, ci zboarг mai iute ca vвntul. Iar de se оntвmplг (ca aceste bunuri) sг rгmвnг puюin, apoi numai оn viaюa aceasta оєi aratг dragostea; n-au putere sг ne оnsoюeascг mai departe. Dacг aceste bunuri pгmвnteєti pricinuiesc atвta bucurie celor ce le au, ce bucurii socoюi cг vor simюi acele suflete chemate la miile de bunгtгюi din ceruri! Nu numai atвt! Ci ele sunt atвt de bune faюг de cele de aici, ci ca mulюime, ci ca оnsuєiri, оncвt inima omului nu le poate bгnui.” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 13, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 351-352)

 

„Acolo toate sunt liniєtite єi netulburate, neclintite єi continue, netrecгtoare єi nedescrise, veєnice єi nestricгcioase.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 66)

 

„Starea viitoare a fericirii nu are sfвrєit.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 67)

 

„Apostolul Pavel, scriind cгtre noi, cei care ne aflгm оncг pe pгmвnt, zice: Bucuraюi-vг оntotdeauna (I Tesalonicieni, 5, 16). Dacг aici, unde existг boli, rгni, morюi timpurii, calomnii, invidie, tristeюe, urг, dorinюe viclene, atacuri nenumгrate, griji neоncetate єi rгutгюi repetate, care ne provoacг mii de necazuri, Apostolul a spus cг putem sг ne bucurгm оntotdeauna, gвndiюi-vг, care va fi bucuria celui ce a plecat pregгtit, cum vrea Dumnezeu, spre viaюa de dincolo, acolo unde toate relele au fost desfiinюate, la fel ca єi bolile, patimile, pгcatele, оntristгrile, al meu, al tгu, pricinile atвtor nenorociri єi atвtor rгzboaie.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 67)

 

„Cвnd este sгrbгtoare aici pe pгmвnt, se adunг mulюime de oameni, care aduc nenumгrate mгrfuri - grвu, orz єi tot felul de roade, turme de oi єi cirezi de vite, haine, veєminte єi altele asemenea. Unii vвnd єi alюii cumpгrг. Existг asemenea lucruri оn ceruri? Nu, existг оnsг unele mai importante.

Nu gгsim acolo grвu, orz sau alte roade ale pгmвntului prisosesc оnsг roadele Duhului, iubirea, bucuria, pacea, fericirea, bunгtatea, blвndeюea. Nu se gгsesc acolo turme de oi єi cirezi de vite, ci duhurile drepюilor, care au ajuns la desгvвrєire єi sufletele оmpodobite cu virtuюi. Nu se aflг acolo haine frumoase єi bijuterii strгlucitoare, ci cununi mai preюioase ca aurul єi decoraюii єi daruri nenumгrate, care sunt hгrгzite biruitorilor luptelor duhovniceєti.

Dar єi mulюimea celor care participг la praznic este mai importantг єi mai vrednicг. Nu este alcгtuitг din oameni simpli ai oraєelor єi satelor, ci din оngeri, prooroci, mucenici, apostoli, drepюi, toюi cei care s-au fгcut plгcuюi lui Dumnezeu. Iar оntre ei se va afla Acela, оmpгratul tuturor.Оl vor vedea єi se vor lumina єi se vor оnfrumuseюa de strгlucirea Lui.

Sгrbгtorile pгmвntului uneori nu dureazг nici mгcar o zi. La amiazг se destramг. Оnsг sгrbгtoarea aceea va fi diferitг. Nu se va sfвrєi niciodatг. Iar bunгtгюile ei nu vor seca, nu se vor оnvechi, nu se vor ofili, ci se vor pгstra pururea nestricгcioase єi nepieritoare.

La sгrbгtorile pгmвntului existг gгlгgie, zgomote, tulburare, dezordine. La acea sгrbгtoare оnsг, va оmpгraюi buna-cuviinюг, ordinea єi cuminюenia. Оngeri єi oameni Ii aduc neоncetat Domnului cвntгri de slavг єi imnuri minunate, care оntrec orice muzicг єi parcг ies dintr-un instrument plin de armonie.

David psalmodiazг: Оn veac nu se va clinti cel ce locuieєte оn Ierusalim (Psalmi 124, 1). Tвlcuind alegoric aceastг frazг, sг privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde vor ajunge pentru a trгi veєnic creєtinii evlavioєi. Aceєtia nu vor cunoaєte stricгciune оn vecii vecilor. Nu vor оntвmpina greutгюi єi probleme, scandaluri єi primejdii. Nu vor simюi regrete єi neliniєti, ispite pгcгtoase єi pofte viclene. Toate acestea vor dispгrea acolo. Sufletele, ca оn niєte sanctuare sfinte, оn cereasca sfвntг, a sfintelor, vor participa la taine negrгite єi la dumnezeiasca jertfг.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 68-69)

 

„Cetatea cereascг, unde lumina nu este stinsг niciodatг de оntuneric, unde ziua nu este sugrumatг nicicвnd de noapte, unde lumina izvorгєte pentru totdeauna єi ziua оmpгrгteєte pururea.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 71)

 

„ Cele ce ochiul n-a vгzut єi urechea, n-a, auzit, єi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gгtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El (I Cor., 2, 9). Cercetaюi cu atenюie ce spune Apostolul. El nu afirmг simplu cг bunгtгюile cereєti sunt mai mari decвt cele pгmвnteєti, ci cг mintea omeneascг nu le poate cuprinde оn оnюelegerea ei. Єi cu adevгrat: cum ar putea оncгpea оn creierul mic al omului tainele nesfвrєite ale lui Dumnezeu?

Dumnezeu ne-a creat din nimic, ne-a aєezat оn Paradis, ne-a оnvrednicit sг comunicгm cu El єi ne-a fгgгduit o viaюг fericitг, cu toate cг noi nu I-am dat nimic оn schimb. Aєadar, ce nu va dгrui celor care cu bunг єtiinюг se nevoiesc єi se jertfesc la tot pasul pentru numele Sгu? L-a dat la moarte pe singurul Sгu Fiu pentru mвntuirea noastrг, chiar dacг noi eram vrгєmaєii Sгi. Atunci ce nu va face pentru noi dacг оi vom fi prieteni? Dar оn mod straniu, оn vreme ce El cautг оn orice chip sг ne cвєtige prietenia, noi nu ne оngrijim cu rвvnг sг o dobвndim, оn vreme ce El ne cheamг sг moєtenim bunгtгюile Sale, noi suntem leneєi єi indiferenюi.

Sг rгspundem, fraюii mei, la chemarea lui Dumnezeu, ca sг ne bucurгm de roadele iubirii Sale.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 322-323)

 

,,Chiar dacг Stгpвnul Hristos S-a folosit de aceastг icoanг ca sг arate strгlucirea drepюilor оn veacul ce va sг fie, zicвnd: Atunci drepюii vor strгluci precum soarele (Mt., 13, 43), totuєi a spus-o nu fiindcг vor strгluci numai atвt, ci fiindcг nu a gгsit altг pildг sensibilг mai grгitoare decвt aceasta. Єi de aceea a asemгnat cu aceastг icoanг moєtenirea drepюilor.” (Cateheza aceluiaєi cгtre neofiюi єi tвlcuire la cuvвntul Apostolului cг,,dacг cineva e оn Hristos este zidire nouг. Cele vechi au trecut, iatг, toate sunt noi” (I Cor., 5, 17), оn vol. Cateheze baptismale, p. 69)

 

„Ia spune-mi: de te-ar vedea cineva sгrac єi flгmвnd єi bгtrвn єi de ar putea sг te facг tвnгr єi tare єi frumos єi sг-юi dea оmpгrгюia a toatг lumea єi sг vieюuieєti fгrг de moarte, ce dar sau alt bine юi-ar mai trebui, fгrг decвt acesta? Nimic alta, iar Domnul Hristos nu numai acestea fгgгduieєte ci єi mai mult decвt acestea, pe care le are gгtite pentru cei ce-L iubesc єi fac voia Lui. Iar de vreme ce nu este cu putinюг sг vadг cineva cu ochii simюitori acele bunгtгюi cereєti, оnalюг numai mintea ta єi stai deasupra cerului єi cautг оn sus єi vezi cerul cel mai оnalt pe care l-a vгzut marele Isaia, оn lumina cea fгrг de margine єi necuprinsг оn cetele arhanghelilor єi ale оngerilor; єi iarг coboarг mintea din cer єi cautг de vezi pe оmpгraюii pгmвntului cu darurile lor, oameni оmbrгcaюi cu haine poleite, cai оmpodobiюi cu frвie de aur єi care cu acoperгminte frumoase єi pe оmbrгcгminюile lor zugrгviюi balauri єi aspide.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 42)

 

„Оn fericitul locaє al cerului sг nu cгutгm nimic din ceea ce оntristeazг pгmвntul nostru єi linguєeєte existenюa noastrг. Nu mai este оntuneric, nu mai este noapte, nu mai este suferinюг, nu mai sunt imperfecюiuni, nici greutгюi: totul este frumuseюe, оncвntare, bucurie єi fericire. La noi adesea оnsoюirea cu semenii noєtri ne devine prea adesea cauza suferinюei, оn cer petrecerea celor aleєi єi a оngerilor nu va cuprinde pentru noi decвt nespuse delicii, оnsг ce vom zice despre intimitatea plгcutг de care ne va face sг ne bucurгm Iisus Hristos? Consoarta cu Hristos este bucuria cu оngerii, cu Arhanghelii, cu Puterile de sus.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 146-147)

 

„Nici o grijг, nici o greutate, nici o dificultate, nici o оmpovгrare, Dumnezeu se оnsгrcineazг cu totul; Dumnezeu ne deschide plгcerile єi frumuseюile. Acolo sunt reunite toate mгreюiile, acolo strгlucesc toate strгlucirile, acolo se adunг toate plгcerile. Єi pe cвnd pгmвnturile voastre de aici de jos vг expun la greutгюi fгrг sfвrєit, domeniul vostru ceresc nu vг va aduce decвt slavг, pace єi fericire. Societatea acolo va fi plгcutг єi strгlucitoare: Acolo o sг-i aveюi ca vecini pe Sfinюi, pe Pavel, pe Petru, pe toюi profeюii, cetele оngerilor єi ale Arhanghelilor; bucuriile nespuse, siguranюa profundг, pacea fгrг neliniєte, odihna fгrг de sfвrєit.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 313)

 

„Dumnezeul care pentru pгmвntul nostru plin de pгcate єi de exil a reunit atвtea mгreюii, ce nu va face El pentru patria definitivг єi veєnicг a celor aleєi! Sг ne gвndim la felul de viaюг, care se duce оn cer. Totul este aici fermecгtor, bucurie, fericire, armonie, bucurii reciproce. Oh, nobila, oh, fermecгtoarea єi delicioasa societate pe care Dumnezeu o reuneєte оn locuinюa Sa! Оnsг minunea acestei societгюi, suavitatea infinitг, frumuseюea nespusг, este Omul-Dumnezeu. Dacг El era оncг din viaюa Sa muritoare o atracюie irezistibilг, dacг El era aєa de frumos pe Tabor, ce este El acum оn cer? Єi noi оnєine, sufletul nostru, trupul nostru, fiinюa noastrг оntreagг, vor strгluci cu aceeaєi strгlucire, vor fi transfigurate dupг modelul chiar al lui Iisus Hristos оn slavг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 373)